Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal bugetar al acestora

Aprobat:

prin Hotărârea Curții de Conturi

nr.11 din 11 aprilie 2018

RAPORTUL

auditului conformității asociat auditului performanței

„Managementul serviciilor publice de transport urban și

impactul fiscal bugetar al acestora”

LISTA ACRONIMELOR

Abrevierea	Termenul abreviat
ANTA	Agenția Națională Transport Auto
APC	Administrație publică centrală
APL	Autoritate publică locală
ASP	Agenția Servicii Publice
BASS	Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat
BEI	Banca Europeană de Investiții
BERD	Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
BL	Bugetul local
BM	Banca Mondială
BNS	Biroul Național de Statistică
BPN	Bugetul public național
BS	Bugetul de stat
CFPI	Controlul financiar public intern
CIM	Contract individual de muncă
CÎS	Camera Înregistrărilor de Stat
CL	Consiliul local
CMC	Consiliul municipal Chișinău
CNAM	Compania Națională de Asigurări în Medicină
CNAS	Casa Națională de Asigurări Sociale
CO	Consiliul orașenesc
CS	Consiliul Societății
DGAS	Direcția generală asistență socială
DGF	Direcția generală finanțe
DGTPCC	Direcția generală transport public și căi de comunicație a mun. Chișinău
DTB	Direcția de troleibuze mun. Bălți
HCC	Hotărârea Curții de Conturi
HG	Hotărârea Guvernului
IAS	Standardele Internaționale de Contabilitate
ÎM	Întreprinderea Municipală
ÎPS	Întreprindere prestatoare de servicii
ÎS	Întreprindere de Stat
ISSAI	Standarde Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit
MF	Ministerul Finanțelor
OCT	Organul cadastral teritorial
OMVSD	Obiecte de mică valoare și scurtă durată
PIB	Produsul intern brut
PMC	Primăria/Primarul municipiului Chișinău
PPP	Parteneriat public-privat
PUA	Parcul urban de autobuze mun. Chișinău
RM	Republica Moldova
RTEC	Regia transport electric mun. Chișinău
SA	Societate pe Acțiuni
SFS	Serviciul Fiscal de Stat
SNC	Standardul Național de Contabilitate
SRL	Societate cu Răspundere Limitată
TVA	Taxa pe valoare adăugată
UAT	Unitate administrativ-teritorială

SINTEZĂ

Importanța prezentei teme de audit reprezintă o dimensiune însemnată în organizarea și funcționarea serviciilor publice de transport urban de călători, parte indispensabilă a unei economii.

În acest context, Curtea de Conturi și-a propus să evalueze conformitatea și eficiența administrării serviciilor publice de transport urban și a întreprinderilor ce prestează servicii și gestionează patrimoniu public.

Autoritățile publice centrale și locale, deși au realizat competențele acordate în domeniul organizării și monitorizării activităților de transport urban de călători, au unele rezerve de îmbunătățire a cadrului de reglementare, a controlului funcționării serviciului respectiv și a utilizării eficiente a resurselor aferente fondurilor publice.

Printre deficiențele atestate de audit, pot fi menționate următoarele:

• 
  reglementările normative prin care serviciile publice de transport sunt efectuate de persoane autorizate sub supravegherea autorității publice locale nu sunt executate și/sau funcționale, în special în cazul transportului în regim de taxi;
  
• 
  imperfecțiunea cadrului normativ privind administrarea serviciului public de transport local prin delegarea gestiunii acestuia;
  
• 
  datele privind serviciile de transport public nu sunt complete, iar organele de resort nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor, nu dispun de indici relevanți privind cererea și volumul serviciilor de transport;
  
• 
  nu a fost atins scopul privind oferirea unor servicii publice la cel mai bun raport preț-calitate, prin modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii;
  
• 
  lipsa la nivel local a unor strategii realiste cu obiective etapizate privind dezvoltarea și funcționarea transportului public urban de pasageri, neaplicarea de către autoritățile locale a prevederilor legale de atribuire prin concurs a rutelor;
  
• 
  monitorizarea neadecvată a respectării condițiilor de autorizare și executare conformă a programelor de transport;
  
• 
  neaprobarea conform cadrului regulator fiscal a taxei locale pentru prestarea serviciilor în mun. Chișinău, precum și nefundamentarea economică a cotelor taxelor locale au generat neacumularea unor venituri estimate în sumă de 10,1 mil.lei, iar neaprobarea taxei de autoritățile mun. Chișinău pentru unele rute a rezultat cu venituri ratate de 0,8 mil.lei;
  
• 
  lipsa interacțiunii dintre registrele oficiale de înregistrare/autorizare a mijloacelor de transport în regim de taxi, nelimitarea desfășurării de activități ilicite și eschivării de la plata impozitelor și taxelor în buget, a condiționat un impact fiscal de neîncasare a 0,9 mil.lei;
  
• 
  monitorizarea insuficientă din partea Serviciului Fiscal de Stat a mașinilor de casă și control, ca instrument de control al activității operatorilor în regim de taxi;
  
• 
  în lipsa evaluării impactului economic și social au fost acordate și/sau neraportate facilități la plata taxei locale estimate la 21,5 mil.lei, precum și la plata călătoriei în transport.
  

Starea imperfectă a managementului financiar-contabil și a gestiunii patrimoniului public de către operatorii fondați de autoritățile publice este condiționată de:

• 
  absența și/sau irelevanța supravegherii activității întreprinderilor municipale de transport, precum și managementul corporativ vulnerabil, care au generat un șir de deficiențe și iregularități soldate cu: (i) nerecuperarea creanțelor expirate în sumă de 9,6 mil.lei; (ii) utilizarea neconformă și ineficientă a fondurilor de salarizare în valoare de 19,0 mil.lei; (iii) ineficiența procurărilor de bunuri, lucrări și servicii cu suportarea cheltuielilor suplimentare de 6,6 mil.lei etc.;
  
• 
  nefundamentarea și ineficiența cheltuielilor ÎM PUA în sumă de 11,6 mil.lei pentru procurarea și reparația mijloacelor de transport;
  
• 
  în lipsa sursei de finanțare în valoare de 21,9 mil.lei, ÎM RTEC și ÎM PUA au prestat servicii pentru APL ale mun. Chișinău care nu a reflectat în evidența contabilă aceste datorii;
  
• 
  calcularea subsidiilor din bugetul municipal Chișinău pentru serviciile de transport s-a efectuat în baza unor prevederi contractuale ce nu țin cont de valoarea reală a veniturilor și cheltuielilor, astfel doar în 2016 ÎM RTEC i-au fost calculate subsidii cu 16,8 mil.lei mai mult;
  
• 
  neînregistrarea de APL ale mun. Chișinău ca investiții a mijloacelor financiare în sumă de 227,8 mil.lei alocate pentru asamblarea troleibuzelor (în 2014-2017);
  
• 
  neînregistrarea drepturilor de proprietate și/sau de gestiune asupra bunurilor imobile (RTEC – clădiri în valoare de 43,5 mil.lei, terenuri cu suprafața de 4,96 ha; DTB – clădiri în valoare de 10,7 mil.lei etc.);
  
• 
  administrarea ineficentă de către APL și ÎM RTEC a terenurilor publice a determinat ratarea veniturilor estimate la 10,6 mil.lei;
  
• 
  procesul de examinare a tarifelor de călătorie în mun. Chișinău este netransparent și bazat pe date neveridice;
  
• 
  neasigurarea de întreprinderile municipale a prestării cost-eficiente a serviciilor de transport, ceea ce a cauzat irosirea mijloacelor bugetare alocate pentru subvenționarea activităților de transport;
  
• 
  prezentarea unor date neveridice de 2 operatori privați din mun. Chișinău a condiționat calcularea neargumentată a compensațiilor/subsidiilor de 6,2 mil.lei;
  
• 
  costul serviciului de transport urban de pasageri este incert, deoarece nu există un mecanism viabil de determinare a numărului de pasageri transportați în bază de abonament și scutiți de plata călătoriei.
  

Misiunea de audit își exprimă speranța că constatările formulate în prezentul Raport vor impulsiona autoritățile la consolidarea capacităților de administrare a serviciilor publice în transportul public urban.

În baza constatărilor de audit, au fost înaintate recomandări menite să asigure perfecționarea cadrului regulator, administrarea durabilă și conformă a serviciilor publice de transport public și a patrimoniului public.

I. INTRODUCERE

Dezvoltarea economică și socială a localităților depinde de nivelul de dezvoltare a rețelei transportului public, care exercită o influență considerabilă asupra evoluției economice și sociale a localității, reprezentând un domeniu social de primă necesitate în funcționarea infrastructurii și, prin urmare, factorul de accelerare/încetare a dezvoltării.

Administrarea de stat a sistemului transporturilor se efectuează de către organele centrale de specialitate și autoritățile publice locale în conformitate cu legislația, în limitele competențelor delegate. Sprijinul acordat operatorilor în transport urmează să condiționeze sporirea eficienței utilizării mijloacelor de transport, prin coordonarea necesităților de servicii de transport, a interacțiunii tuturor tipurilor de transport în scopul creșterii rentabilității activității economice a acestora și, nemijlocit, al îmbunătățirii calității serviciilor prestate.

Cadrul instituțional existent nu presupune instituirea unei autorități unice în domeniu, care să soluționeze problemele din sectorul public aferente serviciilor de transport urban.

Politica de stat, conform Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022¹, nu include prevederi privind dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a prestării unor servicii de transport rutier urban.

Fiecare APL în parte exercită competențe în implementarea politicilor sectoriale de organizare a transportului de persoane, prin asigurarea monitorizării activității operatorilor, iar în cazul celor cu cotă publică locală – prin contractarea directă și subvenționarea cheltuielilor/efectuarea investițiilor. În acest sens, legea abilitează atât autoritatea deliberativă, cât şi autoritatea executivă locală cu importante atribuții de înființare şi organizare a funcționării serviciilor publice. Totuși, realizarea cu succes a rolului de prestator al APL este blocată de insuficiența resurselor financiare și/sau de cadrul normativ care necesită îmbunătățiri.

Prin Legea nr.1402-XV din 24.10.2002², APL li se acordă competența exclusivă privind înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul funcționării serviciului public de transport local, precum și crearea, administrarea și exploatarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a unității administrativ-teritoriale. Activitățile specifice fiecărui serviciu public, organizat și realizat prin delegarea gestiunii, urmează să se desfășoare în baza contractului/caietului de sarcini etc.

Organizarea serviciilor de transport se efectuează de către APL prin aprobarea Regulamentului de transportare a călătorilor și bagajelor pe teritoriul localității (inclusiv în regim de taxi) și prin coordonarea acestuia cu organul central de specialitate³. Guvernul, până la data de 1 iunie 2017 (termenul precedent – 01.07.2015), nu a aprobat la nivel național Regulamentul transporturilor rutiere de persoane și bagaje în conformitate cu prevederile art.3 din Codul transporturilor rutiere.

Serviciul public de transport, ca parte indispensabilă a structurii strategice a infrastructurii localității, se înființează, se organizează şi funcționează în baza unor principii⁴, prin care urmează să se asigure: a) dezvoltarea durabilă, prin corelarea cerințelor cu resursele și administrarea eficientă a bunurilor proprietate publică; b) promovarea concurenței loiale între operatorii de transport rutier; c) garantarea accesului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport rutier la piața serviciilor de transport rutier; d) rezolvarea problemelor de ordin economic, social şi de mediu ale localităților, prin asigurarea infrastructurii; e) autonomia sau independența financiară a operatorilor de transport rutier; f) satisfacerea prin servicii de calitate a necesităților de transport; g) implementarea tehnologiilor informaționale în vederea optimizării managementului și minimizării implicării factorului uman; h) transparența şi responsabilitatea publică etc.

Coordonarea activităţii tuturor felurilor de transport în hotarele UAT se efectuează de comisiile pentru coordonarea funcţionării transportului, care activează în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale. Bazele activității economice a întreprinderilor de transport le constituie prestarea de servicii pe bază de contract și comenzi de transport al călătorilor (art.4 și art.7 din Legea cu privire la transporturi nr.1194-XIII din 21.05.1997).

Transporturile rutiere de persoane și bagaje contra cost, în raport cu tipul acestora, pot fi realizate prin servicii regulate și în regim de taxi. În funcție de zona geografică deservită, transportul rutier în trafic național poate fi efectuat la nivel: local, municipal, raional⁵ și interraional⁶.

APL, în contextul necesității organizării transportului rutier contra cost în trafic local, are următoarele competențe și obligații⁷: să stabilească subvenții acordate de la bugetul local, pentru acoperirea diferenței dintre costurile înregistrate de operatorul de transport rutier și facilitățile acordate călătorilor; să elaboreze, să aprobe și să actualizeze, conform competenței, programele de transport rutier locale în conformitate cu necesitățile de transport ale populației; să autorizeze activitatea de transport rutier de persoane contra cost prin serviciile regulate în trafic local, după caz, și să monitorizeze desfășurarea acesteia; să aprobe tarifele pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane în trafic local contra cost; să gestioneze direct sau prin delegare serviciul public de transport local de pasageri; să promoveze reabilitarea infrastructurii din sectorul utilităților publice; să asigure continuitatea serviciilor publice de transport local.

În anul 2016, din activitatea în transportul public urban de pasageri cu autobuze şi microbuze (fără taximetre) la nivelul UAT au fost înregistrate statistic venituri totale (fără TVA) în sumă de 193,7 mil.lei, ceea ce constituie cu 9,9 mil.lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent (183,8 mil.lei), fapt ce indică un ritm de creștere de +101,3% (Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit).

Numărul total, raportat statistic în anul 2016, al pasagerilor transportați cu autobuze şi microbuze a constituit 101898,7 mii, inclusiv transportului în trafic urban i-au revenit 65598,7 mii de pasageri, sau 64,4% din total, fiind în creștere cu 3998,5 mii (+106,5%) faţă de anul 2015 (61600,2 mii de pasageri), iar cei mai mulți pasageri au călătorit cu autobuze şi microbuze în transport public local.

Din totalul pasagerilor înregistrați în transportul public local, 62078,0 mii de pasageri (49754,1 mii – în trafic urban), sau circa 61% din totalul pe republică, au călătorit cu autobuze şi microbuze în mun. Chișinău.

II. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Prezenta misiune de audit a fost inițiată⁸ și a avut drept scop oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului dacă administrarea serviciilor publice de transport urban și a întreprinderilor ce prestează servicii publice a fost realizată de către APL și APC conform clauzelor sistemului de management corporativ și financiar, precum și în spiritul eficacității și legalității administrării patrimoniului public.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea conformității și eficienței organizării și monitorizării serviciilor publice de transport urban de către autoritățile publice locale, precum și în evaluarea conformității și eficienței gestiunii patrimoniului public de către întreprinderile prestatoare de acest serviciu.

Pentru realizarea obiectivului general, au fost stabilite următoarele obiective specifice:

1. 
   Managementul sistemelor de transport public urban este reglementat și organizat de autoritățile publice locale conform și în mod eficient și este asigurat un impact fiscal bugetar pozitiv?
   
2. 
   Operatorii serviciilor publice de transport urban au înregistrat, gestionat și raportat în mod adecvat și eficient patrimoniul administrat?
   
3. 
   Serviciile de transport urban au fost prestate de operatorii economici în mod cost-eficient și la tarife adecvate?
   

Sfera auditului. Misiunea de audit a cuprins activitățile și măsurile realizate în anul 2016 (cu extindere, în caz de necesitate, în anii anteriori și ulteriori) de către factorii decizionali din cadrul ÎPS, APL și APC privind asigurarea corespunzătoare a procesului de administrare a fondurilor publice de către entități.

Abordarea de audit a fost axată pe probleme și rezultate.

Metodologia de audit a constat în acțiuni de colectare a probelor prin metoda examinării documentelor, proceduri de fond și analitice, eșantionări, solicitarea explicațiilor de la persoanele cu funcții de răspundere.

Criteriile de audit. Având în vedere aplicarea procedurilor de audit în aspect de conformitate, se relevă indispensabilitatea evaluării unor aspecte asociate performanței, precum și caracterul obiectiv, relevant și realizabil. Drept surse ale criteriilor au servit actele normative.

Metodologia auditului și cadrul normativ sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.
III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul I: Managementul sistemelor de transport public urban este reglementat și organizat de autoritățile publice locale conform și în mod eficient și este asigurat un impact fiscal bugetar pozitiv?

Evaluarea datelor privind serviciile de transport public denotă că acestea nu sunt complete. Organele de resort (APL, ANTA, BNS etc.) nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor. Se atestă lipsa unor indici relevanți de analiză privind cererea și volumul serviciilor de transport înregistrate, pentru stabilirea obiectivelor strategice și determinarea necesităților de transport. Ca urmare, scopul oferirii unor servicii publice la cel mai bun raport preț-calitate, prin modernizarea structurilor care furnizează aceste servicii, nu a fost atins.
Obiectivele și reperele de dezvoltare a serviciilor de transport public stabilite de autorități

Necesitatea corelării acțiunilor strategiilor naționale și celor locale este un imperativ de ordin economic, social și de mediu în dezvoltarea localităților. Dezvoltarea durabilă și funcționarea operațională a transportului public urban sunt condiționate de aprobarea unor strategii realiste și stabilirea unor obiective graduale. Ignorarea acestor principii periclitează realizarea strategiilor locale în domeniu, principalul factor fiind cel financiar.

Intervenția statului în organizarea și funcționarea serviciilor publice se exercită continuu la nivel central și local. Guvernul sprijină APL în înființarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală, la solicitarea acestora, în scopul administrării eficiente a serviciilor respective furnizate/prestate⁹. Sprijinul se acordă prin intermediul autorităților administraţiei publice centrale competente, sub formă de asistență tehnică sau financiară.

APL urmează să elaboreze și să aprobe regulamentar¹⁰, după coordonarea cu organul central de specialitate, strategia pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și modernizarea transportului rutier, luând în considerare planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, programele de dezvoltare economico-socială a localităților și necesitățile de transport ale populației.

Prevederile legale nu sunt realizate de către autoritățile locale. Astfel, APL¹¹ chestionate nu au aprobat o strategie distinctă în domeniul dezvoltării și modernizării transportului rutier local de pasageri și nici nu au documentat, prin acte administrative locale, obiective sau repere în domeniu, care urmează a fi atinse.

În scopul reglementării și restructurării transportului public în mun. Chișinău, prin Decizia CMC din 21.10.2014¹² a fost aprobată Strategia de transport¹³, obiectivul de politică generală fiind „îmbunătățirea accesabilității populației municipiului și a afacerilor locale, într-un mod care să asigure protecția mediului”¹⁴.

Procesul de realizare a Strategiei de transport a mun. Chișinău (DGTPCC) a fost evaluat de auditul intern al primăriei (octombrie 2015), care a constatat tergiversarea implementării prevederilor și ineficacitatea activităților inițiate, prin neracordarea obiectivelor Strategiei cu planurile de activitate, lipsa indicatorilor de rezultat etc. Din 3 recomandări adresate DGTPCC de către auditul intern, doar una, conform Raportului de activitate pe anul 2017, este implementată.

Misiunea de audit a relevat menținerea situației fără progrese semnificative, nefiind implementate obiectivele principale ale Strategiei. Astfel, Programul de implementare a Strategiei de transport până în anul 2025, necoordonat cu ÎM PUA și ÎM RTEC, până în prezent nu a fost aprobat de către CMC. Ca urmare, operatorii municipali de transport nu au raportat realizarea obiectivelor Strategiei de transport.

Totodată, lipsa cadrului normativ cu privire la transportul public, aprobat de către APL mun. Chișinău, inclusiv a Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje, implementarea obiectivelor strategice privind dezvoltarea durabilă și realizarea acțiunilor incluse în programele respective nu vor asigura eficacitatea acestora.

DGTPCC este desemnată să elaboreze documente strategice, să planifice rutele, să verifice calitatea, precum şi să exercite alte funcții necesare pentru asigurarea activității transportului public. În același timp, competențele efectiv realizate de DGTPCC, în baza Regulamentului¹⁵ care nu a fost adaptat cerințelor existente la momentul aprobării acestuia și care nu corespunde sarcinilor necesare de executat, sunt limitate, fiind orientate, în principal, spre realizarea unor sarcini operaționale. Prin urmare, în mun. Chișinău funcțiile de planificare, reglementare şi monitorizare (în special, ale operatorilor privați de micro(auto)buze) nu sunt exercitate.

Astfel, lipsa unor reglementări normative adaptate la condițiile specifice de activitate a transportului public de pasageri în mun. Chișinău a condiționat administrarea neconformă și neeficientă a serviciilor publice de transport.
Atribuirea prin concurs a serviciilor delegate

Nicio APL¹⁶ chestionată nu s-a conformat prevederilor legale și nu a asigurat atribuirea prin concurs a rutelor incluse în programele de transport rutier local de pasageri.

Potrivit art.32 din Codul transporturilor rutiere, serviciile regulate de transport rutier de persoane se pot administra prin atribuirea acestora în gestiune directă sau gestiune delegată. Gestiunea delegată este forma de administrare a serviciului prin intermediul regimului de autorizare a serviciilor regulate de transport rutier de persoane, prin aprobarea programului de transport rutier local, organizarea concursului de către comisia locală privind atribuirea serviciilor regulate și solicitarea autorizației de transport rutier de la ANTA¹⁷.

Deși unele autorități locale au inițiat aplicarea procedurii de concurs la atribuirea rutelor de transport, rezultatele acesteia nu au fost validate, fie ca urmare a neconformării de către operatorii de transport a tuturor documentelor necesare (mun. Bălți¹⁸), fie prin anularea procedurii de concurs în instanțele judecătorești (mun. Soroca).

Astfel, APL nu au asigurat aplicarea art.19 - art.21 din Legea nr.1402-XV din 24.10.2002, care prevăd că serviciul de transport public, în condiții de gestiune delegată, se organizează prin licitație publică și în bază de contract, în temeiul principiilor de parteneriat public-privat. Modul de organizare și desfășurare a concursului este parte componentă a Regulilor de atribuire prin concurs a dreptului de deservire a rutelor regulate, care se elaborează de autoritățile locale¹⁹, iar lipsa acestui act (mun. Chișinău) exclude din start inițierea acestui proces regulamentar.

Autorizarea și monitorizarea activității transportului public

Autorizarea și monitorizarea activității transportului public nu sunt efectuate de autorități conform unor criterii prestabilite, prin evaluarea riscurilor și includerea acestora în obiectivele strategice de dezvoltare a serviciilor de transport.

Potrivit art.14 și art.15 din Codul transporturilor rutiere, consiliile locale şi municipale autorizează activitatea de transport rutier de persoane prin serviciile regulate în trafic local şi municipal contra cost, după caz, şi monitorizează desfășurarea acesteia. În același timp, înregistrarea oficială oferă titularului dreptului să desfăşoare, fără obţinerea oricărei alte autorizări, activități de transport rutier (art.27 alin.(1) din Codul transporturilor rutiere).

Deși cadrul legal deleagă unele domenii de competență în administrarea serviciilor publice, mecanismele propriu-zise prin care autorităţile locale își pot realiza atribuțiile nu sunt funcționale, procesul fiind condiționat și de inacțiunile din partea autorităților locale.

Exemplificăm, în acest context, mun. Bălți, unde, pentru a asigura verificarea respectării de către operatorii privați a parametrilor cantitativi/calitativi stabiliți, a fost creat, în anul 2005, Dispeceratul auto și control²⁰. Asupra rutelor regulate stabilite controlul se exercită de către APL ale mun. Bălți, fiind aprobate pașapoartele rutelor și eliberate anual operatorilor de transport actele permisive (certificate). Pentru fiecare rută, APL elaborează, contra plată, fișa de rută lunară²¹, în care Dispeceratul auto și control confirmă zilnic perioada de prestare a serviciilor de transport (ora de deschiere și cea de închidere a traficului pe rută) și graficul de îndeplinire a curselor pe rută pentru fiecare mijloc de transport, în care se fixează ora de trecere prin punctele de îmbarcare/debarcare a pasagerilor.

În cadrul mun. Chișinău, situația este diametral opusă și nesatisfăcătoare din cauză că nu se realizează eficient monitorizarea activității de transport. Întrucât funcțiile de dispecerat auto și control sunt exercitate în mod haotic de fiecare operator în parte, pașapoartele rutelor nu sunt aprobate, autoritățile nu dețin informații privind executarea curselor conform planurilor-comandă lunare și privind respectarea graficului de circulație de către operatorii privați. Aceste condiții sunt esențiale pentru determinarea indicilor cantitativi și calitativi ai serviciului public prestat și componente indispensabile pentru realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a transportului public urban.

Astfel, din lipsa datelor despre activitatea în transport, nu pot fi evaluate situațiile privind deținerea conformă a autorizației de operator. Deși cadrul legal²² stabilește că autorizația de transport rutier de persoane prin servicii regulate poate fi retrasă de către ANTA dacă operatorul de transport rutier nu a efectuat lunar cel puțin 10% din totalul curselor prevăzute în graficul de circulație etc., în condițiile expuse această prevedere normativă nu poate fi aplicată în cazul mun. Chișinău.
Programele de transport rutier aplicate de autoritățile locale/operatori și argumentarea lor

La programele municipale de transport aprobate de către APL (mun. Chișinău și Bălți) nu se anexează o notă justificativă, prin care ar fi documentate și argumentate exhaustiv criteriile în baza cărora au fost elaborate, cu referință la corelarea indicilor de dezvoltare strategică și de modernizare a transportului rutier, necesarul de rute și mijloace de transport, inclusiv prin stabilirea capacității minime de locuri, distanței, densității și duratei graficelor de circulație pe rută etc.

Operatorilor de transport rutier de persoane li se permite, prin servicii regulate în trafic local/municipal, să desfășoare activitate în baza autorizației, eliberate de ANTA pentru cursele cuprinse în programele de transport aprobate de către autoritățile locale, și însoțite de graficul de circulație aferent cursei²³.

La situația din 31.12.2017, au fost eliberate 1393 de autorizații pentru operatorii de transport rutier de persoane, incluse în programele de transport aprobate de 6 APL²⁴. La nivelul mun. Chișinău, 2 operatori, pentru 7 rute²⁵, nu s-au conformat cerințelor. De asemenea, operatorii din cadrul altor 4 APL²⁶ nu au confirmat, conform informației ANTA, autorizarea activității de transport.

• 
  Procesul de programare a rutelor de transport public local de pasageri nu este integral perfect și se caracterizează prin intercalarea rutelor deservite de ÎM și operatorii privați, factor care diminuează eficiența cheltuielilor suportate de operatorii de transport pentru menținerea serviciilor prestate.
  

APL din mun. Chișinău și mun.Bălți nu au argumentat condițiile de organizare a serviciilor de transport local de pasageri prin evaluarea conjuncturii pieței serviciilor de transport, pentru a asigura și a menține în timp eficiența de cost și performanța de calitate la serviciile prestate populației, reieșind din estimarea unor componente indispensabile²⁷, aceste condiții fiind obligatorii pentru a fi menținute în baza prevederilor art.6 și art.15 din Legea nr.1402-XV din 24.10.2002.

Aceste condiții reprezintă și angajamentele asumate prin contractele de gestiune de către ÎM RTEC, DTB, PUA, inclusiv de asigurare a majorării veniturilor prin micșorarea numărului de rute paralele, administrate de operatorii privați de transport.

Este evident faptul că, prin neasigurarea unui flux relativ constant de pasageri deserviți, nu se garantează o activitate economică durabilă a operatorilor și continuitatea serviciilor prestate, fie că aceștia au statut de întreprindere municipală, fie de entitate de drept privat.

Măsurile întreprinse de către APL din mun. Bălți sunt exprimate prin anularea din anul 2015 a 2 rute de transport local de pasageri, micșorarea numărului unităților de micro(auto)buze destinate exploatării de la 124 până la 100. Totodată, cele 4 rute stabilite pentru troleibuze nu sunt separate și au trasee comune/suprapuse, în total 10,4 km, ceea ce constituie 31,3% în raport cu lungimea totală a rutelor (de 33,2 km), situații determinate de configurația liniilor electrice existente și de neextinderea rețelei.

Rutele deservite de către ÎM DTB și de 8 operatori privați, pe anumite sectoare au trasee dublate: 6 rute deservite cu autobuze s-au intercalat cu rutele troleibuzelor pe lungimea de 22,4 km, sau 67,4% în raport cu cea totală (33,2 km). Trei rute deservite cu microbuze s-au suprapus cu rutele troleibuzelor pe lungimea de 20,1 km (60,5%). Faptul suprapunerii rutelor deservite de ÎM DTB și de operatorii privați în anumite sectoare sau părți de traseu este determinat de organizarea urbanistică și de rețeaua economico-socială a orașului.

•