Raportul auditului conformității executării bugetelor unităților administrativ-teritorialedin raionul Dubăsari pe anii 2015-2016 Martie 2018

3.3 OBIECTIVUL III.Au fost raportate conform situațiile patrimoniale ale APL din raionul Dubăsari?

Sistemul de management financiar-contabil al raportării gestionării patrimoniului în cadrul APL verificate nu a fost integral conformat la prevederile cadrului legal²¹⁷, fiind afectat de unele deficiențe, care se exprimă prin: lipsa unei evidențe conforme a fondurilor proprietate publică și a raportării veridice a situațiilor patrimoniale; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate, precum și lipsa unor informații veridice privind activele transmise; neimplementarea integrală a recomandărilor formulate în baza rezultatelor auditurilor anterioare etc.Astfel,

• 
  managementul și monitoringul deficient în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor noucreate, înregistrarea neconformă a operațiilor economice, reflectarea neveridică și neintegrală a valorii patrimoniale, denaturarea datelor incluse în bilanțurile contabile ale APL din raion generează riscuri de pierdere a patrimoniului public.
  

Drept exemplu în acest sens poate servi situația precară (la nivel de raion) ce ține de evidența conductelor de apă edificate din contul banilor publici și resurselor externe acordate în cadrul implementării Programului aprobat prin HG nr. 1406 din 30.12.2005²¹⁸, precum și conform altor prevederi legale. Astfel, auditul a identificat că în 5 din cele 6 primării verificate, sistemele de alimentare cu apă (la unele primării și de canalizare) nu sunt transmise regulamentar către ÎM create, fapt ce poate cauza situații de pierdere a patrimoniului respectiv și/sau de utilizare ineficientă a acestuia.

Sistemele de apă și canalizare în valoare totală de 26,2 mil.lei, deși se utilizează de ÎM, ai căror fondatori sunt APL, nici la o primărie nu sunt reflectate la conturile contabile ce reflectă valoarea investițiilor în întreprinderile fondate, iar în unele cazuri valoarea conductelor de apă în general a fost exclusă din evidență.

Astfel, APL Coșnița nu au asigurat întocmirea actelor de primire-predare în gestiune către 2 AO („Făclia” și „Izvoraș”) a activelor și pasivelor, cu determinarea stării reale și valorii acestora la momentul transmiterii patrimoniului public. Nerespectând prevederile art. 859 din Codul civil, APL nu au asigurat încheierea contractelor de comodat pentru patrimoniul în valoare de peste 6,2 mil.lei transmis gratuit către AO nominalizate mai sus, astfel nefiind asigurată obligația beneficiarului de a restitui bunul public la expirarea termenului pentru care l-a primit. Totodată, contrar prevederilor art.17 din Legea contabilității și art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006, în lipsa deciziei corespunzătoare a CL, primăria a exclus din evidența contabilă patrimoniul în valoare de 6,2 mil.lei. Astfel, APL din c. Coșnița nu au ținut cont de prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 837-XIII din 17.05.1996²¹⁹, care stabilesc că APL nu pot fi fondatori/membri ai AO și au decis transmiterea proprietății publice locale (sondelor arteziene, rețelelor de aprovizionare cu apă și canalizare) în gestiunea și proprietatea AO.

Totodată, transmiterea patrimoniului public în valoare totală de 6,2 mil.lei a fost efectuată cu abateri de la prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr. 688 din 09.10.1995²²⁰, în lipsa actelor de transmitere-predare întocmite regulamentar și a deciziei CL. La rândul lor, AO „Făclia” și AO „Izvoraș” nu au contabilizat integral valoarea mijloacelor fixe primite de la primărie, luând, respectiv, în evidență doar bunuri în valoare de 1,4 mil.lei și 3,1 mil.lei (în total – de 4,5 mil.lei) sau cu 1,7 mil.lei mai puțin în raport cu bunurile transmise de către primărie.

Ulterior, la 16.12.2015, prin Decizia CL nr. 5/13 s-a decis fondarea unei ÎM „Servicii Comunal-Locative Coșnița”, iar prin decizia CL nr. 6/6 din 12.07.2017 s-a decis transmiterea patrimoniului în valoare totală de 6,6 mil.lei (aceasta fiind valoarea inițială a rețelei de apă și canalizare) de la Primăria c. Coșnița către ÎM nou formată. Concomitent, auditul menționează discordanțele în conținutul deciziei CL nr. 6/6 din 12.07.17, potrivit căreia către ÎM a fost transmis patrimoniul public care în evidența primăriei lipsea, deoarece fusese exclus din evidență anterior, la momentul transmiterii către AO.

Reieșind din circumstanțele descrise, auditul a solicitat o inventariere a rețelelor de apă și canalizare, urmare a căreia a fost identificată prezența faptică și valorică a patrimoniului respectiv, cu conformarea relațiilor de proprietate și gestiune economică între părți²²¹ (vezi Anexa nr. 4 la prezentul Raport de audit).

Totodată, APL de nivelul I auditate, în calitate de fondatori ai ÎM, nu au asigurat transmiterea regulamentară a atribuțiilor de efectuare a activității de antreprenoriat conducătorilor întreprinderilor fondate. Potrivit prevederilor cadrului regulator²²², administrarea întreprinderii este efectuată conform statutului ei, de către conducătorul (managerul) acesteia, pe care fondatorul îl numește și îl eliberează din funcție. APL verificate nu au legalizat printr-un contract de management, prevăzut de pct. 4 din HG nr. 743 din 11.06.2002, salariul de bază și alte drepturi salariale pentru conducătorii ÎM, precum și indicatorii de stimulare/premiere a acestora. Este de menționat că salariile conducătorilor ÎM urmează a fi corelate cu îndeplinirea indicatorilor tehnico-economici ai întreprinderii.

De menționat că contractele nominalizate trebuie să conțină drepturile și obligațiunile conducătorului, precum și alte particularități prevăzute de pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr. 387 din 06.06.1994, cele menționate nefiind convenite de către primăriile Coșnița, Cocieri, Molovata Nouă, Corjova și Pârâta în relațiile cu ÎM fondate.

• 
  CR Dubăsari este fondatorul ÎM ,,Centrul de Odihnă pentru copii și tineret„Prietenia””, ultima fiind fondată în a. 2007 cu scopul organizării odihnei copiilor, tineretului și altor categorii de populație, prestarea serviciilor de odihnă și agrement contra plată. Deși ÎM administrează în baza principiilor de autofinanțare și autogestiune bunuri imobile (nr. cadastral 3818114.234) în valoare de circa 5505,51 mii lei²²³, potrivit informațiilor RBI, drepturile de proprietate asupra bunurilor nominalizate aparțin com. Coșnița, iar drepturile de gestiune economică – raionului Dubăsari.
  

Potrivit dărilor de seamă financiare pe anii 2015 – 2016, ÎM a activat în pierdere, pierderile înregistrând respectiv sumele de 174,8 mii lei și de 82,6 mii lei.Cu abateri de la art. 75 lit. (b) din Legea nr. 181 din 25.07.2014, APL de nivelul II nu au analizat cauzele care generează pierderi la întreprinderea fondată, cu aprobarea unui plan de redresare a situației. Astfel, deși auditul a solicitat de la DEBF o analiză profundă a situației economice din raion, ca răspuns au fost prezentate preponderent materialele ce țin de formarea și executarea bugetului (anexele la deciziile corespunzătoare ale CR), concluzia auditului fiind că nici APL și nici managementul ÎM nu au revizuit atribuțiile și responsabilitățile privind implementarea standardelor de bună guvernare și de management financiar axat pe cost-eficiență și rezultate.

Contrar prevederilor art. 38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, ÎM nu a prezentat fondatorilor rapoartele financiare pentru perioada auditată, iar fondatorul, la rândul său, nu a întreprins măsurile de rigoare pentru evaluarea managementului întreprinderilor și performanțelor obținute în urma activității economico-financiare (DEBF a informat auditul că nu a solicitat dările de seamă de la ÎM).

• 
  Paralel cu cele descrise, auditul relevă că sistemul de management financiar-contabil al raportării gestionării patrimoniului în cadrul APL nu a fost integral conformat la prevederile legale, fiind afectat de unele deficiențe, care se exprimă prin: lipsa unei evidențe conforme a fondurilor proprietate publică și a raportării veridice a situațiilor patrimoniale. Acest cumul de factori denotă absența unui sistem de reguli și proceduri privind modul de raportare financiară a gestionării patrimoniului public local, care, în consecință, lipsesc bugetele de venituri pasibile încasării și de resurse aferente soluționării problemelor sociale de ordin local. Astfel,
  

• 
  potrivit pct. 76 din Instrucțiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 94 din 19.07.2010²²⁴, „cheltuielile pentru reparația capitală a clădirilor (subcontul 010) și a construcțiilor speciale (subcontul 011) măresc valoarea inițială a imobilelor. Când reparația capitală a clădirilor și a construcțiilor speciale se efectuează în perioada mai mare de un an bugetar, valoarea inițială a mijloacelor fixe respective se mărește cu volumul cheltuielilor efectuate pentru reparațiile capitale în anul de execuție”. Neconformându-se reglementărilor menționate, unele primării nu au majorat valoarea obiectivelor reparate cu suma reparațiilor efectuate, astfel fiind diminuată valoarea patrimoniului public cu suma totală de 7,7 mil.lei și, respectiv, nefiind calculată uzura pentru perioadele raportate²²⁵;
  
• 
  conform Deciziei CR nr. 01-14 din 21.02.2012, autoritatea deliberativă de nivelul II a decis transmiterea către CL Cocieri a 64097 de acțiuni ale SA „Minerul”, în valoare totală de 320485 lei (inițial proprietate a CR). Contabilitatea APR a exclus din evidență acțiunile respective (în baza deciziei CR) și, cu abateri de la art. 17, art.18 și art.19 din Legea contabilității, nu a întocmit factura de expediție, iar noul beneficiar (Primăria Cocieri), la rândul său, nu a contabilizat acțiunile în valoare de 320,5 mii lei, astfel fiind create premise de pierdere a patrimoniului public. În același timp, în lipsa monitorizării activității și implicării acționarului principal (CL Cocieri, cu 67% în capitalul social al SA „Minerul”), ultimul, la situația din 30.11.2017, înregistra datorii față de BPN în sumă de 742,7 mii lei, astfel valoarea acțiunilor proprietate publică fiind în pericol de depreciere (în cadrul auditului acțiunile de 320,5 mii lei au fost contabilizate de Primăria Cocieri);
  

• 
  în alt caz, Primăria Pârâta, deși utilizează Stația de epurare de la Grădinița de copii, în valoare de 370,7 miilei, pentru care în anul 2016 a fost întocmit Actul de recepție finală, până la moment nu a luat-o în evidență contabilă și nu a majorat valoarea clădirii, astfel necalculând uzura și raportând o situație neveridică pentru perioada respectivă (situația fiind redresată în cadrul auditului);
  
• 
  Primăria Cocieri a transmis în contul fondului statutar al ÎM „PRO-MEDIU-Cocieri” o autogunoieră în valoare de 290,0 mii lei, în același timp nereflectând regulamentar acest lucru în evidența contabilă. La rândul său, ÎM a atribuit neregulamentar valoarea autogunoierei la profitul întreprinderii pentru a. 2016 și nu la datoriile față de părțile afiliate (primărie), fapt ce a cauzat denaturarea situațiilor financiare la ambele entități, și, respectiv, dispariția din evidența primăriei și a ÎM a valorii patrimoniului investit de CL Cocieri (situația fiind redresată în cadrul auditului (Anexa nr. 4 la prezentul Raport de audit);
  

• 
  în alt caz, auditul notifică gestionarea ineficientă a blocurilor de locuințe aflate la evidența CR și a primăriei Cocieri. Astfel,
  

1. 
   în evidența CR se află 2 blocuri de locuințe în valoare totală de 12263,0 mii lei (de 10086,0 mii lei și de 2177,0 mii lei). Potrivit informației CR, 860,9 m² din blocul de locuit sunt repartizați, în baza contractelor de comodat, unor persoane fizice (în special, lucrătorilor CR).Conform Regulamentului aprobat de CR²²⁶, suprafețele respective au fost atribuitelocatarilor gratuit. În același timp, CR suportă anual cheltuieli în medie de 78 mii lei (67,3 mii lei – în a. 2015; 88,6 mii lei – în a. 2016)²²⁷ pentru deservirea acestor blocuri (pază ș.a.), neluând în considerare uzura blocurilor respective etc.;
   
2. 
   în evidența Primăriei Cocieri se află 2 imobile cu destinația „casă de locuit”, cu valoarea de 1033,6 mii lei. Primăria nu deține informații exacte despre numărul apartamentelor privatizate și, respectiv, neprivatizate, astfel raportând anual în darea de seamă precum că imobilele respective sunt publice, în lipsa plății de chirie (CL nu a stabilit-o). Totodată, primăria a informat că majoritatea apartamentelor din imobilele respective sunt privatizate, astfel urmând a fi excluse, în baza documentelor justificative, din valoarea patrimoniului public;
   

• 
  lipsa reglementărilor de rigoare²²⁸, precum și nerespectarea cadrului normativ²²⁹ ce reglementează modul de ținere a evidenței terenurilor aflate în administrarea instituțiilor bugetare au determinat faptul că nicio entitate publică de nivelul I din raion nu a evaluat și nu a înregistrat în evidență terenurile aferente construcțiilor publice, iar dările de seamă funciare sunt întocmite cu abateri considerabile de la cadrul legal. Pornind de la faptul că, potrivit dărilor de seamă funciare, la 6 primării verificate, la situația din 01.01.2017, terenurile aferente imobilelor publice „clădirile primăriilor” însumau 10,22 ha²³⁰, valorând minimum²³¹ circa 264,0 mii lei, iar terenurile publice aferente obiectivelor private, la 01.01.17, însumau 86 ha²³² și valorau cel puțin 2,2 mil.lei, numai la acest capitol valoarea patrimoniului public raportat pentru anul de referință a fost diminuată cu suma de 2,5 mil.lei.
  

În acestcontext, auditul menționează și neglijența față de evidența patrimoniului public local, drept exemplu servind faptul că,potrivit dărilor de seamă funciare, în anul 2016suprafața totală a terenurilor proprietate publică locală a s. Coșnița s-a majorat cu 8,5 ha²³³, în raport cu suprafața acestora înregistrată în 2015, respectiv, cu aceeași suprafața diminuându-se suprafața terenurilor proprietate privată a localității. Potrivit explicațiilor primăriei, majorările terenurilor publice sunt o consecință a neexcluderii din dările de seamă funciare din ultimii ani a suprafețelor terenurilor publice comercializate și efectuarea unor măsurări suplimentare ale terenurilor publice și private;

• 
  în prezent nu sunt identificate terenurile din domeniul public și cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora, ceea ce contravine legii și permite înstrăinarea abuzivă a unor terenuri publice. În acest sens, auditul relevă că, urmare a neînregistrării, neinventarierii și necontabilizării conforme a terenurilor publice, Primăria c. Coșnița a admis înstrăinarea în anul 2015 a terenului aferent unei clădiri (nr. cadastral 3818112149), cu suprafața de 0,27 ha, pe care, conform evidenței contabile, se află un garaj cu 2 boxe, în valoare de 16,0 mii lei. Astfel, lipsa de preocupare a unor executori de buget (primarul c. Coșnița) a condiționat faptulcă în prezent imobilul public (garajul) este amplasat pe terenul privat care a fost vândut unei persoane fizice;
  
• 
  deși auditul precedent a menționat atitudinea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul APL de nivelul II și a unora de nivelul I în legătură cu neprezentarea către Agenția Proprietății Publice a dării de seamă privind patrimoniul public gestionat, în scopul includerii în Registrul patrimoniului public, în conformitate cu prevederile pct. 2 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 675 din 06.06.2008²³⁴, actualul audit relevă că CR nu s-a conformat recomandărilor auditului precedent, raportând în continuare date eronate despre valoarea patrimoniului public din r-nul Dubăsari.
  

Astfel, DEBF a raportat către APP pentru anii 2015-2016 dateeronate privind numărul ÎM, ai căror fondatori sunt consiliile APL de nivelul II (APR Dubăsari) și APL de nivelul I, ceea ce a determinat neautenticitatea datelor din Registrul patrimoniului public (pe întreaga țară) și poate genera pierderea acestuia. În acest scop, auditul menționează că, potrivit informației Agenției Servicii Publice, în raionul Dubăsari sunt înregistrate 13 ÎM ai căror fondatori sunt APL de nivelurile I și II, dintre care 11 ÎM au fost fondate până la 01.01.2017, adică urmau a fi raportate de către DEBF pentru anul 2016. Totodată, CR, în dările de seamă prezentate APP (la situațiile din 01.01.16 și 01.01.17), a inclus doar 6 ÎM, adică cu 5 mai puțin decât există de fapt, nefiind raportate 4 ÎM ai căror fondatori sunt APL de nivelul I²³⁵ și o ÎM al cărei fondator este însuși CR²³⁶.