Raportul de analiză

3.11. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Legii nr. 677/2001
A. Legea nr.544/2001

Sub aspect statistic, în cursul anului 2008, Biroul de presă al Curţii de Apel Timişoara a întocmit comunicate şi declaraţii de presă, a organizat conferinţe de presă cu jurnaliştii acreditaţi la CAT şi a răspuns la solicitări adresate de jurnalişti în legătură cu diferite aspecte legate de activitatea Curţii de Apel Timişoara, solicitări adresate fie telefonic, fie prin e-mail, fie personal de către jurnalişti, aceştia fiind prezenţi la sediul Curţii, aspecte care vor fi detaliate la Capitolul 5 pct.5.3.

Referitor la solicitările adresate în baza L.544/2001, au fost înregistrate un număr de 16 solicitări din care 3 din partea mass-media, 4 din partea ONG-urilor şi 9 din partea altor persoane. Totodată, au fost înregistraţi aproximativ 15 vizitatori/săptămână la punctul de informare/documentare organizat de către Biroul de relaţii cu publicul.

În cursul anului 2008, la Biroul de informare şi relaţii cu publicul al Curţii de Apel Timişoara, au fost înregistrate un număr total de 340 memorii/petiţii (unele încă se află în stadiul de soluţionare), 16 solicitări formulate în baza Legii nr.544/2001 şi reclamaţii administrative, după cum se va putea observa în anexele la acest material

De asemenea, în cadrul Biroului de informare şi relaţii cu publicul, au mai fost înregistrate solicitări din partea O.N.G. pentru comunicarea unor decizii cu titlu de practică judiciară, solicitări ce au fost soluţionate favorabil, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.677/2001.

Cele mai frecvente solicitări şi probleme formulate de petenţi sunt următoarele: căile legale de atac ce pot fi exercitate împotriva unei hotărâri judecătoreşti; consultarea dosarului când acesta nu se află în arhiva instanţei; cunoaşterea termenului primit de un anumit dosar, înainte de a fi repartizat aleatoriu de sistemul informaţional – necesitate determinată de urgenţa cauzei.

Au continuat să fie distribuie broşuri/pliante cu informaţii minimale legate de conduita procesuală a justiţiabililor, care reprezintă un foarte bun ghid de informare a acestora cu privire la o serie de drepturi şi termene procesuale, la aceste metode “tradiţionale” adăugându-se şi mijloacele de comunicare moderne, respective Portalul instanţelor de judecată şi info-chioşcurile, care au fost livrate la sfârşitul anului 2008.

Totodată, s-au organizat, Zilele Porţilor Deschise, manifestări care în cazul Curţii se desfăşoară de 2 ori pe an, la 1 iulie (Ziua Magistratului), respectiv 20 octombrie (Ziua Justiţiei civile Europene) – manifestările de acest tip datând din anul 1999, Curtea de Apel Timişoara fiind un promotor al acestor tipuri de activităţi, incluzându-se aici vizite ale unor grupuri de elevi şi studenţi la sediul instanţei. O activitate intensă din acest punct de vedere s-a consemnatla data de 20 Octombrie 2008, cu ocazia “Zilei Justiţiei Civile Europene”

De asemenea, tot în cursul anului 2008, cu ocazia Zilei Magistratului, Curtea de Apel Timişoara a organizat miercuri, 25 iunie 2008, orele 11,00, în cadrul manifestării „Porţi deschise” o dezbatere – concurs cu tema „Corupţia în sistemul judiciar; cauze şi soluţii”.

Partener al CAT în cadrul acestei manifestări a fost şi de această dată ARDOR – Asociaţia Română de Oratorie şi Dezbatere – filiala Timişoara, coordonată de domnul Alexandru Anciu.

În concret, opt tineri timişoreni, elevi de liceu, organizaţi în două echipe, au comentat şi dezbătut în contradictoriu această temă într-un concurs de „debate”, în faţa judecătorilor şi jurnaliştilor.

Comisia de arbitraj a fost constituită din doamna Carmina Orza – judecător la Curtea de Apel Timişoara, domnul Adrian Adam – realizator emisiuni Analog TV şi domnul Marian Odangiu - director West City Radio Timişoara.

O parte însemnată a jurnaliştilor acreditaţi la Curtea de Apel Timişoara au participat şi reflectat mai apoi această manifestare, atât în presa locală şi regională, cât şi în cea naţională.

B. Legea nr.677/2001

1. În cursul anului 2008, nu au fost înregistrate la Curtea de Apel Timişoara solicitări de informaţii de interes public a căror soluţionare implică respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal;

2. În anul 2008, Curtea de Apel Timişoara nu a fost confruntată cu exercitarea de către persoanele vizate a drepturilor recunoscute de Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;

3. Pe rolul Curţii de Apel Timişoara, în perioada vizată, nu au fost înregistrate litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de Legea 677/2001;

4. În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, Curtea de Apel Timişoara aplică programul ECRIS de înregistrare, repartizare şi evidenţă a cauzelor, program care prezintă garanţii de securitate, astfel încât datele cu caracter personal nu sunt dezvăluite decât în scopul pentru care acestea sunt prelucrate şi doar persoanelor autorizate.

Identificarea utilizatorilor pe calculator se face prin introducerea unui cont şi a unei parole. Contul de utilizator aparţine unui domeniu instalat pe unul din server-ele Curţii de Apel Timişoara.

Autentificarea se face prin introducerea unei parole. Parolele sunt şiruri de minim 8 caractere ce nu sunt afişate în momentul tastării şi pot fi schimbate chiar de utilizatorii staţiei de lucru. Instalarea şi configurarea aplicaţiilor sunt făcute de persoanele autorizate (informaticienii instanţei). Doar aceste persoane pot modifica parametri de configurare şi utilizare a aplicaţiilor.

Pe staţiile de lucru sunt instalate doar aplicaţiile necesare desfăşurării activităţii utilizatorului. Utilizatorii nu pot instala aplicaţii proprii pe calculator, neavând drepturi de administrare a staţiei de lucru, ci doar folosi aplicaţiile instalate şi configurate de informaticienii instanţei. Salvarea fişierelor cu date cu caracter personal se face în locaţii sau directoare ce nu sunt partajate în reţea. Utilizatorii pot accesa numai datele cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. În funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă sunt stabilite şi tipurile de acces la informaţii.

Pentru folosirea aplicaţiilor, utilizatorii au conturi de acces în aplicaţie sau bază de date şi parole de autentificare. Aceste conturi sunt create doar de persoanele autorizate în configurarea şi modificarea parametrilor aplicaţiei. Introducerea repetată în mod eronat a parolei de acces duce la blocarea utilizatorului pentru o perioadă de timp stabilită în prealabil. De asemenea, neutilizarea aplicaţiei într-un interval de timp prestabilit duce la închiderea sesiunii de lucru. În aplicaţie, fiecare utilizator are dreptul de a accesa doar informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Pentru acest lucru au fost definite categorii de personal în funcţie de activitatea desfăşurată în instanţă. În plus sunt acordate drepturi separate pe fiecare grup în parte specific activităţii desfăşurate în cadrul instanţei. Se pot atribui şi drepturi de acces separat pe fiecare utilizator în parte dacă activitatea desfăşurată de acel utilizator presupune acest lucru.

Toate operaţiunile efectuate în aplicaţie sunt înregistrate în fişiere de acces (numite log). În aceste fişiere precum şi într-un modul al aplicaţiei se poate identifica fiecare utilizator şi fiecare operaţie în parte efectuată. La aceste fişiere doar informaticienii instanţei au acces.

Pentru siguranţa datelor şi a aplicaţiilor sunt instalate sisteme automate de devirusare ce se actualizează zilnic. Orice anomalie apărută în rularea sau funcţionarea unei aplicaţii este anunţată imediat pentru a se lua măsuri de protecţie a datelor.

Bazele de date sunt salvate automat în fiecare zi pe suport magnetic şi o dată pe săptămână pe suport de bandă magnetică. Programarea salvărilor şi accesul la aceste baze de date se face doar de persoanele autorizate şi desemnate în cadrul instanţei. Salvările efectuate pe bandă sau suport magnetic sunt păstrate într-o încăpere separată pentru siguranţă şi protecţia datelor. Accesul în camera serverelor este restricţionat şi doar persoanele autorizate pot pătrunde în acest spaţiu.

Întregul personal care are acces la bazele de date cu acces restricţionat sunt instruite de către informaticienii instanţei. Toate documentele, lucrările şi actele emise de Curtea de Apel Timişoara care conţin date cu caracter personal poartă numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, ţinut de ANSPDCP, în funcţie de scopul prelucrării.

5. Curtea de Apel Timişoara a efectuat transferuri de date cu caracter personal în străinătate, în condiţiile art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, pe baza unor legi speciale şi a unor acorduri internaţionale ratificate de România.

Astfel, transferuri de date au fost făcute, în special, în aplicarea Legii 302/2004, privind cooperarea judiciară în materie penală.

De asemenea, transferuri de date în străinătate au mai fost făcute în baza Legii 189/2003, privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, precum şi conform Regulamentului nr. 1348/2000 din 29.05.2000 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială cu statele membre UE.

Conform art. 29, alin. 5 din Legea 677/2001, aceste transferuri sunt exceptate, potrivit legii, de la notificare distinctă.

6. Curtea de Apel Timişoara nu a fost supusă unei proceduri de investigare exercitată de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

7. Justiţiabilii sunt informaţi, prin afişarea în locuri vizibile, cu privire la calitatea instanţei de operator de date cu caracter personal şi cu privire la drepturile pe care aceştia le au conform Legii 677/2001.

8. Curtea de Apel Timişoara a făcut notificări de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru trei scopuri distincte: administrarea justiţiei, cercetarea şi reprimarea infracţiunilor şi resursele umane.

Curtea de Apel Timişoara are următoarele numere de înregistrare: 2711- cercetarea şi reprimarea infracţiunilor, 2712-resurse umane şi 2928- administrarea justiţiei.
3.12. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul Curţii de Apel Timişoara
Sub aspectul managementului, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, anul 2008 a fost caracterizat prin stabilitate, în sensul că au fost ocupate şi funcţionale toate posturile de conducere din statul de funcţii, context în care s-a putut exercita un management participativ, având în vedere faptul că această formă de management este singura compatibilă în raport cu structura personalului din sistemul judiciar, marcat de statutul acestui personal, configurat la un nivel elevat, prin raportare la misiunea acestei categorii de personal.

În acest context, în procesul decizional a fost antrenat nu numai personalul cu atribuţii de conducere judiciară, ci şi fiecare judecător, prin aceea că, la baza deciziilor manageriale au stat evaluările personale ale judecătorilor, implicaţi, în principal, prin sistemul chestionarelor, ca formă de desăvârşire a sondajelor de opinie.

În principal, managementul instanţei a fost orientat spre crearea unui climat organizaţional de natură a pune bazele creării şi consolidării unei culturi organizaţionale, extrem de necesară în sistemul judiciar.

În acest sens, s-au utilizat tehnici ştiinţifice de abordare şi soluţionare a situaţiilor ivite în procesul muncii, în relaţiile cu colegii, cât şi în relaţiile exterioare.

Cunoaşterea percepţia opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie este o preocupare deosebit de importantă şi de actualitate pentru instanţele din Timişoara. În acest sens, Curtea de Apel Timişoara a iniţiat un studiu care să evidenţieze modul în care a fost perceput actul de justiţie, cu referire la activitatea instanţelor din Timişoara, pe durata anului 2008. Având ca punct de plecare raportul lui Jesper Wittrup „Analiza sistemului de măsurare şi monitorizare a performanţei judiciare în România” publicat în martie 2006, precum şi raportul unei cercetări ce a avut acelaşi obiectiv ca cel iniţiat de Curtea de Apel, realizată în Olanda, studiul de faţă vizează percepţia opiniei publice şi a societăţii civile asupra funcţionării instanţelor în general, a modului în care sunt gestionate dosarele, atitudinea şi comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe, profesionalismul acestora şi calitatea hotărârilor pronunţate, precum şi percepţia comportamentului şi atitudinii personalului auxiliar în realizarea atribuţiunilor.

Curtea de Apel a iniţiat şi în anii anteriori studii asemănătoare. În acest an au fost aduse, din nou, modificări, atât instrumentului utilizat (după modelul lui Jesper Wittrup) cât şi metodologiei de investigare, utilizându-se un chestionar accesibil şi atractiv, din punctul de vedere al completării sale de către subiecţi. Categoriile de respondenţi vizate au fost: justiţiabilii, avocaţii, procurorii, reprezentanţii mass-media şi organizaţiilor non-guvernamentale. Cu toate acestea şi în acest an cooperarea categoriilor investigate a fost scăzută comparativ cu expectanţele iniţiatorilor studiului, fiind returnat un număr mic de chestionare completate. Trebuie menţionat un aspect deosebit de important şi anume, faptul că pentru studiul realizat în acest an au fost returnate mai multe chestionare completate de avocaţi, consilieri juridici şi procurori, în raport cu anii anteriori. În acelaşi timp a fost sesizată diminuarea numărului de justiţiabili care au dorit să participe la realizarea acestui studiu, cu toate că a fost distribuit un număr foarte mare de chestionare spre completare. Acest lucru implică faptul că datele din acest studiu nu pot fi generalizate pentru întreaga populaţie a justiţiabililor, avocaţilor, procurorilor, membrilor presei şi organizaţiilor non-guvernamentale şi se poate considera că aceste rezultate reprezintă doar o tendinţă generală.

În urma acestui sondaj s-a constatat că 26,1% dintre justiţiabili fac referire la judecătorie, majoritatea, respectiv 34,8% dintre justiţiabili fac referire la tribunal, 21,7% fac referire la Curtea de Apel iar 17,4% nu au răspuns la această întrebare sau au răspuns ambiguu. Majoritatea acestora, 47,8% au venit la instanţe pentru un proces civil / familie / minori, 8,7% pentru un proces penal, 8,7% au fost parte într-un proces în domeniul contencios administrativ şi fiscal, 8,7% au venit pentru un proces în domeniul litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale şi doar 4,3% din cei 23 respondenţi au venit pentru un proces comercial iar 13% fie nu au răspuns, fie au răspuns ambiguu. În ceea ce priveşte frecvenţa cu care justiţiabilii au venit la instanţe, 21,7% declară au venit o dată sau de două ori, 28,1% au venit de 3 până la 5 ori, 17,4% au venit de 6 până la 10 ori, 30,4% dintre respondenţi au răspuns că de mai mult de 10 ori iar 4,3% nu au răspuns. Pentru majoritatea justiţiabililor procesul s-a soluţionat în defavoarea acestora, 39,1%, pentru 21,7% procesul s-a soluţionat doar parţial în favoarea şi parţial în defavoarea lor, pentru 21,7% dintre respondenţi nu a fost pronunţată încă nici o soluţie, pentru 8,7% procesul s-a soluţionat în favoarea lor iar 8,7% au răspuns neconcludent.

Ca şi aprecieri generale cu referire la instanţele din Timişoara, justiţiabilii au oferit următoarele răspunsuri:

Tabelul 1. Frecvenţa aprecierilor generale ale justiţiabililor (în procente %)

	Foarte mulţumit	Parţial mulţumit	Nemulţumit	Foarte nemulţumit	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Funcţionarea acestor instanţe	17,4	26,1	26,1	13	4,3	13
Personalul şi funcţionarii instanţei (grefieri, arhivari etc.)	30,4	30,4	13	0	0	26,1
Modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora	26,1	21,7	13	13	4,3	21,7

Se pot sesiza aprecierile justiţiabililor cu frecvenţa cea mai mare, ceea ce înseamnă că aceştia se declară în egală măsură parţial mulţumiţi (26,1%) şi nemulţumiţi (26,1%) de funcţionarea instanţelor. Aprecieri pozitive sunt evidenţiate cu referire la personalul şi funcţionarii instanţelor, justiţiabilii declarând că sunt în egală măsură foarte mulţumiţi (30,4%) şi parţial mulţumiţi (30,4%) de aceştia. De asemenea, se poate constata că justiţiabilii declară că sunt foarte mulţumiţi de modul în care instanţele gestionează dosarele şi circuitul acestora (26,1%).

Justiţiabilii care au fost parte în proces şi au intrat în sala de şedinţe au oferit următoarele aprecieri, cu referire la comportamentul judecătorilor:

Tabelul 2. Frecvenţa aprecierile justiţiabililor cu referire la comportamentul judecătorilor (în procente %)

	Acord total	Acord parţial	Dezacord parţial	Dezacord total	Nu am o opinie	Nici un răspuns
Judecătorii s-au comportat respectuos faţă de toată lumea	47,8	21,7	0	17,4	0	13
Judecătorii s-au comportat de o manieră imparţială şi neutră	13	26,1	17,4	13	8,7	21,7
A fost uşor de înţeles ce a întrebat sau a spus judecătorii	26,1	26,1	21,7	8,7	0	17,4
Judecătorii cunoşteau bine dosarul	13	17,4	21,7	21,7	4,3	21,7
Judecătorii au demonstrat că sunt profesionişti şi cunosc prevederile legale	21,7	30,4	8,7	13	8,7	17,4
Judecătorii au permis tuturor părţilor implicate să îşi exprime opinia	34,8	8,7	13	26,1	0	17,4
Judecătorii au acordat atenţie diverselor puncte de vedere exprimate în proces	17,4	13	17,4	34,8	0	17,4
Judecătorii au exprimat clar şi pe înţelesul tuturor deciziile luate	21,7	21,7	21,7	17,4	0	17,4
Judecătorii au redactat şi exprimat corect gramatical deciziile luate	21,7	26,1	4,3	13	8,7	26,1