Raportul final privind implementarea
Yüklə 0,57 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Procent din total tip UAT 70,73% 56,88%
- 3.1.3 La nivelul membrilor Parlamentului
- 3.1.4 La nivelul mediului de afaceri
La nivelul anului 2015, 676 de UAT-uri din totalul de 3228 (21%) au elaborat și transmis planuri sectoriale privind implementarea SNA, iar 522 de UAT-uri din totalul de 3228 (16,17%) au aderat la valorile SNA. De asemenea, raportarea aferentă anului 2015 prezintă următoarea situație (la 7 martie 2016, centralizarea era în curs de desfășurare): 979 UAT-uri (30,32%, în comparație cu doar 9% în anul 2014) au transmis raportul de autoevaluare a măsurilor preventive (un maximum al raportărilor din întreaga perioadă 2012-2015), 779 de UAT-uri (24,13%) au elaborat rapoarte narative anuale, 242 – rapoarte de progres și 199 rapoarte finale. În perioada 2012–2015, 522 de unități administrativ-teritoriale au aderat la valorile SNA și au transmis acest document fie Secretariatului tehnic al SNA din cadrul MJ, fie structurii de specialitate din cadrul MDRAP. Aceasta reprezintă o rată de aderare de 16,17% din totalul de 3228 de UAT-uri, în creștere cu aproximativ 6 procente față de situația prezentată în R3, aferentă anului 2014 (10,19%).
Analiza datelor colectate raportat la tipul de UAT, conform tabelului de mai jos, prezintă următoarea situație:
Comparativ cu situația înregistrată în Raportul aferent anului 2014, cea mai evidentă creștere se constată la nivelul consiliilor județene, în sensul dublării numărului declarațiilor de aderare ale acestora față de anul 2014 (de la 34% la 71%). Creșteri semnificative, de 12 și 14 procente, se remarcă și la nivelul municipiilor, respectiv al orașelor. În ceea ce privește situația aferentă comunelor, s-a înregistrat o creștere de numai 6% comparativ cu rata de aderare consemnată în anul 2014. Considerăm că aceste rezultate reflectă interesul crescut la nivelul administrației publice locale în implementarea de măsuri preventive anticorupție, dar, în același timp, impun intensificarea activităților MDRAP de sprijinire a autorităților administrației publice locale în vederea implementării măsurilor preventive anticorupție, precum și continuarea colaborării la nivel central între MJ și MDRAP în vederea creșterii gradului de implementare a SNA, raportându-ne la nivel național. Ca principale aspecte pozitive rezultate din activitatea de monitorizare a implementării SNA 2012-2015 la nivelul autorităților administrației publice locale, putem enumera:
Deși în ultimii 3 ani se remarcă o creștere a interesului în implementarea de măsuri preventive anticorupție la nivelul unităților administrativ-teritoriale, încă mai sunt aspecte ce necesită îmbunătățire:
Aspecte pozitive vs. aspecte negative identificate din analiza rapoartelor de autoevaluare transmise de către instituțiile administrației publice locale:
Conform hărții primarilor clientelari realizată de Expert Forum17, aceasta include apartenența politică a primarilor din România în mandatul 2012-2016 și problemele pe care le-au avut aceștia cu ANI sau DNA. Secțiunea ANI cuprinde aleșii locali în incompatibilitate, conflict de interese sau cazuri penale legate de conflict de interese și fals în declarații, iar secțiunea DNA include cazuri de corupție, abuz în serviciu și infracțiuni asimilate. În cazul DNA, există 111 primari cu probleme cu legea, iar 9 dintre primari au mai multe dosare. Cea mai mare parte provin din comune (peste 80), doar 5 din orașe și 24 din București și ale municipii. 
În cazul președinților de consilii județene, președintele CJ Constanța are cel mai mare număr de dosare, urmat de președintele CJ Brăila, președintele CJ Buzău și președintele CJ Argeș, cu câte 2 dosare. 
Din datele ANI reiese că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre primari au 2 sau mai multe probleme de integritate. Unii dintre primari au fost chiar de două ori în incompatibilitate sau conflict de interese. Un număr de 24 de edili provin din municipii, aproape 40 din orașe, iar restul din comune. Peste 15% dintre primarii de lista ANI și peste 6% din lista DNA sunt migratori.
3.1.3 La nivelul membrilor Parlamentului Prevenirea corupției în mediul politic și identificarea formulei de transpunere a măsurilor restante prevăzute de SNA în ceea ce privește soluționarea în termen de 72 de ore a cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului, precum și cu privire la adoptarea codului de etică al acestora rămân în continuare restante. Art. 30 alin. (2) din Convenția ONU împotriva Corupției (UNCAC) prevede că fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menţine, conform sistemului său juridic şi principiilor sale constituţionale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicţie acordat agenţilor săi publici în exerciţiul funcţiilor lor şi posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări şi judeca efectiv infracţiunile prevăzute de convenţie. Ghidul tehnic privind aplicarea UNCAC aduce o serie de explicații conceptului de „imunitate”. Imunitatea se încadrează în două categorii principale: lipsa de răspundere și inviolabilitate. Primul tip de imunitate se aplică, de obicei, membrilor organismele legislative (de exemplu, parlamentarii) cu privire la opiniile exprimate sau voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor. Scopul său este de a garanta independența și libertatea de exprimare, permițând exceptarea de a apărea în fața unei instanțe de judecată, dar poate fi, de asemenea, limitată, de exemplu, la răspunderea penală. Al doilea tip de imunitate se referă la protecția diferitelor categorii de funcționari publici, atunci când exercitarea funcției este scutită de la anumite proceduri legale, cum ar fi arestul, detenție și urmărirea penală, precum și, în unele țări, chiar și de la investigarea de către poliție și utilizarea unor tehnici speciale de investigație. În timp ce unele stat privesc imunitățile și privilegiile jurisdicționale pentru funcționarii publici de rang înalt, precum membrii Parlamentului, ca o modalitate necesară pentru a garanta funcționarea instituțiilor statului, imunitățile pot crea dificultăți întrucât pot părea să facă funcționarii publici de mai sus și dincolo de lege. Articolul 30 impune luarea în considerare a modalității de a păstra un echilibru corespunzător între orice imunități sau privilegii de jurisdicție, pe de o parte, si posibilitatea de aplicare efectivă a legii, pe de altă parte. Toate formele de imunități sau privilegii de jurisdicție împărtășesc un nucleu comun, deoarece acestea fac excepții de la dispozițiile de drept penal sau procedurile de drept penal pentru anumite persoane sau grupuri de persoane. Statele părți pot considera astfel de legi ca excepții de la egalitatea în fața legii, care trebuie să fie justificată. Statele părți pot dori să aibă în vedere faptul că articolul prevede o noțiune "funcțională" a imunității sau a privilegiilor de jurisdicție. Cu alte cuvinte, imunitatea sau orice privilegiu de jurisdicție este atașată funcției, nu titularul funcției. În consecință, statele părți pot considera ca echilibrate și, prin urmare, legitime, sunt acele imunitățile și alte privilegii care sunt mijloacele necesare pentru garantarea funcționării instituțiilor statului. Potrivit art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează preşedintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiţiei. Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor săi. Cererea ministrului justiţiei, însoţită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Ca atare, termenul propus prin SNA 2012 – 2015, de soluţionare a cererilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor în termen de cel mult 72 de ore nu a fost implementat, având în vedere prevederile legale în vigoare, acesta putând chiar depăşi 10 zile:
În perioada 2012-2015, DNA a solicitat Parlamentului 22 cereri de arestare (din care 17 au fost admise, 1 a rămas fără obiect prin demisie și 4 au fost respinse) și 26 cereri de încuviințare a urmăririi penale (din care 14 au fost admise, 2 a rămas fără obiect prin demisie și 10 au fost respinse). Este importantă menținerea măsurii care să vizeze, până la o eventuală reformă constituțională care ar elimina avizele, scurtarea termenelor de încuviințare a percheziției, reținerii sau arestării preventive a membrilor Parlamentului. În plus, pe agenda comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților se află în dezbatere propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor și care prevede elaborarea Codului de conduită al deputaţilor şi al senatorilor. Proiectul codului conține articole referitoare, printre altele, la obligația de a respecta reputația parlamentarului, disciplina parlamentară, respectarea prevederilor legale referitoare la declararea averilor, conflicte de interese și incompatibilități, precum și cele privind primirea de cadouri sau alte avantaje.
Aderarea României la OCDE reprezintă unul din obiectivele de politică externă, pentru acest deziderat urmărindu-se o abordare strategică şi unitară, la nivel naţional, a colaborării cu organizaţia pe toate domeniile de interes. Aderarea României la Convenţia OCDE pentru Lupta împotriva Corupţiei a Funcţionarilor Publici Străini în Tranzacţiile Comerciale Internaţionale şi, ca o condiţie, participarea la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale au reprezentat obiective strategice naţionale, incluse în prima strategie naţională anticorupţie. Ministerul Justiției a derulat o serie de demersuri în vederea aderării la Convenția anticorupție a OCDE, în perioada 2009-2015: scrisoarea ministrului justiţiei adresată Secretarului General al OCDE de a analiza cererea României de a deveni observator, invitația adresată MJ de a participa ca observator ad-hoc la sesiunea Grupului de lucru din decembrie 2010, la Paris, scrisoarea MJ din 2014 prin care a reiterat cererea de a participa la Grupul de Lucru, reuniunea din 2014 la nivel de secretar de stat cu secretarul general adjunct al OCDE, participarea MJ la consultările organizate de MAE cu echipa de experți a OCDE, în cadrul căreia au fost furnizate de către experții OCDE puncte preliminare de vedere privind compatibilitatea legislației naționale cu convenția. Cooperarea cu mediul de afaceri în implementarea SNA s-a realizat în cadrul unei platforme de cooperare dedicate, acest model fiind apreciat inclusiv în raportul de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Corupției. În cadrul acestei platforme, au fost derulare o serie de proiecte care au avut ca scop consolidarea integrităţii în mediul de afaceri. Pe parcursul anului 2012 au fost iniţiate consultări aplicate pe tema promovării programelor anti-mită în companii, utilizarea clauzelor anticorupţie în relaţia cu furnizorii şi distribuitorii, precum şi bunele practici în implementarea codurilor de conduită. În cadrul reuniunilor platformei au fost invitați reprezentanți ai ANRMAP si ANI pentru a prezenta inițiativa lor comună privind mecanismul de verificare ex-ante a conflictului de interese în procesul de atribuire a contractelor de achiziții publice (sistemul PREVENT). Au fost de asemenea discutate aspecte referitoare la transpunerea directivelor privind achizițiile publice și au fost făcute prezentări cu privire la programele anti-mită sau mecanismele de prevenire și combatere a fraudei sau corupției în companiile de stat, la care au participat și reprezentanți ai acestora. Reprezentanții platformei, în special ofițerii de conformitate de la marile companii românești, au fost implicați și au participat la misiunile de peer review; astfel, au evaluat mecanismele anticorupție în diferite instituții din cadrul administrații centrale și locale, ministere și alte agenții anticorupție sau instituții independente. Reprezentanții platformei au contribuit la studiul realizat de către Rețeaua Anticorupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind integritatea în afaceri în Europa de Est și Asia Centrală, implicare reflectată ca atare în raport. Concluziile preliminare ale acestui raport au fost prezentate în cadrul conferinței "Integritate în mediul de afaceri din România: provocări, bunele practici și calea de urmat", ce a avut loc în aprilie 2015, la București. O altă temă care a generat o serie de dezbateri publice în perioada 2012-2015 a fost lobby-ul. Secretariatul tehnic al SNA a elaborat un material documentar privind reglementarea activităţii de lobby în legislaţiile altor state (martie 2015). Realizarea studiului a fost asumată prin Memorandumul privind aprobarea planului de acţiune pentru implementarea unor măsuri de bună guvernare în economie, aprobat de Guvern în anul 2014. Tema a fost abordată și în cadrul celei de-a doua conferințe anuale anticorupție ce a avut loc în perioada 6-7 octombrie 2014. În cadrul sesiunii „Oportunitatea versus necesitatea introducerii de reglementări privind activităţile de lobby”, tematica a fost discutată de reprezentanți ai Camerei Deputaților, Facultății de Drept ai Universității București, Cancelariei Primului-Ministru, Camerei Comerţ Americană în România, Institutului pentru Politici Publice și Asociației Registrul Român de Lobby. Centrul de Resurse Juridice a lansat la 27 februarie 2013 proiectul "Etica şi conformitatea în mediul de afaceri românesc", implementat în colaborare cu Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România şi Camera de Comerţ şi Industrie din România. Proiectul are ca obiectiv consolidarea mediului de afaceri din România, prin promovarea conformităţii şi a eticii în afaceri. Scopul său a fost de a informa şi de a sensibiliza comunitatea de afaceri cu privire la standardele de etică în afaceri şi conformitatea legală. În 2013, în cadrul proiectului CRJ, a fost realizat un studiu pe teme de etică și conformitate, care a vizat companii private și publice. O mie de companii dintre cele mai mari după numărul de angajați și cifra de afaceri anuală au fost rugați să completeze un sondaj online, dar numai 22 de companii au răspuns. Dintre respondenți, 66% erau societăți cu capital străin. Dintre companiile intervievate:
Fiecare din elemente a fost considerabil mai frecvent în rândul companiilor cu capital străin, comparativ cu companii cu capital românesc. O altă parte a studiului a cuantificat atitudinea companiilor față de propunerile de politici publice care ar avea ca scop consolidarea integrității companiilor care participă la proceduri de achiziții publice, precum obligația de a dezvolta programe interne de conformitate pentru toate societăţile comerciale care participă la proceduri de achiziţii publice, introducerea unor clauze obligatorii anticorupție în contractele între organizațiile publice și companiile private. Sprijinul pentru obligațiile de a dezvolta programe de conformare interne pentru companiile implicate în achizițiile publice a fost aproape egal între companii cu capital străin și românesc (49 și 50%, respectiv). Cele mai importante companii din România s-au declarat de acord cu introducerea de clauze anticorupţie în contractele dintre instituţiile publice şi firmele private. Această propunere de politică publică a fost solicitată de peste 62% din companiile care au participant la cercetarea CRJ. Introducerea de clauze anticorupţie în contracte a fost solicitată de 72% din companiile cu capital românesc şi 57% din companiile cu capital străin. La data de 27 februarie 2013 a fost organizată conferinţei „2013 Business ethics and compliance”; urmată de organizarea seminarului de follow-up al conferinţei din data „2013 Business ethics and compliance” de 6 martie 2013. În noiembrie 2012, Camera de Comerț Americană în România a lansat ghidul „Principiile anticorupţie ale AmCham Romania”. Acesta şi-a propus să pună bazele unei conduite preventive la nivelul companiilor în legătură cu mita şi corupţia, încurajându-le totodată să îşi dezvolte propriile politici formale, să le aplice şi să le monitorizeze cu regularitate. De asemenea, Coaliția Mediului de Afaceri Curat (Romanian Clean Business Coalition) a avut în vedere crearea unui parteneriat instituționalizat între oamenii de afaceri care doresc să își asume angajamentul public de a găsi cele mai bune soluţii şi practici pentru a elimina corupția în afaceri și a ridica standardele de integritate. Alte activități derulate de Camera de Comerț Americană în România și membrii acesteia:
MJ a adoptat o serie de măsuri legislative cu impact direct asupra mediului de afaceri. Astfel, la iniţiativa MJ, Guvernul a promovat în decembrie 2012, proiectul de lege privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante - Directiva 2011/7/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale. Proiectul a fost adoptat de Parlament în martie 2013. Prin noul Cod de procedură civilă, au fost identificate soluții destinate a spori celeritatea soluționării cauzelor, cu impact direct și asupra executării hotărârilor, printre măsurile adoptate în acest sens fiind eficientizarea procedurii de citare și comunicare a actelor de procedură și adaptarea acesteia la noile realități socio-economice, dar și la cele din domeniul tehnologiei informației, în scopul asigurării soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor; reconfigurarea competenței materiale a instanțelor judecătorești, în scopul asigurării unei împărțiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea și accelerarea procedurilor judiciare; instituirea unor mecanisme și instrumente procedurale menite să contribuie la soluționarea cauzelor civile într-un termen rezonabil. Yüklə 0,57 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
