Raportul de analiză

3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei
Judecătorii Curţii de Apel Timişoara şi-au însuşit şi statutul de judecători europeni, calitate care li s-a adăugat odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007 şi au acţionat în consecinţă, aplicând în mod direct normele dreptului comunitar.

Cu titlu de exemplu pot fi amintite deciziile Secţiei civile în care s-au invocat, cu aplicaţie în cauza dedusă judecăţii, măsurile de excepţie prevăzute de Directiva 2004/38/CE în prezenţa cărora poate fi limitat dreptul la liberă circulaţie în spaţiul comunitar, după cum au fost aplicate şi dispoziţiile Regulamentului 2201/2003/CE privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti şi Regulamentul nr.4/2009/CE privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor şi cooperarea în materie de obligaţii de întreţinere – ambele în cazul completului specializat pentru cauze de familie şi minori, Regulamentul nr.44/2001/CE privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, alături de Regulamentul nr.1393/2007/CE privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (acest Regulament abrogând Regulamentul nr.1348/2000/CE).

Nu au făcut excepţie, la această categorie, nici judecătorii Secţiei comerciale a Curţii.

La toate acestea se adaugă şi faptul că mai toate secţiile Curţii au aplicat în cazuistica proprie dispoziţiile OUG 51/2008, care transpune în legislaţia internă Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară.

Judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal au manifestat şi în acest an o preocupare permanentă şi accentuată în înţelegerea şi aplicarea dreptului comunitar şi a Convenţiei europene a drepturilor omului.

Cu privire la aplicarea dreptului comunitar, judecătorii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal au făcut în special aplicarea art. 90 (actual art.110 din TFUE din Tratatul instituind Comunitatea Europeană în numeroasele litigii, având ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare a autoturismelor, precum şi în cele referitoare la restituirea taxei de poluare, instituită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2008. În aceste litigii au fost menţionate nu numai jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, dar şi interpretările Comisiei europene cu privire la aceste chestiuni, la care se adaugă menţiunea că unii judecători au decis sesizarea Curţii Europene de Justiţie cu privire la pronunţarea unor hotărâri preliminare (total 15 cauze).

Menţionăm, în acest sens, dosar nr. 6175/108/2009, Dosar nr. 6174/108/2009,Dosar nr. 6403/108/2009, dosar nr. 4615/30/2009, ş.a.m.d.

În practica Secţiei litigii de muncă şi asigurări sociale pe anul 2010 au fost aplicate prevederi ale dreptului comunitar, particularizat prin instrumentele interne de implementare, respectiv OUG 137/2000 şi Legea nr.324/2006, adoptate pentru transpunerea în legislaţia internă a Directivei Consiliului 2000/43/CE privind egalitatea de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială şi etnică şi Directiva Consiliului 2000/78/CE privind crearea unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă.

În practica Secţiei penale, s-au remarcat hotărârile pronunţate în materia Mandatului European de Arestare, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei – Cadru a Consiliului Uniunii Europene nr.2002/584/JAI din 13 iunie 2002, judecătorii decizând în privinţa a 37 de mandate europene de arestare (Austria -5, Belgia – 2, Bulgaria – 1, Franţa – 1, Germania – 15, Grecia – 1, Italia – 3, Luxemburg -1, Spania – 3, Ungaria – 5).

De asemenea, au aplicat instrumente comunitare în efectuarea de comisii rogatorii – audieri de martori şi inculpaţi(Germania -3, Ungaria – 2, Austria -1) şi au efectuat audieri prin videoconferinţă (Marea Britanie), toate acestea de mai sus reprezentând în egală măsură şi instrumente de cooperare judiciară la nivelul autorităţilor judiciare din cadrul Uniunii Europene.

3.9. Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie
Posibilitatea de a face apel la intervenţia justiţiei naţionale în tranşarea unui conflict este o realitate egal accesibilă pentru orice cetăţean român sau comunitar aflat într-o asemenea situaţie, statul fiind cel care, prin măsuri de ordin legislativ şi organizatoric a permis valorificarea efectivă a acestui drept prevăzut de art. 21 din Constituţie şi art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Acest lucru presupune pentru justiţiabili nu numai posibilitatea reală de a identifica corect şi a sesiza instanţa competentă în funcţie de natura pretenţiei, ci şi de a o face în cunoştinţă de cauză şi fără riscul de a nu putea declanşa un proces datorită situaţiei materiale precare.

Realizând importanţa acestor informaţii pentru cetăţeni,Curtea de Apel Timişoara a organizat şi în cursul anului trecut acţiuni de tip „Porţi deschise” cu ocazia Zilei magistratului în iulie 2010 şi în 25.10.2010 cu ocazia Zilei justiţiei civile europene,prilej cu care toţi cei care au dorit să afle cum funcţionează instanţa şi care sunt competenţele ei,au putut să o facă ,având alături însoţitori din rândul personalului curţii. Tot la data de 25.10.2010 şi tot în acelaşi scop,judecătorii Curţii,alături de studenţi din anul terminal al Facultăţii de drept din UVT, au fost implicaţi într-un proiect comun pentru simularea unui proces penal ,pornind de la un caz real şi utilizând pentru studiu comparativ,instituţia juraţilor care a funcţionat în România până la instaurarea comunismului.

Dacă pentru primul aspect,ce ţine de informare, autorităţile statului vin în întâmpinarea cetăţenilor şi prin punerea la dispoziţia lor a unor informaţii utile gratuite, în special pe site-ul Ministerului Justiţiei şi al Consiliului Superior al Magistraturii – şi nu în ultimul rând, la sediul instanţelor prin info chioşcuri, - pentru cel de-al doilea aspect,ce ţine de accesibilitatea la justiţie, sprijinul cel mai important oferit de stat este ajutorul public judiciar instituit prin OUG 51/2008, ca urmare a implementării normelor comunitare.

Acest act normativ permite acordarea ajutorului public judiciar în mai multe modalităţi respectiv prin plata onorariului, expertului, traducătorului, interpretului sau a executorului judecătoresc precum şi prin scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare, inclusiv a celor datorate în faza executării silite (art. 6 din OUG 51/2008).

Datele statistice ale anului 2010 cuprinse în registrul special de evidenţă demonstrează că judecătorii Secţiei Civile au soluţionat un număr de 28 cereri de scutiri taxă, 12 cereri de reducere de taxe, o cerere de eşalonare a plăţii taxelor, 4 cereri de amânare a plăţii acestora şi 5 cereri de asistenţă gratuită prin avocat.

Se constată astfel că cele mai multe solicitări au privit scutirea de plata taxelor judiciare şi că acestea au fost formulate, în majoritatea cazurilor, de către avocaţii angajaţi ai solicitanţilor, mai ales în cauzele cu miză patrimonială importantă (succesiuni, partaje, prestaţii tabulare).

Ţinând cont de acest ultim aspect care permite prezumţia îndreptăţită potrivit căreia plata avocatului ales este o infirmare a situaţiei materiale precare a solicitanţilor, precum şi de faptul că în majoritatea cazurilor ei sunt deja beneficiarii unor interese patrimoniale suficient de caracterizate prin efectul hotărârilor judecătoreşti anterioare, de cele mai multe ori scutirea de taxe nu a putut fi admisă însă s-a dispus eşalonarea plăţii taxelor în mai multe tranşe sau amânarea plăţii lor, la 3 sau 6 luni de la data rămânerii irevocabile pe fond a hotărârii, ceea ce a permis judecarea cauzelor fără ca părţile să mai suporte şi această greutate, pe lângă cea psihică inerentă oricărui proces.

Numărul din ce în ce mai mare al cererilor de scutire de la plata taxelor judiciare şi consecinţa admiterii lor măcar parţiale – dacă nu şi totale, aşa cum se întâmplă uneori, în special ca urmare a admiterii cererilor de reexaminare – lipseşte bugetul de o sursă importantă de venituri.

Acest lucru nu este însă imputabil lejerităţii cu care instanţele tratează astfel de cereri ci faptului că ele se află prinse la mijloc între o jurisprudenţă CEDO generoasă în materie pe care o invocă frecvent şi în cunoştinţă de cauză justiţiabilii şi carenţele OUG 51/2008 care nu permite în prezent aprecierea stării materiale a solicitanţilor decât în funcţie de veniturile lunare ale acestora şi ale membrilor lor de familie nu şi de alte valori aflate în patrimoniul lor (clădiri, terenuri, autoturisme, depuneri în cont, etc.) ceea ce conduce la o reprezentare incompletă - şi deci eronată – a situaţiei premisă pe baza căreia se acordă ajutorul public judiciar.

Pentru evitarea dificultăţii create apreciem că se impune amendarea cât mai rapidă a OUG 51/2008 în acest sens.

3.10. Formarea profesională la nivelul personalului auxiliar de specialitate
Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţei reprezintă o preocupare constantă atât a conducerii instanţei cât şi a persoanelor desemnate să coordoneze activităţile specifice desfăşurate în acest scop.

În anul 2010, pregătirea profesională a grefierilor s-a desfăşurat sub îndrumarea doamnei judecător Maria Lăpădat şi a doamnei judecător Petruţa Micu, iar din partea personalului auxiliar, a răspuns de această activitate domnişoara Liliana-Simona Cioabă, grefier-şef secţie care a avut o implicare nemijlocită în alegerea temelor după consultarea cu persoanele implicate în acest program pregătire .

În cursul anului 2010 s-au constatat exigenţe noi cu care s-a confruntat întreg personalul din justiţie, ceea ce a condus la alcătuirea unui program-cadru de pregătire a personalului auxiliar de specialitate, deschis însă în permanenţă şi altor teme de actualitate şi de interes profesional, intervenite pe parcursul anului.

S-a pus un accent deosebit pe formarea pluridisciplinară a grefierului, fiind o realitate faptul că pregătirea acestuia influenţează, în mod semnificativ, calitatea actului justiţiei.

Este motivul pentru care s-a continuat modalitatea de abordare instituită în anii precedenţi, alternând în cadrul întâlnirilor temele de interes general, comun, cu cele specializate pe materii. De asemenea, au fost abordate şi o serie de situaţii concrete în care grefierii s-au confruntat cu dificultăţi în activitatea profesională şi au fost identificate soluţii, tocmai pentru ca abordarea tematicii să nu fie una pur teoretică, ci una realistă şi concludentă.

Câteva coordonate mai importante caracterizează an de an pregătirea profesională a grefierilor, şi anume:

- Cunoaşterea specificului din toate sectoarele de activitate ale instanţei, pentru o mai bună colaborare a acestora şi pentru creşterea nivelului calitativ al activităţii în întregul ei. Una dintre temele care a susţinut această nevoie a fost „Valorizarea comunicării în instanţă” (grefier-şef Liliana-Simona Cioabă).

- Imaginea instanţei, care apreciem noi, transpare în mod deosebit în sectoarele de activitate cu publicul. Tema „Informaţiile şi documentele de interes public - modalitatea legală de accesare” (grefier Maria-Luminiţa Crişan) a pus în evidenţă nu numai cadrul legal în materie, dar şi dificultăţile întâmpinate în relaţiile cu publicul şi cu mass-media, precum şi modalitatea în care grefierii pot sprijini concret persoanele desemnate în desfăşurarea programului de relaţii cu publicul şi cu mass-media. Considerăm că acest demers este necesar pentru a contribui în mod direct sau indirect la menţinerea unei bune imagini a instanţei.

- Formarea pluridisciplinară care implică, apreciem noi, deprinderea de cunoştinţe noi şi găsirea aplicaţiilor în activitatea noastră. Astfel, la fiecare întâlnire a fost prezent psihologul instanţei care, potrivit unei tradiţii deja, prezintă teme de specialitate menite să ajute grefierii şi nu numai, în deprinderea tehnicilor pozitive de comunicare şi conştientizarea importanţei acestora. Teme precum „Proiectarea aşteptărilor pozitive în comunicare”, „Transmiterea aprecierii”, „Asumarea responsabilităţii prin utilizarea limbajului pozitiv” (psiholog Cristina Afilipoaie-Menghea) reprezintă tot atâtea propuneri obiective de abordare, bazat pe studii de specialitate în domeniu, a situaţiilor uneori dificile cu care se confruntă personalul auxiliar de specialitate;

- Legislaţia europeană şi aspectele relevante care decurg din prevederile analizate este în permanenţă în atenţia pregătirii profesionale a personalului auxiliar de specialitate. A fost prezentată Convenţia privind comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială - Haga, 1965 la care România a aderat prin Legea nr. 124/2004 şi a fost prelucrată procedura de transmitere a actelor judiciare şi extrajudiciare în SUA şi Canada, în baza Convenţiei de la Haga (judecător Cristian Pup şi grefier-şef Liliana-Simona Cioabă). În acelaşi demers se înscrie şi prezentarea temei „Executarea hotărârilor judecătoreşti raportată la art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind obligaţii ce cad în sarcina statului” (grefier Radu Iulian Grecu). Nu în ultimul rând, tema „Funcţia şi atribuţiile grefierului principal în lumina propunerilor legislative româneşti raportat la legislaţia celorlalte state membre U.E.” (grefier Felicia Nae) a permis o analiză comparativă şi pertinentă în domeniu, de mare interes pentru grefieri;

- Specializarea permanentă a grefierului a constituit şi constituie o coordonată extrem de importantă ţinând cont că grefierii îşi desfăşoară activitatea în secţii specializate, cu legislaţie şi proceduri specifice. Temele au vizat astfel de aspecte, de exemplu: în materie comercială: „Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei, ce a avut ca sursă de inspiraţie Legea model UNCITRAL privind insolvenţa transfrontalieră, adoptată de către O.N.U.” (grefier-şef Otilia Duceag), Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1346/2000 al Consiliului privind procedurile de insolvenţă cu element de extraneitate comunitară, care reglementează insolvenţa transfrontalieră în România în legătură cu statele membre ale UE” (grefier Maria Mare), „Elemente legislative şi de procedură în materia insolvenţei în diferite state ale Uniunii Europene” (grefier Felicia Nae), „Comunicarea hotărârilor irevocabile în lumina noilor modificări legislative în materia insolvenţei” (grefier Antoneta Tîrziu).

În materie penală: tema „Audierea persoanelor sub acoperire” (grefier Lenuţa Poenaru), „Mandatul European de Arestare” (grefier Adriana Beche) şi „Punerea în executare a hotărârilor penale (grefier Ioana Olcean).

În materie civilă: „Limitarea exercitării dreptului la liberă circulaţie prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 248/2005” (grefier Carmen-Annamaria Jarmaczky), „Răspunderea patrimonială în temeiul contractului individual de muncă” (grefier Loghin Mariana).

În materia contenciosului administrativ: „Actul administrativ de autoritate, obiect al acţiunii în contencios administrativ” (grefier-şef Liliana-Aurelia Cristin şi grefier Marinela Tcaciuc).

- Menţinerea colaborării eficiente dintre judecători şi grefieri în activitatea profesională, identificarea unor mijloace noi de comunicare şi inter-relaţionare.

Cu ocazia întâlnirilor stabilite prin programul de pregătire profesională, judecătorii coordonatori ai programului (doamna judecător Maria Lăpădat şi doamna judecător Petruţa Micu, ca şi domnişoara Liliana Simona Cioabă –grefier-şef) au avut numeroase intervenţii, au făcut recomandări, completări şi sugestii menite să conducă la finalitatea urmărită prin desfăşurarea acestui program, motiv pentru care întâlnirile au decurs în cele mai bune condiţii şi au fost de un real folos pentru participanţi.

Pe de altă parte, aceste întâlniri au venit în completarea programului de pregătire profesională continuă organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, materializat în seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în ţară şi în străinătate.

Apreciem astfel că, la nivelul Curţii de Apel Timişoara cele două modalităţi principale de formare profesională continuă au fost valorificate cu succes.

Prin participarea constantă la întâlnirile lunare organizate se poate constata că pregătirea profesională nu reprezintă doar o obligaţie regulamentară pentru grefierii din cadrul Curţii de Apel Timişoara, ci şi o datorie de onoare, dat fiind că aceştia reprezintă o categorie profesională de elită, cu un statut special, cu exigenţe profesionale dintre cele mai înalte.

Din acest punct de vedere, putem concluziona că întâlnirile organizate în cadrul pregătirii profesionale pe anul 2010 reprezintă un nou succes înregistrat de grefieri în activitatea profesională, realizat în mod evident, în beneficiul sistemului judiciar, grefierii manifestând un interes deosebit şi o preocupare continuă de a-şi îmbunătăţi activitatea pe care o desfăşoară în cadrul instanţei.

3.11. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal
Curtea de Apel Timişoara a manifestat o preocupare permanentă pentru asigurarea transparenţei activităţii sale, respectând, totodată, normele privind protecţia datelor cu caracter personal.

Instalarea infochioşcurilor la fiecare etaj al clădirii asigură un acces permanent al publicului la informaţiile privind activitatea jurisdicţională a instanţei, degrevând astfel arhivele.

S-au luat măsuri ca, de la orice terminal de tip infochioşc, indiferent la ce etaj se află, să fie posibilă accesarea bazelor de date de la toate instanţele din raza Curţii de Apel Timişoara.

Datele se introduc în sistemul informatic ECRIS cu promptitudine, astfel încât soluţiile pronunţate în şedinţele de judecată să fie accesibile publicului, în scurt timp, atât la terminalele de tip infochioşc, cât şi pe portalul instanţelor, gestionat de Ministerul Justiţiei.

În cursul anului 2010, nu au fost înregistrate la Curtea de Apel Timişoara solicitări de informaţii de interes public a căror soluţionare implică respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal.

În anul 2010, Curtea de Apel Timişoara nu a fost confruntată cu exercitarea de către persoanele vizate a drepturilor recunoscute de Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Pe rolul Curţii de Apel Timişoara, în perioada vizată, nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea 677/2001.

În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, Curtea de Apel Timişoara aplică programul ECRIS de înregistrare, repartizare şi evidenţă a cauzelor, program care prezintă garanţii de securitate, astfel încât datele cu caracter personal nu sunt dezvăluite decât în scopul pentru care acestea sunt prelucrate şi doar persoanelor autorizate.

Identificarea utilizatorilor pe calculator se face prin introducerea unui cont şi a unei parole. Contul de utilizator aparţine unui domeniu instalat pe unul din server-ele Curţii de Apel Timişoara.

Autentificarea se face prin introducerea unei parole. Parolele sunt şiruri de minim 8 caractere ce nu sunt afişate în momentul tastării şi pot fi schimbate chiar de utilizatorii staţiei de lucru. Instalarea şi configurarea aplicaţiilor sunt făcute de persoanele autorizate (informaticienii instanţei). Doar aceste persoane pot modifica parametri de configurare şi utilizare a aplicaţiilor.

Pe staţiile de lucru sunt instalate doar aplicaţiile necesare desfăşurării activităţii utilizatorului. Utilizatorii nu pot instala aplicaţii proprii pe calculator, neavând drepturi de administrare a staţiei de lucru, ci doar folosi aplicaţiile instalate şi configurate de informaticienii instanţei. Salvarea fişierelor cu date cu caracter personal se face în locaţii sau directoare ce nu sunt partajate în reţea. Utilizatorii pot accesa numai datele cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. În funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă sunt stabilite şi tipurile de acces la informaţii.

Pentru folosirea aplicaţiilor, utilizatorii au conturi de acces în aplicaţie sau bază de date şi parole de autentificare. Aceste conturi sunt create doar de persoanele autorizate în configurarea şi modificarea parametrilor aplicaţiei. Introducerea repetată în mod eronat a parolei de acces duce la blocarea utilizatorului pentru o perioadă de timp stabilită în prealabil. De asemenea, neutilizarea aplicaţiei într-un interval de timp prestabilit duce la închiderea sesiunii de lucru. În aplicaţie, fiecare utilizator are dreptul de a accesa doar informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Pentru acest lucru au fost definite categorii de personal în funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă. În plus sunt acordate drepturi separate pe fiecare grup în parte specific activităţii desfăşurate în cadrul instanţei. Se pot atribui şi drepturi de acces separat pe fiecare utilizator în parte dacă activitatea desfăşurată de acel utilizator presupune acest lucru.

Toate operaţiunile efectuate în aplicaţie sunt înregistrate în fişiere de acces (numite log). În aceste fişiere precum şi într-un modul al aplicaţiei se poate identifica fiecare utilizator şi fiecare operaţie în parte efectuată. La aceste fişiere doar informaticienii instanţei au acces.

Pentru siguranţa datelor şi a aplicaţiilor sunt instalate sisteme automate de devirusare ce se actualizează zilnic. Orice anomalie apărută în rularea sau funcţionarea unei aplicaţii este anunţată imediat pentru a se lua măsuri de protecţie a datelor.

Bazele de date sunt salvate automat în fiecare zi pe suport magnetic şi o dată pe săptămână pe suport de bandă magnetică. Programarea salvărilor şi accesul la aceste baze de date se face doar de persoanele autorizate şi desemnate în cadrul instanţei. Salvările efectuate pe bandă sau suport magnetic sunt păstrate într-o încăpere separată pentru siguranţă şi protecţia datelor. Accesul în camera serverelor este restricţionat şi doar persoanele autorizate pot pătrunde în acest spaţiu.

Întregul personal care are acces la bazele de date cu acces restricţionat sunt instruite de către informaticienii instanţei. Toate documentele, lucrările şi actele emise de Curtea de Apel Timişoara care conţin date cu caracter personal poartă numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, ţinut de ANSPDCP, în funcţie de scopul prelucrării.

Curtea de Apel Timişoara a efectuat transferuri de date cu caracter personal în străinătate, în condiţiile art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, pe baza unor legi speciale şi a unor acorduri internaţionale ratificate de România.

Astfel, transferuri de date au fost făcute, în special, în aplicarea Legii 302/2004, privind cooperarea judiciară în materie penală.

De asemenea, transferuri de date în străinătate au mai fost făcute în baza Legii 189/2003, privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, precum şi conform Regulamentului CE nr. 1393/2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială cu statele membre UE.

Conform art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, aceste transferuri sunt exceptate, potrivit legii, de la notificare distinctă.

Curtea de Apel Timişoara nu a fost supusă unei proceduri de investigare exercitată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Justiţiabilii sunt informaţi, prin afişarea în locuri vizibile, cu privire la calitatea instanţei de operator de date cu caracter personal şi cu privire la drepturile pe care aceştia le au conform Legii 677/2001.

Curtea de Apel Timişoara a făcut notificări de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru trei scopuri distincte: administrarea justiţiei, cercetarea şi reprimarea infracţiunilor şi resursele umane.

Curtea de Apel Timişoara are următoarele numere de înregistrare: 2711- cercetarea şi reprimarea infracţiunilor, 2712-resurse umane şi 2928- administrarea justiţiei.

Raportul anual de activitate pentru anul 2010, privind protecţia datelor cu caracter personal, a fost trimis Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, cu nr. 151/10.02.2011.