Raportul grupului

Diferenţe existente pe teritoriul Europei

Exceptând Finlanda şi Grecia, economiile statelor membre ale Uniunii Europene sunt toate în curs de redresare. Ritmul acestei redresări diferă totuşi de la o ţară la alta. În timp ce în Germania PIB-ul real, este în creştere, într-un ritm moderat, revenirea este oarecum mai greoaie în Franţa şi Italia. Spania, pe de altă parte, cunoaşte o revenire puternică.

Conform indicatorilor coincidenţi şi principali cum ar fi rezultatele Sondajului Economic Mondial Ifo, economia Germaniei continuă să progreseze moderat pe tot parcursul iernii. Comenzile de intrare interne şi externe sunt în creştere din nou. În plus, impulsurile fiscale determinate de afluxul puternic de refugiaţi asociate cu o creştere a cheltuielilor guvernamentale nesusţinute de venituri suplimentare sau reduceri de cheltuieli în alte părţi, afectează puternic cererea globală/agregată. În plus, economia încă beneficiază de câştigurile condiţiilor comerciale determinate de scăderea preţului petrolului brut. Expansiunea economică va fi susţinută de sectoarele servicii, comerţul cu amănuntul şi cu ridicata în această iarnă; activitatea industrială, pe de altă parte, va continua să fie slabă având în vedere că nivelurile comenzilor rămân scăzute. Cu toate acestea, indicele climatului de afaceri Ifo pentru sectorul producţie şi estimările destul de optimiste privind întreprinderile, indică, de asemenea, un viraj spre mai bine aici.

Pe parcursul anului, ascensiunea va continua. Decisive în acest sens sunt condiţiile favorabile prezentate de economia germană. Politica monetară continuă să aibă un impact expansionist excepţional, anticipând rate ale dobânzii care sunt estimate să rămână scăzute. Deci, condiţiile de finanţare pentru noi investiţii în afaceri şi construcţii sunt extrem de avantajoase. În plus, guvernul îşi va spori dinamica expansionistă, mai ales din cauza creşterii semnificative a consumului public şi a transferurilor generate de migraţia refugiaţilor. În final, consumatorii beneficiază încă de preţurile reduse de energie. Acesta este un alt motiv pentru care consumul privat va rămâne principalul pilon al redresării, fiind promovat şi prin creşterea forţei de muncă şi a veniturilor de transfer precum şi a scăderii sarcinii fiscale nete ale gospodăriilor populaţiei. Mai mult decât atât, industria de export se extinde doar într-un ritm moderat. Cu toate că exporturile vor creşte ceva mai rapid în prima jumătate a acestui an, deoarece situaţia economică în principalele ţări comerciale partenere se va îmbunătăți, iar impactul deprecierii puternice a euro din anul 2015 este resimţit încă, expansiunea economică globală şi, astfel, ratele medii de creştere ale exporturilor germane, vor rămâne cu mult în urma creşterilor anterioare. Ca urmare, investiţiile în utilaje şi echipamente vor creşte doar modest, în ciuda condiţiilor favorabile de finanţare şi a ratelor normale de utilizare a capacităților. Investiţiile în construcţii, pe de altă parte, ar trebui crească din nou în acest an. În timp ce importurile vor creşte mai puternic decât exporturile, având în vedere previziunile privind cererile interne accentuate, impulsul va veni din economia internă mai degrabă decât din comerţul exterior, în acest an. În general, PIB real este estimat să crească la 1, 9 la sută in 2016. Aceasta include creşterea semnificativă din cererea suplimentară creată de afluxul de refugiaţi. Efectele de atenuare / pricedampening ale preţurilor mai mici la energie se vor epuiza, iar inflaţia internă se va intensifica treptat. Prin urmare se anticipează că preţurile de consum vor creşte cu 0, 9 la sută în acest an.

Afluxul de refugiaţi va avea un impact semnificativ asupra pieţei muncii din Germania în timp. Deşi cererea ridicată de forţă de muncă a companiilor va continua, oferta de muncă va creşte mult mai rapid prin numărul tot mai mare de solicitanţi de azil recunoscuţi care intră pe piaţa muncii. Întrucât nivelul de calificare al refugiaţilor este, în principal scăzut, va exista probabil o neconcordanţă între cerere şi ofertă, aceasta fiind agravată şi mai mult de salariul minim la nivel naţional, introdus la începutul anului 2015. Ca urmare, se estimează că şomajul va creşte din nou în decursul anului.

Economia Franţei urmează să parcurgă un nou an de creştere sub medie şi rate ale şomajului doar într-un declin uşor. Încercările anterioare de reducere a cheltuielilor cu forţa de muncă pentru întreprinderi şi de îmbunătăţire a competitivităţii preţurilor, nu au fost nici pe departe suficiente pentru a spori potenţialul de creştere pe termen lung şi nu au declanşat evoluţii pozitive pe termen scurt. Consumul privat şi public sunt principalii factori de creştere. Aceştia din urmă sunt, de asemenea, în creştere întrucât guvernul a iniţiat cheltuieli suplimentare privind operaţiunile militare pentru combaterea terorismului.

Cu toate că indicatorii principali sugerează o anumită încetinire a ritmului economic în această iarnă, progresul înregistrat în Marea Britanie este de natură să continue, susţinut fiind în special de consumul privat. Deşi creşterea salariului nominal rămâne moderat dintr-o perspectivă istorică, veniturile reale beneficiază de preţuri stabile. În plus, de relaxarea fiscală şi de creşterea salariului minim în contextul introducerii "salariului de viaţă" vor beneficia grupurile cu venituri mai mici. Acestea au o tendință relativ mare de a consuma.

Deoarece profiturile corporative, în special în sectorul serviciilor, urcă şi costurile împrumuturilor rămân scăzute, investiţiile ar trebui să continue pentru a câştiga teren în acest an. Această schimbare estimată a ratelor dobânzilor de politică monetară se va manifesta doar treptat, lăsând politica monetară globală încă în expansiune, să susţină în continuare creşterea economică pe tot parcursul anului.Totuşi, politica fiscală va avea un efect restrictiv în 2016.

Per ansamblu, economia britanică va creşte probabil, în continuare, în anul 2016, cu o rată de 2, 2 la sută, un procent moderat în comparaţie cu anii precedenţi. Rata şomajului va continua să scadă uşor. În medie, va atinge 5, 1 la sută în acest an. Din cauza creşterii salariilor şi expirării efectelor căderii preţurilor la energie, rata inflaţiei va creşte uşor până la 1, 0 la sută în acest an.

În Italia, este în curs de elaborare o gamă largă de reforme referitoare la legea electorală şi la constituţie. Aceste reforme au ca scop accelerarea considerabilă a procesului de luare a deciziilor politice. Cu toate acestea, ele reprezintă doar un pas spre implementarea unor reforme care ar putea duce la rate de creştere sustenabil mai mari. Redresarea sectorului bancar italian, de exemplu, a făcut puţine progrese până în prezent. Stocul creditelor neperformante, totuşi, a crescut semnificativ în cursul anului şi nu sunt semne că va reîncepe să scadă curând. Încercările anterioare de a calma sectorul bancar prin intermediul unei intervenţii guvernamentale s-au limitat în mare parte la instituţii financiare mai mici. Acest lucru s-a întâmpalt partial din cauza flexibilităţii financiare limitate a statului italian - dat fiind nivelul ridicat al datoriei publice şi faptului că Italia nu a primit nici un ajutor financiar direct până în prezent din partea Uniunii Europene. Aceste probleme structurale implică faptul că redresarea Italiei va continua să rămână în urma tendinţelor de creştere ale altor ţări europene. PIB-ul este estimat cu o creştere de 1, 1 la sută în 2016, cifră situate mult sub media zonei euro (a se vedea figura 1.35). În acest an, se estimează că Spania va continua să se extindă mai rapid decât celelalte state membre mari. Acest lucru este determinat, în parte, de faptul că sectorul bancar este în măsură să depăşească treptat criza gravă. Datorită situaţiei economice, stocul creditelor neperformante a scăzut substanţial începând cu sfârşitul anului 2013. În plus, un număr substanţial de active cu risc foarte ridicat au fost externalizate către o bancă rea în 2012. În plus, ajutorul financiar acordat de către

Figura 1.35 Creşterea economică în statele membre UE Creşterea medie a PIB real, 2005-2014

Uniunea Europeană, a permis băncilor spaniole să-şi crească în mod semnificativ aporturile de capital. Cu o rată de creştere prognozată la 2, 8 la sută în acest an, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă continuă să se îmbunătăţească în Spania şi se preconizează o rată a şomajului în scădere până la o medie de 21, 0 la sută. Având în vedere menţinerea unor supracapacităţi mari în sistem, rata inflaţiei va rămâne modestă şi ar trebui să ajungă la o medie de 0, 5 la sută în acest an.

Pentru Grecia, apar primele licăriri de speranţă la orizont: indicatori precoce consemnează o anumită creştere. Cu toate acestea, Grecia se află în continuare, pe un drum lung de redresare, având comenzi interne şi externe încă în scădere. Deşi guvernul intenţionează să ridice controalele asupra capitalului în această primăvară, în prezent ţara încă evident suferă din cauza acestora. Pe fondul efectelor colaterale negative de anul trecut, economia este planiifcată să contracteze în continuare cu - 0, 6 la sută în acest an (a se vedea tabelul 1.A.2).

Condiţiile pentru continuarea redresării economice în Europa Centrală şi de Est sunt în general favorabile: ratele inflaţiei şi ratele de schimb sunt stabile, iar ratele dobânzilor rămân scăzute. Creditarea întreprinderilor şi consumatorilor casnici va lua avânt în multe zone (în special în Polonia şi Republica Cehă), ceea ce ar fi posibil să aibă un efect pozitiv asupra cererii interne. Stimul economic vine şi din partea sectorului public, care, în majoritatea ţărilor se află într-o formă fiscală sigură.

În plus, ţările din regiune sunt eligibile pentru a primi fonduri substanţiale din cele cinci Fonduri Structurale şi de Fonduri de investiţii ale Uniunii Europene (FESI) până în anul 2020 (aproximativ 190 de miliarde de euro doar pentru cele şase ţări din afara zonei euro: Polonia, România, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria şi Croaţia). Din moment ce aceste fonduri se acordă în conformitate cu principiul cofinanţării, acestea trebuie însoţite de fonduri publice din ţările solicitante. În consecinţă, politica fiscală va tinde să fie expansionistă, în special în trei mari economii din regiune (Polonia, Republica Cehă şi Ungaria). În general, ritmul de expansiune în majoritatea statelor centrale şi est-europene, membre ale UE, ar trebui să fie uşor accelerat în acest an. Perspectivele economice sunt doar mai tulburi în statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia); aceste economii resimt impactul sancţiunilor Rusiei împotriva Uniunii Europene şi sunt mai sensibile la programul de substituire a importurilor din Rusia.

Referinţe

Garner, C. A. (2002), “Încrederea consumatorilor după 11 septembrie,” Federal Reserve Bank of Kansas City Economic Review 87, pp. 5–26.

OECD (2015), OECD Economic Outlook 2015-2, OECD, Paris.

Anexa 1.A Tabele de prognoză

Tabel 1.A.

Creşterea PIB, inflaţia şi şomajul în diverse ţări Ponderea PIB total GDP Creşterea PIB Inflaţia prin IPC Rata şomajului^d) in % in % 2014 2015 2016 2014 2015 2016 2014 2015 2016 Ţări industrializate: in % EU 28 27.4 1.4 1.8 1.9 0.6 0.0 0.9 10.2 9.5 9.1 Zona Euro 19.9 0.9 1.5 1.7 0.4 0.0 0.9 11.6 10.9 10.6 Elveţia 1.0 1.9 0.7 1.1 0.0 – 1.1 – 0.5 4.5 4.5 4.7 Norvegia 0.8 2.2 1.2 1.5 2.0 2.1 2.3 3.5 3.7 3.8 Europa Centrală şi de Est 29.2 1.4 1.7 1.9 0.6 0.1 0.9 10.1 9.4 9.0 USA 25.8 2.4 2.4 2.5 1.6 0.1 1.1 6.2 5.3 4.9 Japonia 6.8 – 0.1 0.6 0.6 2.7 0.8 1.0 3.6 3.4 3.2 Canada 2.7 2.4 1.1 2.0 1.9 1.1 1.9 6.9 6.9 7.0 Ţări industrializate (total) 64.4 1.7 1.9 2.0 1.3 0.2 1.0 7.8 7.1 6.8 Ţări industrializate: Rusia 2.8 0.6 – 3.2 – 0.2 7.8 15.7 10.8 . . . China 15.4 7.3 6.9 6.8 2.0 1.5 2.2 . . . India 3.1 7.1 7.3 7.5 7.2 5.1 5.6 . . . Asia de Est^a) 6.5 3.7 3.2 4.0 3.4 1.9 2.5 . . . America Latină^b) 7.9 0.9 – 0.7 – 0.1 10.9 19.4 12.6 . . . Ţări nou industrializate (total) 35.6 4.7 3.7 4.3 5.1 7.0 5.5 . . . Total^c) 100.0 2.8 2.5 2.8^e) . . . . . . Creşterea comerţului mondial în % 3.4 2.6 3.2 ^a) Media ponderată în Indonezia, Coreea, Malaezia, Taiwan, Thailanda, Filipine, Singapore şi Hong Kong. Ponderată cu nivelul din 2013 al PIB în dolari SUA ^b) Media ponderată a Braziliei, Mexic, Argentina, Venezuela, Columbia, Chile. Ponderată cu nivelul PIB-ului din 2013 în dolari SUA. – ^c) Media ponderată a grupurilor de ţări înscrise – ^d) rata standardizată a şomajului.– ^e)3.3 la sută, dacă se utilizează valori ajustate PPC Sursa: Eurostat, OECD, IMF, ILO, National Statistical Offices, 2015 and 2016: prognoza EEAG.