Raportul auditului de mediu privind calitatea aerului în Republica Moldova

3.4. Obiectivul IV: Este asigurată atingerea obiectivelor strategice privind crearea unui sistem de management integrat al calității aerului?

În lipsa unor obiective strategice bine definite, susținute de un cadru legal și instituțional adecvat, nu este posibil de creat un sistem de management integrat al calității aerului.

Prevederile Acordului de Asociere RM – UEpun în evidență atragerea atenției deosebite aspectelor transfrontaliere și cooperării regionale, ceea ce,la rândul său, include dezvoltarea unei strategii globale privind mediul, care să reglementeze reformele instituționale planificate pentru asigurarea punerii în aplicare și respectării legislației în materie de mediu, inclusiv elaborarea unor strategii sectoriale, printre care și privind calitatea aerului.

În scopul asigurării implementării prevederilor Programului de activitate ,,Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” şi creării cadrului strategic în domeniul protecţiei mediului înconjurător, Guvernul a aprobat Strategia de mediu pentru anii 2014 – 2023⁸⁵ şi Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, axată pe crearea unui sistem eficient de management de mediu, care să contribuie la creşterea calităţii factorilor de mediu şi să asigure populaţiei dreptul la un mediu natural curat, sănătos şi durabil.

Documentulstabilește acțiuni necesare pentru asigurarea condiţiilor de bună guvernare şi eficientizare a potenţialului instituţional şi managerial în domeniul protecţiei mediului, precum și crearea sistemului de management integrat al calităţii aerului.

Armonizarea legislaţiei de mediu la prevederile directivelor UE din domeniu urma a fi realizată până în anul 2018, prin elaborarea proiectului de lege cu privire la calitatea şi protecţia aerului atmosferic.

În același timp, acțiunile identificate pentru realizare până la finele anului 2016 privind planificarea strategică și asigurarea reformei instituţionale în sector, precum și crearea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului nu s-au soldat cu rezultate. Potrivit specialiștilor, prevederile directivelor incluse în Acordul de Asociere RM-UE pot fi implementate doar după transpunerea acestora în legislația națională.

Astfel, până în prezent lipsesc documentele de politici⁸⁶, inclusiv Strategia privind calitatea aerului, care ar asigura protecţia aerului și funcţionarea unui sistem institutional și de management în domeniu ajustat la rigorile Uniunii Europene, în vederea asigurării durabilității mediului şi securității ecologice.

Conform explicațiilor reprezentanților Ministerului Mediului, motivul invocat privind nerealizarea acțiunilor stabilite ține de abordarea nouă și complexă a obiectivelor, iar în condițiile capacităților instituționale și profesionale limitate, este absolut necesară consolidarea cadrului instituțional și asistența experților internaționali.

Se menționează că în noul Plan național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE în perioada 2017-2019⁸⁷, Guvernul a inclus măsurile restanțiere din planul precedent, stabilind noi termene de realizare a acestora, inclusiv pentru noua lege privind calitatea și protecția aerului atmosferic (trimestrul III, 2019).

În cadrul sistemului instituțional în domeniul aerului, deosebit de sensibil este rolul Ministerului Sănătății, acesta fiind responsabil de promovarea politicii de asigurare a calității aerului, estimarea stării de sănătate a populației în raport cu nivelul de poluare, elaborarea normativelor de poluanți şi gradului de influență fizică nocivăa acestora asupra aerului atmosferic. Auditul menționează că Ministerul nu a promovat nicio acțiune în vederea punerii în aplicare a mecanismelor de estimare a stării de sănătate a populației în raport cu nivelul de poluare a aerului. Totodată, nici Ministerul Mediului, nici Ministerul Sănătății, nu au întreprins eforturipentru atingerea indicatorilor stabiliți în cadrul Strategiei de mediu.

Potrivit explicațiilor, pentru implementarea cu succes a măsurilor stabilite, sunt necesare cunoștințe aprofundate și resurse considerabile financiare și umane, de care Ministerul nu dispune.

De menționat că Strategia naţională de sănătate publică pentru anii 2014-2020⁸⁸ pune accent pe domeniile prioritare de intervenție, unul din acestea fiind calitatea aerului, însă nu se axează pe problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului, nefiind evaluat impactul negativ al poluanților asupra sănătății omenești.

Potrivit datelor OMS, cele mai frecvente boli provocate de poluarea aerului sunt cele ale aparatelor respirator și cardiovascular. Datele prezentate de Ministerul Sănătății⁸⁹privind morbiditatea și mortalitatea populației în perioada 2012-2015cauzate debolile aparatului respirator sunt prezentate în Diagrama nr.4.

Diagrama nr.4

Sursă: Elaborată de echipa de audit în baza informațiilor oferite de Ministerul Sănătății.

Urmărind datele din diagramă, se observă un decalaj semnificativ între morbiditatea populației și mortalitatea acesteia cauzată prin bolile respiratorii. Cel mai înalt nivel de morbiditate se înregistrează în zona Centru, în special în mun. Chișinău, iar nivelul mortalității înregistrând o scădere, cu cel mai mic număr de cazuri de decesînregistrate în zona de Sud a țării.

Informații referitor la morbiditatea și mortalitatea populației cauzate de bolile aparatului cardiovascular este prezentată în Diagrama nr.5.

Diagrama nr.5

Sursă: Elaborată de echipa de audit în baza informațiilor oferite de Ministerul Sănătății.
Datele prezentate în diagramă denotă că populația bolnavă de boli cardiovasculare este în creștere, în special în zona de nord a țării, pe când nivelul mortalității cauzat de aceste boli este în scădere.

Se menționează că, în cazul ambelor tipuri de maladii, cazurile de îmbolnăvire sporesc, fiind necesară intervenția fără întârziere a responsabililor de domeniu în vederea implementării măsurilor deprofilaxie a acestor boli.

Se relevă că Ministerul Sănătății, responsabil de estimarea stării de sănătate a populației în raport cu nivelul de poluare a aerului şi eventualele daune pentru sănătatea oamenilor⁹⁰, nu deține o metodologie aprobată pentru cuantificarea impactului aerului poluat cu numărul exact de cazuri de boli.

Totodată, nu se ține evidența pe zonele afectate de maladiile cu risc sporit pentru viață, ceea ce ar permite identificarea principalelor cauze provocatoare de boli, inclusiv poluatorii. În prezent, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se axează pe prevederile generale ale Ghidului OMS, ce conține metode de evaluări estimative privind calitatea aerului atmosferic și maladiile per ansamblu.

O verigă importantă din sistemul de management integrat în domeniul aerului îl constituie Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. De menționat că, deșiStrategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017⁹¹a fost axată pe trei direcţii prioritare: reabilitarea infrastructurii existente, dezvoltarea infrastructurii noi şi îmbunătăţirea cadrului institutional, impactul implementării acesteia urma a fi resimțit depopulaţie prin reducerea numărului de accidente şi a nivelului de poluare a aerului.În context, auditul evidențiază principiile ce stau la baza noii Strategii de transport şi logistică pe anii 2013-2022⁹², care definește că ,,trebuie să existe un echilibru între protecţia mediului şi dezvoltarea economică. Deşi este importantă, protecţia mediului nu trebuie să împiedice dezvoltarea economică”.

Totodată, în cazul în care Strategia va fi implementată integral, ţara va fi asigurată cu o reţea de transport accesibilă şi capabilă a satisface necesităţile cetăţenilor şi întreprinderilor, cu condiţia că infrastructura va fi şi în continuare întreţinută în mod corespunzător.

În contextul celor relatate, auditul relevă lipsa factorului ecologic din noile opțiuni strategice ale sectorului transporturilor.