Raportul grupului

RAPORTUL GRUPULUI

CONSULTATIV ECONOMIC EUROPEAN/EEAG

referitor la Economia Europeană

2016 / Nr. 15

CE URMEAZĂ?

CONDIŢII ŞI PERSPECTIVE MACROECONOMICE

ECHITATEA INTERGENERAŢIONALĂ

ARMONIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR

DANEMARCA: PREA FRUMOS SĂ FIE ADEVĂRAT

BALCANII DE VEST: ÎMPREUNĂ

RAPORTUL GRUPULUI

CONSULTATIV ECONOMIC EUROPEAN/EEAG

referitor la Economia Europeană

ISSN 1865-4568

Editor şi distribuitor

CESifo Group Munich

Poschingerstraße 5

81679 München, Germania

Tel: [phone] Fax: [phone] www.cesifo.org

Reproducerea este permisă cu condiţia citării sursei şi transmiterii copiei către editor

Cuvânt înainte

Creşterea economică mondială s-a confruntat cu o serie de noi provocări în anul 2015, inclusiv scăderea preţului petrolului şi al materiilor prime, declinul economiilor de piaţă emergente, precum şi o majorare a valorii iniţiale a ratei dobânzii de către Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii. În ciuda turbulenţelor, economia europeană a continuat să se redreseze, dar îmbunătăţirea rămâne slabă şi fragilă, pe fondul unei noi acutizări a crizei euro în Grecia. Referindu-se la viitor, specialiştii EEAG, adresează întrebarea Ce urmează? Conform tradiţiei, Raportul EEAG 2016 debutează cu o analiză a situaţiei ciclurilor de afaceri în marile economii din întreaga lume, inclusiv o prognoză pentru acest an. Capitolele pun apoi în discuţie o serie de probleme de actualitate. Capitolul 2 abordează problematica demografică cu care se confruntă unele ţări UE, care este exacerbată de mobilitatea forţei de muncă în Uniune şi care necesită o soluţie comună pentru restabilirea coeziunii între statele membre UE şi a echităţii între generaţii în societate. Capitolul 3 se axează pe necesitatea armonizării învăţământului secundar, o necesitate ilustrată evident de nivelurile ridicate ale şomajului în rândul tinerilor din sudul Europei. Un învăţământ orientat spre practica duală, testele standardizate - deci, comparabile - şi o mai intensă coordonare la nivel european sunt toate identificate ca strategii cheie. Capitolul 4 oferă o analiză aprofundată privind a fezabilitatea preluării Danemarcei ca model pentru implementarea eficientă a reformelor politice. Se dovedeşte că Danemarca nu este prea bună pentru a fi adevărată. În final, Capitolul 5 analizează evoluţiile din ţările Balcanilor de Vest, care se află în procesul reunirii şi găsirii unei relaţii durabile cu UE.

Grupul Consultativ Economic European din cadrul CESifo, responsabil în colectiv pentru toate componentele raportului, este format dintr-o echipă de şapte economişti din şase țări. În acest an Grupul este prezidat de John Driffill (Birkbeck College) şi îi reuneşte pe Torben M. Andersen (Universitatea Aarhus), Giuseppe Bertola (EDHEC Business School), Harold James (Universitatea Princeton), Jan-Egbert Sturm (Institutul Economic Elveţian KOF, ETH Zurich), Branko Uroševic' (Universitatea din Belgrad) şi subsemnatul (Ifo Institute şi Universitatea din Munchen). Membrii Grupului Consultativ participă în nume personal şi nu reprezintă punctele de vedere ale organizaţiilor la care sunt afiliaţi.

Aş dori să îmi exprim recunoştinţa pentru asistenţa valoroasă oferită de cercetătorii şi personalul de la CES şi Ifo, care au contribuit la pregătirea raportului din acest an: Nadjeschda Arnold şi Christopher Weber (asistenţi în cadrul grupului), Atanas Hristov, Nikolay Hristov şi Andreas Steiner (prognoză economică), Lisa Giani Contini şi Julio Saavedra (editare), Christoph Zeiner (grafică), Katharina Pichler şi Elisabeth Will (redactare) şi Ines Gross (coperta). De asemenea, doresc să mulţumesc Swiss Re pentru găzduirea întâlnirii noastre de toamnă.

Având în vedere că urmează să mă pensionez, la împlinirea vârstei obligatorii de pensionare de 68 de ani, aş dori să profit de această ocazie să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit de-a lungul anilor la elaborarea Raportului EEAG, o întreprindere cu adevărat europeană, cu o abordare non-partizană pusă în serviciul europenilor în ansamblu.

Hans-Werner Sinn,

Preşedinte, CESifo Group, Profesor de Economie şi Finanţe Publice,

Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen, 22 februarie 2016

Cuprins

Recomandări pentru Europa 6

Sumar 8

Capitolul 1 Condiţii şi perspective macroeconomice 14

Ţările industrializate s-au menţinut în stadiul de redresare în anul 2015, în timp ce creşterea pe pieţele emergente a încetinit semnificativ, cu America Latină şi Rusia, alunecând chiar către recesiune. Condiţiile favorabile ale ciclului afacerilor în Statele Unite şi Marea Britanie, împreună cu o creştere moderată în zona euro, au avut o influenţă stabilizatoare asupra economiei mondiale. Fluctuaţiile preţului petrolului şi al altor produse de bază au condus la evoluţii foarte eterogene în economiile emergente, cu rata de creştere a Indiei depăşind pe cea a Chinei în 2015. Se estimează că tendinţele demografice şi dependenţa tot mai mare a Chinei de cererea internă vor conduce către alte scăderi pe termen lung a ratei dedezvoltare structurală, care ar trebui, totuşi, să rămână stabilă în 2016.

Capitolul 2 Echitatea intergeneraţională 54

Ideea unui contract între generaţii constituie fundamentul ordinii sociale echitabile, solide, al stabilităţii şi durabilităţii. În multe ţări se configurează ideea că sectorul public va înlocui familia prin finanţarea învăţământului şi pensiilor, dar modelele de asistenţă socială se confruntă cu provocări majore. Acest capitol analizează modalităţi de menţinere a echităţii între generaţii prin abordarea unor probleme cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, creşterea costurilor privind sănătatea, blocajul locuinţelor, flexibilitatea pieţei forţei de muncă şi emigrarea.

Capitolul 3 Armonizarea învăţământului secundar 70

Educaţia este una dintre cele mai controversate probleme din Europa. Reformele pot avea efecte bugetare majore pe termen scurt şi o influență acută pe termen lung asupra tendinţelor de dezvoltaere şi a inegalităţii. Acest capitol analizează diferenţele ce apar în spaţiul european privind orientarea programelor şcolare, autonomia şcolară şi educaţia privată, precum şi managementul cadrelor didactice, cu accent deosebit pe nivelul învăţământului secundar. Capitolul interpretează tensiunile privind reforma actuală, punând problema dacă şi cum opţiunile politicilor la nivel de ţară pot beneficia de coordonare de la nivelul european supranaţional.

Capitolul 4 Danemarca: Prea frumos să fie adevărat? 85

Statul social/asistenţial danez şi modelul flexicurităţii pieţei forţei de muncă au reputaţia de a funcţiona eficient, dar este oare justificată această evaluare? Cum poate fi compatibilă performanţa economică puternică a unei economii mici, deschise, cu un sector public mare şi o sarcină fiscală ridicată? Şi cum poate face faţă o astfel de economie unor provocări precum îmbătrânirea şi migraţia?

Capitolul 5 Balcanii de vest: Împreună

Ce măsuri sunt necesare pentru a promova crearea unei economii regionale dinamice în Balcanii de Vest? Cum poate deveni regiunea un pol de dezvoltare şi nu o sursă potenţială de instabilitate? Acest capitol prezintă aspecte cheie ale transformării economice a Balcanilor de Vest în cei 15 de ani de la destrămarea fostei Iugoslavii explorând opţiunile de reformă pentru construirea unui viitor mai luminos.

Autori: Membrii Grupului Consultativ Economic European din cadrul CESifo

CUPRINS

Recomandări pentru Europa 6

Sumar 8

1. Condiţii şi perspective macroeconomice 14

1.1 Introducere 14

1.2 Situaţia actuală 14

1.2.1 Economia mondială 14

1.2.2 Statele Unite 17

1.2.3 Asia 17

1.2.4 America Latină şi Rusia 20

1.2.5 Economia europeană 21

1.3 Politica fiscală şi monetară 25

1.3.1 Politica fiscală 25

1.3.2 Condiţiile monetare şi pieţele financiare 29

1.4 Perspectivele macroeconomice 34

1.4.1 Premise, riscuri şi incertitudini 34

1.4.2 Economia mondială 36

1.4.3 Statele Unite 37

1.4.4 Asia 38

1.4.5 America Latină şi Rusia 39

1.4.6 Economia europeană 39

Anexa 1.A: Tabele de prognoză 45

Anexa 1.B: Studiu/Sondaj economic mondial Ifo (WES) 48

2. Echitate intergeneraţională 54

2.1 Introducere 54

2.2 Conflict între generaţii şi conflict de clasă 56

2.3 “Bank Papa”: cum creează dependenţă piaţa duală a muncii 58

2.4 “Hotel Mama”: deţinerea proprietăţii 60

2.5 “Bank Grampers/Ingrijirea bătrânilor”: pensiile 63

2.6 Plata pentru grampers: asigurare medicală 65

2.7 Fuga de grampers: dinamica datoriei 66

2.8 Nu există nicăieri un loc în lume unde să fugi: durabilitate 68

2.9 Concluzie 68

3. Armonizarea învăţământului secundar 70

3.1 Introducere 70

3.2 Problemele politicii educaţionale 71

3.2.1 Beneficii publice 71

3.2.2 Imperfecţiuni financiare 71

3.2.3 Informaţii imperfecte 71

3.2.4 Probleme de coordonare 71

3.2.5 Imperfecţiuni ale politicilor 72

3.2.5.1 Centralizarea controlului 72

3.2.5.2 Opţiuni de descentralizare 72

3.2.5.3 Argumente pro şi contra şcolarizării diferenţiate 72

3.3 Tendinţe istorice 73

3.3.1 Şcolarizarea secundară 73

3.3.2 Monitorizare versus şcolarizare generală /comprehensive 74

3.4 Heterogenitatea, în cadrul ţării şi între ţări 74

3.4.1 Rolul mediului familial 74

3.4.2 Rolul monitorizării 75

3.4.3 Rolul şcolilor private 75

3.4.4 Finanţare, alegere şi control 77

3.5 Rezultate şi reforme şcolare 78

3.5.1 Educaţia pe teritoriul UE şi între ţările UE 78

3.5.2 Presiuni şi rezistenţă la reformă 80

3.6 Rolul instituţiilor UE 81

3.6.1 Omogenitatea culturală 81

3.6.2 Monitorizarea 81

3.6.3 Coordonarea 81

3.6.4 Argumente pro şi contra învăţământului european 82

3.7 Concluzie 82

4. Danemarca: Prea frumos să fie adevărat? 85

4.1 Introducere 85

4.2 Sectorul public şi performanţa economică 85

4.3 Politica cursului de schimb 88

4.4 Model de rezistenţă/capacitatea de adaptare – efecte ale Marii Recesiuni 89

4.4.1 Piaţa muncii – modelul de flexicuritate 90

4.4.2 Politici privind piaţa muncii 92

4.5 Provocări viitoare 92

4.5.1 Îmbătrânirea populaţiei şi durabilitatea fiscală 92

4.5.2 Migraţia 93

4.5.3 Servicii de asistenţă socială - cereri din ce în ce mai mari 95

4.6 Concluzie 96

5. Balcanii de vest: Împreună 99

5.1 Introducere 99

5.2 Modele de dezvoltare şi venituri 100

5.3 Modele populaţionale 104

5.4 Şomajul, distribuţia veniturilor şi sărăcia 107

5.5 Modele de tranziţie 109

5.6 Modele de dezvoltare financiară 114

5.7 Împreună 119

Lista Cifrelor, Tabelelor şi Casetelor 124

Membrii Grupului Consultativ Economic European la CESifo 127

Rapoarte anterioare 131

RECOMANDĂRI PENTRU EUROPA

Capitolul 2 Echitatea intergeneraţională

• 
  Ţările europene se dezvoltă în societăţi gerontocratice care urmăresc să plătească mai degrabă datoriile decât să investească în viitor. Aceste tendinţe trebuie să se inverseze deoarece altfel poate fi împiedicat potenţialul de creştere şi poate fi redusă coeziunea socială, nu în ultimul rând prin îndepărtarea tinerilor.
  
• 
  Modelul european nordic caracterizat prin flexibilitatea pieţei muncii, prin protecţia veniturilor celor care îşi pierd locul de muncă (o reţea de securitate) a redus potenţiala excludere a persoanelor mai tinere din contractul social.
  
• 
  Ar trebui oferite stimulente pentru a reduce blocajul de locuinţe de către persoanele în vârstă, inclusiv ipoteca inversă şi rate mai mari ale impozitelor pe proprietate (de multe ori un tabu politic, în special în sudul Europei).
  
• 
  Vârstele standard de pensionare ar trebui să fie mai ridicate pentru a face sistemul de pensii mai sustenabil. Stabilirea unor norme la nivel european ar fi cel mai simplu mod de a realiza acest lucru, dar acest demers este susceptibil de respingere politică / PUSHBACK.
  
• 
  Mobilitatea ridicată a muncii într-o zonă economică permite indivizilor să părăsească naţiunile cu niveluri ridicate de datorii. O modalitate de a evita o astfel de migrare poate fi trecerea la un sistem de asigurări de pensii pe principiul contributivităţii la nivel trans-național.
  

Capitolul 3 Armonizarea învăţământului secundar

• 
  Învăţământul ar trebui să răspundă capacităţii şi aspiraţiilor individuale ale elevilor. Ţările europene trebuie să creeze sisteme educaţionale duale, care să asigure şi educaţia practică, realizată în colaborare cu sectorul privat.
  
• 
  Conţinutul programelor de învăţământ profesional trebuie să reflecte caracteristicile cererii forţei de muncă şi să fie adaptate la schimbările structurale.
  
• 
  Guvernele trebuie să urmărească constant beneficiile sociale şi economice ale învăţământului general şi să prevină situaţia în care mediul familial este factorul determinant în alegerea carierei sau al segregării şcolare.
  
• 
  Administraţia şcolilor publice trebuie să asigure exercitarea unui efort adecvat din partea profesorilor, în special în relaţia cu copiii defavorizaţi. În acest scop pot fi utilizate testările şi, de asemenea, familiile elevilor din şcolile publice şi private finanţate din fonduri publice pot supune şcolile unor controale de calitate.
  
• 
  Eforturile UE de monitorizare şi coordonare a politicilor educative trebuie adaptate pentru a reflecta orientările politice de mai sus şi, totodată, necesită mai multă atenţie din partea politicienilor şi a publicului la nivel naţional.
  

Capitolul 4 Danemarca: Prea frumos să fie adevărat?

• 
  Lecţia pe care trebuie să o preia alte ţări nu constă în politicile specifice adoptate de Danemarca, ci mai degrabă că accentul pe politica economică şi o serie de reforme pe termen mediu poate avea efect şi poate crea spectrul pentru opţiuni de politici.
  
• 
  Faceţi în aşa fel încât reformele să funcţioneze. S-a lansat un număr mare de reforme, inclusiv reforme de perspectivă, adresate populaţiei în curs de îmbătrânire din Danemarca. Totuşi, esenţială rămâne implementarea, iar evoluţia valorificării efectelor preconizate trebuie atent monitorizată.
  
• 
  Un nivel înalt al calificărilor relevante pe piaţa muncii şi distribuţia lor relativ egală sunt esenţiale pentru menţinerea unui nivel ridicat al ocupării şi veniturilor, precum şi o distribuţie relativ egală a venitului.
  
• 
  Finanţele publice vor crea tensiuni în viitor, necesitând o mai bună realocare a resurselor sau îmbunătăţiri privind eficienţa şi productivitatea sectorului public.
  

Capitolul 5 Balcanii de Vest: Împreună

• 
  Modelul Balcanilor de Vest orientat pe creşterea consumului a ajuns la limită. Dezvoltarea durabilă necesită reindustrializare şi accent pe producerea de bunuri şi servicii comercializabile cu valoare adăugată mai mare.
  
• 
  Cooperarea între ţările din regiune trebuie extinsă dincolo de circulaţia liberă a produselor şi serviciilor, trebuie să cuprindă şi libera circulaţie a capitalurilor, oamenilor şi ideilor.
  
• 
  Infrastructura regională fizică, instituţională, financiară şi educaţională trebuie mult îmbunătăţită şi adusă la standarde europene. Sectorul public trebuie simplificat. Băncile ar trebui să treacă printr-un proces amplu de curăţare a bilanţurilor în scopul reluării creditării către sectoarele productive ale economiei.
  
• 
  Pentru a depăşi lipsa de competitivitate rezultată din inflaţia anterioară, unele ţări ar trebui să apeleze la devalorizare, dar sfera aplicării unei asemenea măsuri este limitată, parţial din cauza nivelului ridicat de euroizare atât a depozitelor cât şi a împrumuturilor.
  
• 
  Reforma învăţământului este una dintre condiţiile sine qua non pentru viabilitatea dezvoltării regiunii pe termen lung. Elevii trebuie să înceteze să mai înveţe prin memorarea faptelor şi să rezolve problemele creativ. Ar trebui creată o piaţă regională a învăţământului superior pentru a sprijini înfiinţarea unei pieţe regionale a muncii.
  

REZUMAT

Anul 2015 a creat multe incertitudini pentru Europa. Influxul fără precedent şi neaşteptat al refugiaţilor, solicitanţilor de azil şi migranţilor războiului din Siria şi din zonele înconjurătoare, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord către Europa, au creat probleme de nerezolvat privind modul în care aceste persoane şi costurile aferente urmează să fie distribuite între statele membre ale UE. Până în prezent nu s-a găsit o soluţie pe termen lung la această problemă. Controalele la frontieră reintroduse în spațiul Schengen ameninţă practica, dacă nu chiar principiul liberei circulații. Atacurile teroriste de la Paris, în noiembrie 2015, panica de la Bruxelles şi atacurile sexuale din ajunul Anului Nou în oraşele germane, puse pe seama unor grupuri organizate, ridică probleme legate de securitate, de posibila integrare a imigranţilor, precum şi de evoluţia societăţii europene. Afluxul substanţial de oameni va schimba, printre altele, structurile demografice, echilibrul de competenţe ale forţei de muncă afectând şi finanţele publice. Referendumul planificat de Marea Britanie privind calitatea de membru al UE, posibilitatea unui "Brexit", creează nesiguranţă pentru Marea Britanie şi, într-o oarecare măsură, pentru întreaga Uniune Europeană.

Între timp, în lumea dezvoltată a continuat o redresare economică lentă şi fragilă, inclusiv într-o mare parte a UE. Pieţele emergente, constrânse de China, susţinută de o Indie rezilientă au diminuat. Preţurile la petrol s-au prăbuşit, iar inflaţia s-a menţinut la un nivel scăzut. Statele Unite ale Americii face paşi prudenţi către normalizarea politicilor sale monetare prin creşteri modeste ale ratei dobânzilor. Dar, cu toate că Rezerva Federală se îndreaptă spre ieşirea din Relaxarea Cantitativă, Banca Japoniei şi Banca Centrală Europeană continuă să îşi exercite politicile de achiziţii de active pe scară largă. În anii următori, rata reală a dobânzii de echilibru (rata netă a dobânzii inflaţiei necesară pentru a menţine economia globală în creştere aproape de potenţialul său), va fi probabil foarte scăzută, poate chiar negativă. Cu o inflaţie situată în jurul valorii zero, băncile centrale vor avea puţin spaţiu de manevră dacă creşterea se clatină. În multe economii dezvoltate, politica fiscală nu va fi în măsură să susţină cererea în cazul în care va apărea o nouă recesiune.

Pe fondul acestei conjuncturi tensionate, a cărei perspectrive macroeconomice este detaliată în Capitolul 1, Raportul EEAG 2016 oferă o analiză extinsă a două probleme bine conturate, care vor avea o influenţă puternică asupra dezvoltării pe termen mediu a Europei. Pe măsură ce societăţile europene îmbătrânesc, ponderea politică a vârstnicilor creşte, ameninţând echitatea între generaţii, temă analizată în Capitolul 2. Evoluţiile din învăţământul secundar, obiectul Capitolului 3, au fost generate de presiunile bugetare şi schimbarea mediului în care tinerii cu aptitudini foarte diverse trebuie pregătiţi/calificaţi pentru viaţa de adult şi pentru muncă. Capitolul 4 se axează pe succesul evident al Danemarcei, caracterizată prin pieţe flexibile ale forţei de muncă, un stat al asistenţei sociale inclusive, al unei economii înfloritoare şi al societăţii armonioase care invită la admiraţie şi imitaţie. Capitolul 5 analizează evoluţia din Balcanii de Vest, regiuni ale fostei Republici Iugoslavia, distruse de război şi de conflictele etnice din anii ‘90, dar care acum se refac din punct de vedere economic şi social, beneficiind de legături strânse cu UE şi aspirând să i se alăture.

Capitolul 1

Condiţiile şi perspectivele macroeconomice

În timp ce ţările industrializate s-au menţinut într-un stadiu de revenire în anul trecut, dezvoltarea economică pe pieţele emergente a încetinit semnificativ. America Latină şi Rusia, au intrat practic în recesiune, chiar dacă din motive diferite. Dacă în anii anteriori pieţele emergente au fost principalii factori ai dezvoltării economice mondiale, și, prin acestea, s-a produs revenirea lentă a lumii industrializate, aceste roluri au fost inversate anul trecut. Condiţiile bune ale ciclului de afaceri în Statele Unite şi Marea Britanie, împreună cu revenirea către o creştere moderată în zona euro, au avut o influenţă stabilizatoare asupra economiei mondiale în 2015. Este de aşteptat ca această evoluţie să continue, în esenţă, permiţând unor ţări ca Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie să-şi schimbe încet poziţia de politică monetară şi să o facă mai puţin conciliantă. Recesiunile din America Latină şi Rusia îşi vor pierde treptat din putere, iar economiile mai mici din Asia de Est vor fi în măsură să revină la o creştere ceva mai mare. Pe ansamblu, acest lucru va permite ca economia mondială să rămână în situaţia de redresare moderată, care s-a observat începând cu 2011.

Dependenţa faţă de preţul petrolului şi al altor materii prime, a condus la evoluţii foarte eterogene în lumea în curs de dezvoltare: rata de creştere a Indiei depăşeşte acum pe cea a Chinei. Evoluţia demografică şi transformarea lentă a Chinei într-o economie mai puţin dependentă de cererea mondială şi mai mult de evoluţiile interne, a continuat şi va continua să provoace o cădere lentă a creşterii structurale. Cu toate acestea, pentru anul în curs, scăderea şi, în ultimele luni, declinul accentuat al preţurilor petrolului şi materiilor prime, planurile de investiţii anunţate în infrastructură şi măsurile de stabilizare a cererii de locuinţe, împreună cu o politică monetară mai expansionistă, va permite economiei chineze să continue să crească în ritmul său actual.

Pentru ţările exportatoare de petrol, cum ar fi Brazilia, Rusia şi multe ţări din Orientul Mijlociu, scăderea dramatică a preţului petrolului pe parcursul ultimilor doi ani înseamnă o pierdere a venitului naţional plasând o povară grea asupra economiilor lor. Pe de altă parte, pentru ţările importatoare de petrol, aceste dinamici oferă un stimulent bun pentru cererea internă. Exercitând o presiune descendentă asupra ratelor inflaţiei, acestea permit politicii monetare, în cea mai mare parte a lumii industrializate, să rămână expansionistă mai mult timp decât ar fi fost cazul altfel.

Redresarea actuală în Europa a fost determinată în mare măsură de o îmbunătățire a cererii de consum. Aceasta a fost stimulată pe fondul creşterii încrederii consumatorilor şi a ratei inflaţiei care a fost chiar mai mică decât s-a estimat. Cu toate acestea, oamenii de afaceri rămân reticenţi în privinţa investiţiilor. În ciuda orientării politicii monetare ultra-expansioniste a BCE, cererea de credite corporative s-a stabilizat la un nivel scăzut în 2015.

În prezent, politica monetară a BCE pare să funcţioneze cel mai bine prin intermediul cursurilor de schimb. Moneda euro s-a depreciat anul trecut, sporind competitivitatea tuturor ţărilor sale membre în raport cu restul lumii. Ca rezultat, toate economiile mari şi câteva dintre cele mai mici au câştigat deja cote de piață anul trecut. Ţări precum Franţa şi Italia, care au suferit ani de zile din cauza unor probleme structurale similare, şi au pierdut în mod substanţial competitivitatea preţurilor de la introducerea monedei euro, sunt susţinute acum de valoarea sa scăzută. Pericolul este că acest lucru ar putea încetini reformele structurale ale pieţelor muncii şi produselor şi, deci, ar putea avea efecte inverse, de îndată ce moneda euro se întăreşte. Ratele scăzute ale dobânzilor, rezultat al inflaţiei scăzute şi a politicii monetare expansioniste, reduc şi mai mult presiunea pentru consolidare fiscală. Cu toate că acest lucru sprijină ciclul afacerilor, el creează un risc semnificativ de instabilitate. Datoria publică este încă ridicată. Ar exista doar puţin spaţiu de manevră în cazul în care condiţiile se deteriorează.

În ţările afectate de criza zonei euro va continua să se înregistreze progres privind îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale prin reducerea nivelurilor relative ale preţurilor. Nu doar Irlanda, dar, totodată, Spania şi Cipru, vor depăşi rata medie de creştere a zonei euro în acest an, menţinându-se, în acelaşi timp, sub nivelul mediu al inflaţiei. Aceste ţări se află, deci, pe calea către recuperare. Tulburările politice din prima jumătate a anului 2015, prin contrast, au trimis Grecia înapoi în recesiune.