Raportul institutului de arheologie „vasile pârvan” al academiei române pentru anul 2013
D A T E G L O B A L E P E I N S T I T U T
Yüklə 1,29 Mb.
|
D A T E G L O B A L E P E I N S T I T U T1. Lucrări de plan realizate: 41 2. Lucrări de plan aflate în lucru: -
4. Tipărituri: cărţi : cǎrţi de autor: 9, volume colective: 21 , capitole cărți: 3, volume abstracts: 3 studii şi articole ştiinţifice : 100, contribuţii la volume colective: 48
lucrări predate la tipar -148 5. Manifestări ştiinţifice interne: organizări - 18 (dintre care 8 cu participare naţională şi 10 cu participare internaţională) participări: cu comunicări nationale: 160 6. Deplasări peste hotare pentru participări la manifestări ştiinţifice: 62 –(cu comunicǎri 46 şi documentare în muzee şi biblioteci - 16) Activitatea membrilor Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” pe parcursul anului 2013 a avut rezultate foarte bune, în condiţiile unui buget încă auster. Datorită deblocării posturilor am început totuşi să rezolvăm în acest an dezechilibrele din structura institutului. Au fost scoase astfel la concurs câte un post pentru gradele de c.ş. II şi c.ş. I, proces care trebuie continuat, deoarece în Institut funcţionează în prezent doar 4 c.ş. I cu norma de bază şi sub vârsta standard de pensionare, puţini în raport cu numărul sectoarelor de cercetare (6), al programelor, proiectelor şi contractelor şi cu cerinţele activităţii de conducere de doctorat. Va trebui să oferim şi posibilitatea promovării la gradul de c.ş. III, deoarece avem cercetători care şi-au susţinut tezele de doctorat. Solicităm Academiei Române să aibă în vedere acoperirea finanţării de săpături arheologice, în condiţiile în care sumele accesibile prin programele sau contractele cu Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau alte instituţii acoperă insuficient şi discontinuu acest aspect. Subliniem totodată că reglementările introduse în 2011 în legătură cu obţinerea autorizaţiei de cercetare arheologică de teren (săpătură arheologică) conţin elemente care aduc atingere atribuţiilor institutului nostru în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare şi vom face în continuare demersuri pentru remedierea acestei situaţii. Deoarece Institutul are baze arheologice în câteva judeţe, desfăşoară cercetări de teren în toată ţara şi funcţionează în Bucureşti în două sedii situate la mare distanţă, a fost necesară achiziţionarea unui autovehicul de teren, care s-a făcut din fonduri proprii, dar este necesară achiziţionarea încă unui autovehicul. În legătură cu publicaţiile Institutului, constatăm o situaţie bună a periodicelor, la care se adaugă editarea unor cărţi valoroase, realizări care se datorează în mare măsură şi bunei colaborări cu Editura Academiei Române. Subliniem că Institutul a fost parte în proiecte internaţionale şi a derulat programe şi proiecte finanţate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi contracte de cercetare arheologică preventivă legate de proiecte de investiţii de infrastructură de importanţă naţională. Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” este deţinătorul unui patrimoniu ştiinţific şi cultural de o deosebită valoare, ilustrat prin sediul nostru central (Casa Macca - monument de arhitectură, cf. LMIR 2004, nr. 720, cod B-II-m-B-18440), colecţiile de piese arheologice şi numismatice, lapidariul, fondul de carte al bibliotecii, arhiva istorică a Institutului şi arhiva repertoriului arheologic al României. Reamintim că biblioteca şi o parte a depozitelor funcţionează încă în spaţii improprii, care nu permit desfăşurarea activităţii în concordanţă cu normele actuale de conservare şi lucru cu patrimoniul, nici pe cele referitoare la serviciul de pază şi la protecţia muncii. În anii 2011-2013 am înregistrat un progres notabil în procesul de amenajare a spaţiilor repartizate în Casa Academiei. Deşi au lipsit alocaţiile bugetare cu această destinaţie, am reuşit, pe baza fondurilor proprii, să realizăm o bună parte a amenajărilor din laboratoare şi depozite, proces care va continua şi în anul 2014. Sunt necesare fonduri şi pentru consolidarea şi restaurarea Casei Macca, a cărei stare avansată de degradare ne-a determinat să iniţiem demersurile în vederea refacerii învelitorii şi a sistemului de evacuare a apelor pluviale. Am obţinut certificatul de urbanism în 2013 şi sperăm ca Academia Română să ne aloce în 2014 sumele necesare proiectelor şi expertizelor în baza cărora să se poată solicita sumele pentru efectuarea lucrărilor. De asemenea, vom avea nevoie de finanţarea unor operaţiuni a căror realizare cât mai urgentă a fost recomandată de controlul Curţii de Conturi efectuat în vara acestui an: reevaluarea terenurilor şi clădirilor pe care le avem în administraţie, întabularea celor încă neîntabulate, asigurarea protecţiei şi pazei în condiţii corespunzătoare. Sprijinul Academiei Române este necesar şi pentru stabilirea modului concret de aplicare a prevederilor Legii muzeelor şi colecţiilor nr. 311/2003 şi a Legii nr. 12/2006, care implică cheltuieli suplimentare pentru operaţii specifice (clasare, conservare ş.a.). Şi pentru achiziţionarea de echipamente şi consumabile necesare investigaţiilor specifice domeniului avem nevoie de o finanţare corespunzătoare. Sperăm ca nivelul de finanţare din anii următori şi evoluţia reglementărilor privind cercetarea în ştiinţele umaniste, în special în arheologie, să permită Institutul nostru să îşi îndeplinească atribuţiile la cel mai înalt nivel. Director, Acad. Alexandru Vulpe 11. PROGRAMELE ŞI PROIECTELE DE CERCETARE PENTRU ANUL 2014 Teme principale de studiu (programe): 1. Preistoria spaţiului carpato-dunărean 2. Lumea nord-tracică în lumina cercetărilor pluridisciplinare 3. Civilizaţia greco-romană în zona danubiano-pontică 4. Spaţiul carpato-danubian în epoca post-romană şi medievală 5. Numismatică antică, bizantină, medievală, islamică şi modernă 6. Muzeul Naţional de Antichităţi 7. Paleoliticul și mezoliticul în spațiul carpato-dunărean 8. Colaborări interne şi internaţionale 9. Redacţia publicaţiilor Institutului
Proiectul nr. 1 a. Denumire: PROIECTUL ARHEOLOGIC PIETRELE b. Coordonator: Dr. Alexandru Vulpe (CS I) c. Colectivul de cercetare: Meda Toderaş (asistent cercetare), dr. Daniel Spânu (CŞ III) (v. lit. j-k). d. Termen de realizare: 2015 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: majoritatea cercetărilor din România privind tell-urile neo-eneolitice (peste 100 numai în sudul României) au avut ca obiectiv numai obţinerea de informaţii stratigrafice şi (re)verificarea acestora. Cel mai adesea săpăturile au fost de mici dimensiuni (sub forma unor sondaje), lipsind o imagine de ansamblu a structurii acestui tip de monumente. Au fost neglijate în special publicarea detaliată a contextelor şi materialelor excavate, studiile interdisciplinare (referitoare la formarea tell-urilor, tipul de subzistenţă, paleo-mediul, sursele de materie primă, aspectele tehnologice etc.), studierea arealului din afara tell-urilor ş.a.m.d. Proiectul Arheologic Pietrele are drept obiectiv studierea detaliată, pentru prima dată în România, a tuturor aspectelor legate de societatea neo-eneolitică care a “construit” tell-ul de la Pietrele şi integrarea acestora în cadrul altor proiecte de cercetare din România (ex. Southern Romania Archaeological Project, Bucşani, Hârşova), Bulgaria (ex. Karanovo, Drama, Junacite, Durankulak), Grecia (ex. Sitagroi) sau Turcia (Aşağı Pinar). f. Scop: 1. obţinerea a cât mai multor informaţii privind cronologia relativă şi absolută a sitului: date radio-metrice şi analiza ceramicii- ambele puse în relaţie cu observaţiile stratigrafice; 2. analizarea structurilor de locuire: arhitectura construcţiilor eneolitice şi semnificaţia acestora; 3. analizarea materialelor descoperite nu numai din punct de vedere tipo-cronologic, ci şi din punct de vedere tehnologic (ex. secţiuni subţiri, difractometrie cu raze X, analize chimice, analize metalografice); 4. reconstituirea detaliată a tipului de subzistenţă (analize palinologice şi arheozoologice); 5. stabilirea modului în care s-a format tell-ul: ce a determinat comunitatea din prima aşezare plană de la Pietrele să-şi continue existenţa în acelaşi loc; 6. relaţia între tell-ul de la Pietrele şi mediul geografic înconjurător: se vor continua cercetările începute în anul 2005 în vederea reconstituirii mediului geografic preistoric (analize sedimentologice şi geomorfologice); 7. reconstituirea sistemelor de schimb la mare distanţă prin analizarea surselor de materie primă; 8. continuarea cercetărilor geomagnetice efectuate în anii 2004-2006 atât pe tell, cât şi în vecinătatea tell-ului; 9. documentarea aerofotografică a zonei în care se află tell-ul. g. Material şi metode de lucru: Sistemul de săpătură utilizat este Harris matrix. Toate materialele arheologice sunt înregistrate în baza de date a proiectului, fotografiate, desenate şi descrise. Se vor face analize arheozoologice, arheomagnetice, paleobotanice, sedimentologice, radiometrice, geomagnetice, tehnologice etc. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor: Rapoarte tehnice de etapă. Rapoarte generale. Prezentari pe web. În final se va redacta un volum monografic. Meda Toderaş - Redactarea raportului preliminar privind săpăturile de la Pietrele-Măgura Gorgana din campania 2013 împreună cu colegii de la Berlin. - continuarea documentării (prin fişe de obiect, fotografii şi desene) a pieselor de cupru descoperite în campania 2013. - vizita de documentare la DAI-Berlin, Eurasien Abteilung în vederea redactării şi predării la tipar a raportului de săpătură de la Pietrele-Măgura Gorgana, campania 2013; - expoziție retrospectivă Pietrele la Muzeul Județean Giurgiu (martie - aprilie 2014); - predarea unui material publicabil la una dintre revistele institutului.
j. Colaborări în ţară: Andrei Mocanu (Muzeul Judeţean Teoharie Antonescu, Giurgiu). k. Colaborări în străinătate: Dr. Svend Hansen (coordonator- partea germană), dr. Norbert Benecke, dr. Reinder Neef, dr. Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin); Ivan Gatsov, Lili Gatsov, Petranka Nedelcheva (Nov Bîlgarski Universitet, Sofia); Florian Klimscha(DAI-Orient Abteilung, Berlin); Nico Becker, Tobias Groppe, Andreas Knäpper, Ute Koprivc, Michael Prange, Melanie Röring, Tilmann Vachta, Heide Wrobel (Institut für Archäologische Wissenschaften, Ruhr-Universität, Bochum); dr. Jürgen Wunderlich, Tina Hoppe (Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt a.M.); Richard Ehrich, Michael Müller, Christoph Schröder, Maria Peters (Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin); Petar Zidarov (Tübingen), Irma Berdzenisvili (Tbilisi), Jorrit Kelder (Amsterdam). l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Deutsches Forschungsgemeinschaft
d. Termen de desfăşurare: 2011-2016 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În cadrul literaturii româneşti privind religia/religiile din (e)neoliticul din sud-estul Europei, un rol aparte a fost acordat aşa-numitelor sanctuare. Interpretările oferite au fost şi continuă să fie inspirate mai cu seamă din domeniul istoriei religiilor, mai precis din lucrările lui Mircea Eliade; adesea, avem de a face cu preluări mai mult sau mai puţin prelucrate din opera lui Eliade şi aplicate direct cazurilor arheologice. Încercând să treacă dincolo de această manieră de interpretare şi utilizând date din diverse câmpuri de cercetare (arheologie, antropologie/etnografie, teologie etc.), proiectul de faţă îşi propune să analizeze sanctuarul Boian de la Căscioarele în contextul (e)neoliticului din sud-estul Europei. În cazul specific al sanctuarului, toate datele existente până acum se rezumă la un singur articol (Vladimir Dumitrescu, în Dacia NS, 14, 1970, p. 5-24). O serie întreagă de informaţii contextuale, parte dintre obiecte şi din pereţii pictaţi au rămas inedite. Nepublicate au rămas şi construcţiile Boian învecinate. f. Scop: Obţinerea unei imagini mai nuanţate despre religia celor care au construit sanctuarul, în particular, şi a religiei (e)neolitice, în general. g. Material şi metode de lucru: (1) Analizarea/prelucrarea informaţiilor din carnetele de săpătură, planurilor, profilelor şi fotografiilor inedite (aflate la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti/I.A.B., în posesia doamnei Dr. Silvia Marinescu-Bîlcu), inventarului sanctuarului şi a construcţiilor Boian învecinate (depozitul I.A.B.) şi fragmentelor de pereţi pictaţi ai sanctuarului, majoritatea inedite (aflate la Călăraşi); (2) Documentarea fotografică a tell-ului de la Căscioarele în cadrul peisajului înconjurător; (3) Efectuarea, în măsura posibilităţilor, unor analize privind tehnologia ceramică, conţinutul vaselor, materialele de construcţie, temperatura de ardere a sanctuarului şi a locuinţelor etc. (5) Stagii de documentare privind sanctuarele (e)neolitice din România, la instituţiile de profil din următoarele oraşe: Călăraşi (pentru sanctuarele tradiţiei Boian), Iaşi, Piatra Neamţ, Sfântul Gheorghe (pentru sanctuarele tradiţiei Ariuşd-Cucuteni), Timişoara (pentru sanctuarul tradiţiei Vinča de la Parţa), Constanţa (pentru sanctuarul tradiţiei Gumelniţa de la Hârşova), Sibiu (pentru proiectul educaţional Sanctuare neolitice din România); (6) Vizită de documentare la muzeele satului din Bucureşti, Cluj, Sibiu şi Iaşi privind tehnicile tradiţionale de construcţie similare cu cele din nivelul Boian de la Căscioarele. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor: (1) finalizarea documentării fotografice a tuturor fragmentelor de pereți decorați și a fragmentelor de chirpici ce au aparținut sanctuarului (L12); (2) prelucrarea ceramicii din construcţiile Boian (L10 și L11). j. Colaborări în ţară: - k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare: - Proiectul nr. 3 a. Denumire: IDENTITĂŢI CULTURALE LA DUNĂREA DE JOS ÎN BRONZUL TIMPURIU. b. Coordonator: dr. Radu Băjenaru, CŞ II c. Colectivul de cercetare: dr. Alexandru Vulpe (CS I), dr. Radu Băjenaru (CŞ II), Alexandra Ghenghe (doctorand IAB) d. Termen de realizare: 2016 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: în ultimul deceniu au apărut o serie de monografii şi studii care tratează situaţia şi evoluţia culturală în bronzul timpuriu din România, însă cunoaşterea acestui segment cronologic rămâne în continuare lacunară; în momentul de faţă nu există încă o aşezare din bronzul timpuriu publicată monografic f. Scop: aprofundarea cunoştinţelor privind structurile de locuire şi evoluţia culturală din bronzul timpuriu de la Dunărea de Jos g. Material şi metode de lucru: prelucrarea materialului arheologic provenit din aşezarea de la Odaia Turcului şi, în măsura posibilităţilor, efectuarea de analize privind structura şi compoziţia ceramicii din complexele fiecărui nivel de locuire.
h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor:
j. Colaborări în ţară: Elena Gavrilă (MMB) k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare:
a. Denumire: STAŢIUNEA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA COSTIŞA b. Coordonator: dr. Anca-Diana Popescu, CŞ III c. Colectivul de cercetare: dr. Radu Băjenaru (CŞ II), dr. Georgeta El Susi (CŞ II) dr. Anca-Diana Popescu (CŞ III), Alexandra Ghenghea (doctorand IAB) (vezi şi lit. j). d. Termen de realizare: 2014 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Situl arheologic din punctul Cetăţuia a fost cercetat sistematic în anii 1959-1960, 1962, 2001-2008 (platoul principal fiind săpat în proporţie de 90%); s-au obţinut informaţii importante despre structura depunerilor, amplasarea şi conţinutul diferitelor construcţii şi a rezultat o cantitate mare de material arheologic (ceramică, obiecte din piatră, os, metal). Rezultatele vechilor cercetări au făcut obiectul unui raport de săpătură şi a câtorva sumare prezentări, restul materialului rămânând în mare parte inedit. Rezultatele cercetărilor începute în 2001 au constituit subiectul unui raport de săpătură mai amplu, a unor rapoarte sumare prezentate în Cronica săpăturilor arheologice şi a unor comunicări susţinute la sesiunile naţionale de rapoarte şi în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”. f. Scop: realizarea unei monografii a sitului g. Material şi metode de lucru: materialele arheologice (ceramică, piese de metal, piatră etc.) vor fi documentate prin descriere, desen, fotografiere; documentaţia de şantier (planuri şi profile ale secţiunilor şi complexelor arheologice) va fi prelucrată pe computer; au fost prelevate probe pentru analize sedimentologice; au fost efectuate analize arheozoologice şi antropologice; vor fi continuate cercetările arheologice. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor: Anca-Diana Popescu - prelucrarea de materiale arheologice rezultate în cursul săpăturilor anterioare; predarea la tipar a volumului Situl din epoca bronzului de la Costişa 2014. Radu Băjenaru – prelucrarea de materiale arheologice rezultate în cursul săpăturilor anterioare Georgeta El Susi – analiza faunei de la Costişa, însoţită de un studiu asupra faunei din nivelele de epoca bronzului j. Colaborări în ţară: Institutul de Antropologie „Fr. Rainer” (Andrei Soficaru- analize antropologice); Muzeul Naţional de Istorie a României (Constantin Haită- analize sedimentologice), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Roxana Munteanu), Muzeul de Istorie Bacău (Lăcrămioara Istina), Institutul Naţional „Victor Babeş” (Georgeta Cardoş- analize ADN). k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: 20 000 RON m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: dr. Emilian Teleagă (CS III) c. Colectivul de cercetare: dr. Emilian Teleagă (CS III) (v. lit. j-k) d. Termen de realizare: 2013 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Datoritã dificultãţilor tehnice legate de restaurarea carelor din mormintele de Epoca fierului în sud-estul Europei acestea cunoscute numai prin rapoarte preliminare. În 2006 au fost documentat mormintele de la Somlóvásárhely, Miskolc-Diosgyör, Gyöngyös şi parţial Szentes-Vekerzug şi Balsa (Ungaria), parţial inventarul Tumulului 2 de la Vraca-Mogilanskata Mogila şi Strelèa (Bulgaria), parţial mormintele tumulare de la Atenica (Serbia), Peretu, Toarcla, Vurpãr, Cugir (România). În cadrul acestui proiect au fost prezentate rezultatetele unor noi cercetări în Wiederentdeckte Grabfunde von Miskolc-Diósgőr (Ungarn), Archäologisches Korrespondenzblatt, 39 (1), 2009. f. Scop: cunoaşterea formelor de care din sud-estul Europei şi interpretarea fenomenului mormintelor cu care din aceastã regiune; publicarea mormintelor cu care în seria „Monographien RGZM”. g. Material şi metode de lucru: documentarea mormintelor cu care în muzeele respective; sãpãturi de control la Atenica ; analizele tehnice a unor piese de car în laboratoarele RGZM-Mainz; restaurarea unor care în laboratoarele RGZM-Mainz; analize paleozoologice şi anthropologice prin metode convenţionale ale resturilor osteologice; analize genetice şi prin metoda izotopilor de stronţiu. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor:
Finalizara studiului "Studii interdisciplinare privind mormântul princiar de la Agighiol" prin publicarea rezultatelor în volumul menționat mai sus. j. Colaborări în ţară: dr. A. Bălăşescu (MNIR), A. Soficaru (Institutul de Antropologie "Francisc Rainer"). k. Colaborări în străinătate: prof. dr. M. Egg, dr. M. Schönfelder (RGZM-Mainz), dr. N. Torbov (Muzeul Vraca). l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Costurile documentãrii în afara României, analizelor şi restaurãrii, costurile publicãrii sunt suportate de RGZM. Proiectul nr. 6 a. Denumire: STAŢIUNEA PRE- ŞI PROTOISTORICĂ DE LA POPEŞTI b. Coordonator: dr. Nona Palincaş, CŞ II; c. Colectivul de cercetare: dr. Nona Palincaş; d. Termen de realizare: temă având caracter permanent, fiind vorba de un şantier pilot pentru arheologia preistorică; 2014- etapă, urmând ca pe parcurs să se formuleze noi obiective de cercetare; e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice; f. Scop: sporirea informaţiei, analize şi concluzii la nivelul cunoştinţelor actuale; realizarea unui studiu monographic; g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren; h. Rezultate scontate: vezi punctul f; i. Valorificarea rezultatelor: Nona Palincaş: predarea la tipar a cărţii Cultură materială şi relaţii de gen în Bronzul târziu şi Hallstatt-ul timpuriu la Dunărea de Jos. j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean Giurgiu, Institutul de Studii Geotehnice şi Geofizice, Muzeul Naţional de Istorie a României k. Colaborări în străinătate: prof. univ. dr. Andreas Lippert (Institutul de Pre- şi Protoistorie al Universităţii din Viena). l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare: -
a. Denumire: ORGANIZARE SOCIALĂ ȘI RITUAL FUNERAR LA SĂRATA MONTEORU b. Coordonator: dr. Nona Palincaș, C. Ș. II c. Colectivul de cercetare: dr. Nona Palincaș, C. Ș. II, Alexandra Ghenghe (doctorand IAB). d. Termen de realizare: 2012-2015. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În pofida faptului că organizarea socială în epoca bronzului a preocupat timp de decenii arheologia românească și că analizele s-au bazat aproape exclusiv pe studiul necropolelor, se constată că modelele de organizare socială cu care s-a lucrat sunt mai degrabă intuitive, i.e. nu sunt în acord cu rezultatele cercetării din antropologia socială și din arheologia socială din alte zone ale Europei. f. Scop: A. Publicarea celor două necropole inedite de la Sărata Monteoru (Cimitirele nr. 1 și 2) și republicarea celor două necropole deja publicate (Cimitirele nr. 3 și 4), deoarece unul dintre ultimele două (Cimitirul nr. 4) a fost publicat cu multe greșeli, iar în cazul celuilalt inventarul funerar trebuie documentat mai detaliat. B. Analiza evoluției relațiilor sociale în cadrul comunității de la Sărata Monteoru de-a lungul a cca. 300 ani (cca. 1800-1500 BC). g. Material şi metode de lucru: 1. Se va prelucra pentru publicare sub formă de catalog toată documentația și tot inventarul funerar din cele patru cimitire. 2. Se va face relația cu analiza antropologică pe care urmează să o faca dr. Mihai Constantinescu de la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer”. h. Rezultate scontate: O analiză a procesului de structurare a societății în cazul studiat și participarea la discuția internațională cu privire la geneza societăților complexe. i. Valorificarea rezultatelor: Monografie a celor patru cimitire. Nona Palincaş – documentarea materialului din necropolă. j. Colaborări în ţară: dr. Mihai Constantinescu de la Institutul de Antropologie Francisc Rainer. k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: 15.000 lei, reprezentând costul analizelor antropologice (90 lei/schelet x cca. 90 de schelete existente), costuri cu deplasarea la Muzeul din Buzău pentru documentarea inventarului funerar și cumpărare de literatură de specialitate din străinătate. m. Alte subvenţii de cercetare: -
a. Denumire: O arheologie a zonei înalte din Maramureşul istoric. b. Coordonator: Alexandru Dragoman, CȘ III c. Colectivul de cercetare: Alexandru Dragoman d. Termen de realizare: 2012-2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Spre deosebire de zonele mai joase, mai ales a teraselor văilor râurilor, zona înaltă din Maramureşul istoric nu a fost deloc cercetată arheologic. Proiectul se înscrie în continuarea cercetărilor etno-arheologice realizate pentru alte zone geografice din România şi Balcani de către John Nandris [Londra] sau a cercetărilor arheologice efectuate în Carpaţii polonezi.) f. Scop: Identificarea şi înregistrarea prin cercetări de suprafaţă a urmelor materiale pre- şi protoistorice dintr-o serie de micro-regiuni din zona înaltă a Maramureşului istoric (peste 850/900 m altitudine) şi a relaţiilor dintre aceste urme materiale şi mediul înconjurător. Se vor avea în vedere şi descoperirile similare din Ucraina. Pentru a facilita accesul la descoperirile din Ucraina se va apela eventual pentru finanţare la Programul de Cooperare transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina Documentarea elementelor de arhitectură tradiţională şi a elementelor de cultură materială asociate cu ocupaţiile tradiţionale. (Argument: În contextul în care impactul modernităţii a dus progresiv la dezintegrarea comunităţilor tradiţionale, documentarea şi înregistrarea arheologică a elementelor de cultură materială vernaculare considerăm a fi absolut necesară.) g. Material şi metode de lucru: Înregistrarea GIS a descoperirilor; efectuarea de carote în vederea determinării grosimii depunerilor antropice; documentare fotografică; descriere detaliată inspirată din fenomenologia peisajului; analiza materialelor colectate. h. Rezultate scontate: vezi pct. g. i. Valorificarea rezultatelor: Publicarea de rapoarte preliminare şi a unui/unor volum(e) privind siturile pre- şi protoistorice în contextul lor montan, precum şi cultura materială vernaculară din aceeaşi zonă. Realizarea unei expoziţii de fotografie la MJIAM.
j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare (Dan Pop, Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Bogdan Bobînă, Sorana Ardeleanu, Zamfir Şomcutean, Dorian Ghiman), Sorin Oanţă-Marghitu (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ciprian Astaloş (Muzeul Judeţean Satu Mare), Tiberiu Vasilescu. k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: Deplasare, cazare şi diurnă timp de o lună pe an m. Alte subvenţii de cercetare: Proiect nr. 9 a. Denumire: ÎNCEPUTURILE METALURGIEI ÎN SPAŢIUL CARPATO-BALCANIC. TEHNOLOGIE, TIPOLOGIE ŞI IMPACT SOCIAL b. Coordonator: dr. Radu Băjenaru (CS II); c. Colectivul de cercetare: dr. Anca-Diana Popescu (CS III); Meda Toderaş (AS); dr. Cristian Eduard Ştefan (muzeograf). d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent. Etapă 2014; ulterior se vor formula obiective specifice de cercetare; e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există în momentul de faţă numeroase studii şi monografii privind piesele de metal din eneolitic şi epoca bronzului din spaţiul carpato-balcanic, principalele teme tratate fiind tipologia şi ariile de răspândire ale acestora. f. Scop: obţinerea unei imagini coerente şi documentate a apariţiei şi evoluţiei metalurgiei în spaţiul menţionat, în neo-eneolitic şi epoca bronzului, cu privire specială asupra unor teme mai puţin deazbătute la noi: resurse şi minerit, tehnologie, compoziţia chimică a metalului, precum şi rolul social al pieselor de metal în cadrul comunităţilor umane respective. g. Material şi metode de lucru: documentare bibliografică, cercetare de teren, documentare în depozitele arheologice, analize de tehnologie şi compoziţie în laboratoarele specializate. h. Rezultate scontate: vezi pct f. i. Valorificarea rezultatelor:
Colectivul va face parte din comitetul de organizare a 4th Balkan Early Metallurgy Symposium, organizat de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, în colaborare cu Institute of Archaeo-Metallurgical Studies, University College London şi Muzeul „Alexandru Ştefulescu” din Tg. Jiu, programat pentru luna mai 2015; j. Colaborări în ţară: dr. Bogdan Constantinescu (IFIN Măgurele); k. Colaborări în străinătate: dr.Thilo Rehren, dr.Milijana Radivojevic (Institute of Archaeo-Metallurgical Studies, University College London); dr.Stefan Alexandrov, dr.Tania Hristova (National Institute of Archaeology with Museum – Bulgarian Academy of Sciences, Sofia). l. Bugetul solicitat: 2000 lei m. Alte subvenţii de cercetare:-. Proiectul nr. 10 a. Denumire: Necropola de la Desa (jud. Dolj), reprezentarea funerară a elitelor din perioada La-Tène tîrziu. b. Coordonator: Emilian Teleaga. c. Colectivul de cercetare: Emilian Teleaga, Valentin Dumitrașcu. d. Termen de realizare: 2013-2018. e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Prin cercetările arheologice sistematice de la Desa, punctul Castravița, realizate în 2011-2013 au fost descoperite 9 mormite, datate ca. 200-75 a. Chr. Aceste mormite aparțin unei necropole de incinerație situată pe o dună de nisip şi suprapusă parțial de o fortificație romană. Printr-un studiu preliminar au fost analizate mormintelor de incinerație de războinici dar şi s-a stabilit existența unor depuneri de inventar (posibile cenotafuri). Necropolele din această perioadă sunt foarte rare în zona civilizației La-Tène, constituind fenomene periferice la marginea acesteia aşa cum sunt descoperirile funerare de tip Padea-Panagiurski kolonii. f. Scop: Cercetarea integrală a necropolei din punctul Castravița şi integrarea necropolei în fenomenul funerar de tip Padea-Panagiurski kolonii; studiul microregional al comunităților în care se integrează elita războinică de la Desa. g. Material şi metode de lucru: valorificarea informațiilor oferite de ridicarea topografică şi de scanarea geomagnetică, săpături arheologice cu documentare minuțioasă pentru precizarea ritului funerar, studiul probelor de sol, restaurarea şi analiza materialului arheologic (în principal metalic), studii tehnologice şi metalografice, studii antropologice şi paleozoologice, datări Carbon 14; studiul impactului fortificației romane asupra dunei cu morminte La-Tène târzii. h. Rezultate scontate: documentarea interdisciplinară a unei necropole de aproximativ 70 de morminte precizând ritul funerar, cronologia relativă şi absolută în zona Porților de Fier din perioada La-Tène târziu până la instaurarea controlului roman; studiul modului de afirmare a unei comunități din Oltenia în relația ei cu lumea mediteraneană şi tracică, respectiv cu zonele civilizației La-Tène de la vest de Porțile de Fier şi cu centrele de putere din Transilvania. i. Valorificarea rezultatelor: un articol preliminar va fi publicat în Archäologisches Korrespondenzblatt; o conferința internațională privind problemele La-Tène-ului târziu în Peninsula Balcanică şi în Bazinul Carpatic va fi organizată, împreună cu Dr. Daniel Spânu şi Dr. Florin Ridiche, sub egida fundației Alexander von Humboldt la Muzeul Olteniei din Craiova; rezultatele finale vor fi publicate monografic în seria "Arheologia Traciei ȋn Epoca Fierului". j. Colaborări în ţară: Florin Ridiche, Leonard Ionescu (Muzeul Olteniei, Craiova), Petre Gherghe (Universitatea din Craiova), Virgil Apostol (Muzeului Național de Istorie a Romȃniei, Bucureşti), Marius Bâsceanu (doctorand, Institutul de Arheologie Bucureşti). k. Colaborări în străinătate: Markus Egg (RGZM, Mainz) l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Muzeul Olteniei (Craiova), Ministerul Culturii, Fundația Alexander von Humboldt. Proiectul nr. 11 a. Denumire: Spațiul funerar de la Bârseşti (jud. Vrancea) în contextul Hallstattului Târziu b. Coordonator: Emilian Teleaga c. Colectivul de cercetare: Valentin Dumitrașcu, Cristina Georgescu, Georgiana Mureșan, Alexandru Morintz, Dorin Sârbu (Institutul de Arheologie); d. Termen de realizare: 2017 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Sebastian Morintz a cercetat ȋn anii 1955-1958 28 de tumuli din zona „La Dumbravă“ și a publicat numai rapoarte preliminare. Ȋn arhiva Institutului de Arheologie se păstrează carnetele de săpături, în colecțiile Institutului de Thracologie (Bucureşti), Muzeului Vrancei (Focşani) şi ale Muzeului Național de Istorie a Romȃniei (Bucureşti) sunt depozitate majoritatea materialelor provenind din aceste săpături. Tumulii se datează din Hallstatt-ul tȋrziu pȋnă ȋn secolul 4. a. Chr.; cȃteva morminte aparțin epocii bronzului. În majoritatea cazurilor se pot reconstitui inventarele complexelor funerare, ritul şi ritualul funerar şi chiar stratigrafia movilelor. Planul necropolei este mai greu de realizat. Tumulii cercetați aparțin unui spațiu funerar de ca. 2 hectare. f. Scop: Valorificarea documentației şi a materialelor existente permite un studiu arheologic parţial al necropolei de la Bȋrseşti. Numai o nouă cercetare arheologică sistematică va permite precizarea construcţiei şi stratigrafiei tumulilor, evoluţia necropolei şi cronologia ei relativă, realizarea unui plan general al necropolei, determinarea modului de folosire a spațiului intratumular şi integrarea ei în seria necropolelor din Bazinul Carpatic și din zonele de la est și sud de Carpați. g. Material şi metode de lucru: restaurarea materialului arheologic existent, ridicare topografică pentru a identifica tumulii săpați precum și cartare suprafeței necropolei, scanare geomagnetică, săpături arheologice, prelucrarea materialului arheologic (descriere, desenare, analize macroscopice, analiza tipo-cronologică), întocmirea unui catalog detaliat al tumulilor și al complexelor lor (construcția și stratigrafia tumulilor, ritul și ritualul funerar, inventarul mormintelor), cercetări interdisciplinare (analizarea probelor de sol, studiu impresiunilor digitale de pe obiectele ceramice, analiza compoziţiei bronzurilor, analize paleoantropologice şi paleozoologice, inclusiv studiul alimentaţiei şi a migrației persoanelor). h. Rezultate scontate: Analiza acestei necropole din Hallstatt-ul tȃrziu poate aduce contribuții majore la: 1. cronologia relativă și absolută din Bazinul Carpatic și din zonele de la est și sud de Carpați; 2. înțelegerea elementelor nordpontice (nomade, „scitice“) din regiune ca un fenomen social și economic; 3. modul de constituire și de afirmare funerară a unei comunități situate în zona dealurilor subcarpatice, în apropiere de granița lor cu stepa nord-pontică. i. Valorificarea rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi valorizate printr-o conferință privind problemele Hallstatt-ului tȋrziu ȋn regiune şi printr-o publicaţie monografica ȋn seria bilingvă Arheologia Traciei ȋn Epoca Fierului, serie deja aprobată de către fundaţia Humboldt. j. Colaborări în ţară: Aurora-Emilia Apostu, Mădălina Stănescu (Muzeul Vrancei); Mihai Constantinescu (Institutul de Anthropologie); k. Colaborări în străinătate: Konstans Baleva-Ivanova (Institutul de Anthropologie a Academiei Bulgare de Şiințe, Sofia), Andreas Müller-Karpe (Vorgeschichtliches Seminar, Philipps Universität Marburg şi studenți ai Seminarului), Markus Egg (Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz); l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare: Muzeul Vrancei (Focşani), Ministerul Culturii, fundația Rave fundația Alexander von Humboldt prin Parteneriatul dintre Institutul de Arheologie Bucureşti, Seminarul de pre- şi protoistorie Marburg şi Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz. PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 2
Proiectul nr. 1 a. Denumire: STUDIUL INTERDISCIPLINAR AL SITURILOR DE LA DUNǍREA INFERIOARǍ ÎN PERIOADA BRONZULUI FINAL, HALSTATT-ULUI ŞI LATÈNE-ULUI. b. Coordonator: dr. Cristian Schuster (CŞ I) c. Colectivul de cercetare: dr. Georgeta El Susi (CŞ II), dr. Alexandra Comşa (CŞ II), dr. Valeriu Sîrbu (CŞ III), Alexandru Morintz (CŞ III). d. Termen de realizare: 2016 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetǎri arheologice f. Scop: sporirea informaţiei, analize şi concluzii la nivelul cunoştinţelor actuale, realizarea unor studii şi monografii. Obiective 2014: I. Investigaţii de teren: - cercetări sistematice la Radovanu, Gorgana a întâia şi a doua; - cercetări de suprafaţa în zona celor două situri de la Radovanu; cercetărilor vor viza continuarea cartării siturilor de pe malul drept al Argeşului - cercetări preventive la Iepureşti - cercetări de suprafaţa în zona sitului de la Iepureşti, interfluviul Neajlov - Ilfovăţ - cercetări de suprafaţă (identificare şi cartare situri în judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Ilfov); II.Documentare: -Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Judeţean Dâmboviţa, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa, Olteniţa; III.Lucrări de laborator: -prelucrare materiale arheologic din siturile de la Iepureşti şi Radovanu -înregistrare, prelucrare documentaţie cartografică, realizarea unei hărţi arheologice a microzonelor Radovanu şi Iepureşti. g. Material şi metode de lucru: specifice h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor:
„O reevaluare a descoperirilor Bronzului Târziu de la Radovanu-Gorgana a doua” (în colaborare cu C. Schuster). „Descoperiri arheologice în arealul comunei Adunaţii-Copăceni, judeţul Giurgiu” (în colaborare cu C. Schuster).
j. Colaborări în ţară: cu muzeele din Giurgiu, Olteniţa, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Covasna, Craiova, Drobeta Turnu-Severin, Vaslui, Timişoara, Universitatea „Valahia” din Târgovişte. k. Colaborări în străinătate: Universităţile din Heidelberg (Germania), George Washington (SUA). l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:
b. Coordonator: dr. Daniel Spânu, CŞ III c. Colectivul de cercetare: dr. Daniel Spânu (CŞ III) d. Termen de realizare: 2015 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: lucrare finalizata ca teza de doctorat, 800 pagini text, 100 pagini anexe, 250 ilustratii. f. Scop: conceperea şi redactarea unui studiu dedicat influenţelor elenistice din orfevreria dacică g. Material şi metode de lucru: in vederea publicarii sunt necesare: 1: sintetizarea si sistematizarea textului (implicit reducerea textului de la 800 pagini la cca 300) si 2. definitivarea ilustratiei. h. Rezultate scontate: (vezi punctul f.) i. Valorificarea rezultatelor: Iconografie şi mit în orfevreria dacică – studiu. j. Colaborări în ţară: - k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: - Proiectul nr. 3 a. Denumire: MONOGRAFIA AŞEZĂRII FORTIFICATE DE LA BÂZDÂNA-CALOPĂR, LA CETATE (sec. IV a.Chr. – sec. I p.Chr) b. Coordonator: dr. Vlad V. Zirra, CŞ II c. Colectivul de cercetare: dr. Vlad V. Zirra (CŞ II) (v. lit. j-k) d. Termen de realizare: 2015 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: până în momentul de faţă în arheologia românescă, în ciuda faptului că au fost identificate numeroase aşezări fortificate corespunzătoare perioadei geto-dacice doar o mică parte dintre acestea au fost cercetate prin săpături arheologice şi, cu atât mai puţin, prin săpături sistematice. Oricum faţă de cercetările de teren încheiate sau în curs, literatura arheologică pe tema respectivă este mai puţin bogată decât ar fi fost de aşteptat. Unele aşezări, chiar s-au bucurat de prea puţină atenţie în privinţa valorificării rezultatelor investigaţiilor. În ansamblu asupra domeniului respectiv, deşi cantitatea de informaţie este considerabilă, ordonarea şi consistenţa acesteia lasă destul de mult de dorit. Eforturile conjugate ale lui C. M. Tătulea (1981-1990) şi apoi ale noastre (1993-2004) au urmărit în limita fondurilor (relativ reduse) sesizarea şi înregistrarea cât mai echilibrată a problematicii specifice a aşezării din punctul „La Cetate”: depunerile arheologice rezultate în urma locuirii, fortificaţiile succesive, manifestările rituale legate de acestea. f. Scop: valorificarea rezultatelor cercetărilor de teren din perioada 1993-2004 cât şi din perioada anterioară (1981-1991, săpături efectuate de C. M. Tătulea); integrarea problematicii aşezărilor fortificate din Oltenia în peisajul ştiinţific privitor la aşezările contemporane din România şi ţările limitrofe, cu accent deosebit pe orizontul cronologic al sec. IV-III a. Chr. g. Material şi metode de lucru: materialul recoltat, începând cu 1981 şi până în 2004, este foarte bogat şi în cea mai mare parte inedit. O parte din el a fost valorificat sub formă de rapoarte de săpătură, articole, prezentări pentru web, interviuri TV, expoziţii, etc. Cantitatea foarte mare de ceramică, în cea mai mare parte fragmentară, eşantioanele de materiale de construcţie (cărămizi de chirpic, umplutură de fortificaţie – pământ ars), piese de metal, tipare, creuzete, etc. necesită un efort îndelungat de sortare, fişare, desen, fotografiere; documentaţia constituită pe teren, la rândul ei, trebuie revăzută, selectată, reordonată, etc.; parte din materiale (ceramică, materiale de construcţie, etc.) merită analizate din punct de vedere fizico-chimic, termic; completarea documentaţiei (acolo unde din cauze obiective nu au fost posibile săpături) se poate face prin mijloace arheometrice. Desigur, bogăţia impresionantă de materiale de diverse tipuri necesită constituirea unei baze de date generale, care să cuprindă totodată şi documentaţia de teren existentă, cât şi urmărirea şi amplificarea bibliografiei aferente la zi; metode de lucru implicate: stratigrafie, tipologie, chorologie, analize fizico-chimice (amintite mai sus), arheometrie, analize statistice şi combinatorii. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. i. Valorificarea rezultatelor: - raport de cercetare arheologică pentru campania viitoare ( 2014); -monografia aşezării fortificate de la Bâzdâna, punctul “La Cetate”, termen final 2017; - „Problema surselor de materii prime şi a arderii materialelor de construcţie” – studiu – Vlad V. Zirra: continuarea prelucrării materialului arheologic şi a documentaţiei de şantier; completarea bazei de date aferente, documentare bibliografică, desen după obiecte, complexe şi planuri, documentaţie foto etc.; j. Colaborări în ţară: dr. Olimpia Bratu, Direcţia Oficiului de Patrimoniu, Târgu Jiu, Gorj; dr. Dorel Bondoc, Muzeul Olteniei, Craiova, Dolj k. Colaborări în străinătate: HORIBA Jobin Yvon SAS, 16-18 rue du Canal 91165 Longjumeau Cedex, France l. Bugetul solicitat: cercetarea propriu-zisă prin săpături poate fi considerată încheiată, însă o cercetare arheometrică asupra materialelor rezultate este foarte oportună; faptul că cea mai mare parte a acestora se află la Muzeul Olteniei, Craiova, impune aducerea lor la Bucureşti (Casa Academiei) în vederea prelucrării. Analizele preconizate (punctul f) implică, de asemenea costuri, parte din ele putând fi efectuate numai în străinătate. Totodată trebuie luate în calcul costurile de editare-tipărire în vederea fructificării documentaţiei recoltate. Ţinând seama de aceste considerente bugetul estimativ al proiectului de este 50.000 RON. m. Alte subvenţii de cercetare: Proiectul nr. 4 a. Denumire: TRACII ÎN EPOCA ROMANĂ. CONTRIBUŢII LA ETNOGENEZA ROMANITĂŢII ORIENTALE b. Coordonator: dr. Mihail Zahariade (CŞ I) c. Colectivul de cercetare: dr. Mihail Zahariade (CŞI d. Termen de realizare: 2016 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Problema rolului elementului trac in armata romana imperiala (dar si in cea de epoca tarzie) a ramas un deziderat al istoriografiei romanesti si internationale in general. G. G. Mateescu deschidea calea unei abordari sistematice a problemei printr-un studiu de mare profunzime publicat in Ephemeris Daco Romana din 1923 si intitulat „Traci nelle epigrafi di Roma”. In deceniile care au urmat, studiile asupra lumii trace si impactul civilizatiei romane in acest spatiu au abordat o gama larga de probleme, nerezolvate pana atunci, dar au ignorat imortanta studiului penetratiei tracilor in armata romana ca factor de romanizare a lor. Cele cateva abordari relativ recente sunt fie prea generale fie prea punctuale, pe probleme cu totul restranse, astfel incat necesitatea unei abordari analitice si atotcuprinzatoare a fenomenului trac in armata romana imperiala se impune cu acuitate. f. Scop: proiectul, structurat pe sase volume privind trupele auxiliare, legiunile, trupele pretoriene, equites singulares (garda imperiala), cohortele de politie si pompieri de la Roma, flota isi propune sa prezinte prezenta tracilor in armata romana imperiala pe baza materialului epigrafic, intr-o forma exhaustiva, pe categorii de trupe si structurat pe probleme. Recrutare, mobilitate sociala, familiile soldatilor, religia lor, armata romana ca factor de romanizare, veterani si rolul lor in romanizarea tinuturilor trace. Textul va fi insotit in permanenta de supplementa de inscriptii si diplome militare precum si de ilustratie, harţi, scheme, tabele. g. Material şi metode de lucru: materialul epigrafic existent, publicat in reviste de specialitate din strainatate dar si din tara, literatura stiintifica moderna pana la cele mai recente lucrari. Ca metoda de lucru, subiectele vor fi abordate pe baza unui plan anterior intocmit, studierea pe grupuri de probleme si elaborarea de capitole. h. Rezultate scontate: proiectul va avea ca scop relevarea gradului de romanizare a tracilor in cadrul importantului corp social care a fost armata romana si reverberatiile acestui intens fenomen social si cultural pentru restul societatii trace. i. Valorificarea rezultatelor: Monografii: Tracii in armata romana imperiala din secolele I-III d. Chr: Tracii in garda praetoriana si equites singulares; Tracii in armata romana imperiala din secolele I-III d. Chr: Tracii in flotele romane imperial de mare si fluviale. Proiectul nr. 5 1.Denumire: Societate si mediu ambient in Extrema Scythia Minoris 2.Coordonator: Mihail Zahariade Colectivul de cercetare: Mihail Zahariade Termen de realizare: 2020. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: proiectul cu titlul de mai sus continua proiectul anterior: Autohtoni, Romani si migratory si isi va propune pe langa cercetari arheologice si restaurari, un accent mai mare pe domenii de varf in cercetare care sa lamureasca mai detaliat anumite aspect. Se vor efectua cercetari la situal arheologic de la Murighiol, jud Tulcea (fortificatie si asezarea civila). Scop: Cunoasterea mediului ambient, a structurilor si organizarii urbane, a sistemelor defensive, capacitatea lor de a face fata solicitarilor fizice si umane, organizarea militara si sociala, modalitatile in care transformarile din ultimele secole ale antichitatii au influentat configuratia arhitectonica, urbana si demografica a asezarii. 3. Materiale şi metode de lucru; sapaturi arheologice sistematice h. Rezultate scontate: Stratigrafie, cronologie istorica, evolutie arhitectonica, descoperiri de obiecte minore care sa contureze cronologia sitului, reconstituiripartiale ale zidului de incinta, turnurilor, cladirii tribunului; punerea in evidenta a cladirii tribunului cu intregul system de hypocaustum si camera cu functionalitatea lor. Publicarea monografiei: Halmyris IV. Basilica episcopalis de la Halmyris; i.Valorificarea rezultatelor: monografii stintiifice; expunere in muzee locale, crearea de publicatii de popularizare si activitati de re-enactment. j. Colaborări în ţară: Lucian Muresan (Doctorand UB), Ioana Cretulescu (Doctorand UB), George Bounegru (Muzeul Unirii Alba Iulia), Traian Dvorski (arheolog expert, pensionar), George Nutu (ICEM). k. Colaborări în străinătate: Scoala Americana de la Athena; Romisch Germanische Zentral Muzeum, Mainz l. Bugetul solicitat: 30.000 lei m. Alte subvenţii de cercetare: eventuale sponsorizari. Proiectul nr. 6
Valorificarea rezultatelor: Probleme ale ceramicii de epocă târzie La Tène de la Albeşti Valea Şapartocului – studiu.
Proiectul nr. 7
Despina Măgureanu (2014)
Proiectul nr. 8 a. Denumire: ARHEOLOGIA FUNERARĂ GETO-DACĂ ŞI DACO-ROMANĂ. Practici funerare la Dunărea de Jos, în perioada sec. V-III a.Chr. b. Coordonator: dr. V, Zirra, CS I c. Colectivul de cercetare: Anca Ganciu (cercetǎtor), dr. Daniel Spânu (CS III) ; d. Termen de realizare: 2015 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Necropolele din spaţiul vechii Dacii, datate în a II-a epocă a fierului şi în epoca romană (sec. V a.Chr. – IV p. Chr.) sunt încă insuficient cercetate şi publicate. În cadrul IAB, în ultimii 40 de ani s-au efectuat săpături în necropolele de la Poieneşti (3 necropole cercetate integral, total 540 morminte), Romula (săpată parţial:peste 200 morminte) şi Stelnica (săpată parţial, 368 morminte). În 2007, 2008, 2009 în regim de urgenţă, au fost reluate săpăturile în necropola de la Zimnicea (Câmpul Morţilor), descoperindu-se 37 noi morminte. Stadiul publicării acestor necropole este nesatisfăcător, chiar dacă prelucrarea materialului (desen, fotografie, fişare, cartări etc.) este avansată. f. Scop: Proiectul îşi propune: 1. continuarea săpăturilor şi cercetarea exhaustivă a necropolei de la Stelnica (A. Ganciu); 2. Continuarea săpăturilor de la Zimnicea; 3.valorificarea săpăturilor din necropola romană de la Romula (1965-1970, Mircea Babeş); 4. publicarea monografică a necropolelor deja săpate de la Poieneşti (M. Babeş, D. Spânu), a mormintelor săpate la Romula în anii 1965-1970 (M. Babeş), a ”mormântului-cuptor” şi a noilor morminte de la Zimnicea (M. Babeş, A. Ganciu), precum şi, după săparea integrală, a necropolei de la Stelnica (A. Ganciu, Gh. Matei). Demersul are implicaţii metodologice şi teoretice pentru domeniul arheologiei funerare şi implică obligatoriu studiul antropologic (C. Muja, colaborare N. Miriţoiu) g. Material şi metode de lucru: fondul documentar şi materialele descoperite în vechile săpături, prelucrate deja în mare parte, aflate la IAB, precum şi la muzeele din Vaslui, Slobozia, Caracal şi Alexandria; metode: săpături arheologice, restaurare, desen, fotografie, analiza statistică-combinatorie ; cercetare interdisciplinară, cu contribuţia indispensabilă a antropologilor. h. Rezultate scontate: vezi punctul f. Dezvelirea, respectiv cercetarea exhaustivă a necropolelor de la Poieneşti, Stelnica si Romula (total prezent cca 1100 morminte). Analiza sistematică a ritului şi ritualului funerar, a compoziţiei inventarului, ducând la decelarea unor evoluţii relevante istoric ; structura biologică, demografică, socială şi etnică a populaţiilor respective. Realizarea unor studii de metodă şi teorie a fenomenului funerar i. Valorificarea rezultatelor: Publicarea monografică a necropolelor; comunicări şi studii pe aspecte parţiale, comune toturor necropolelor în discuţie; valorificare muzeistică în cadrul Institutului de Arheologie (prin redeschiderea MNA), în cadrul MNIR, precum şi al muzeelor din Vaslui, Alexandria, Caracal şi Slobozia. D. Spanu - Necropola din sec. 3 p. Chr. de la Sighişoara Deaul Viilor în stadiul actual al cercetării – studiu. A. Ganciu – finalizarea articolului necropola getică de la Stelnica – Grădiștea Mare. Raport general pentru aniii 1997-2005 (co-autori N. Conovici, Gh. Matei, Laetitia Laquay, Ph. Charlier). Publicarea va avea loc în revista Thraco-Dacica. - Publicarea raportului de cercetare pe anul 2013 privind săpăturile arheologice de la Stelnica în CCA 2013. j. Colaborări în ţară: Institutul de Cercetări Antropologice «Francisc Rainer» al Academiei Române (dr. N. Miriţoiu), MNIR, muzeele din Slobozia (dr. Gh. Matei), Vaslui, Alexandria şi Caracal. k. Colaborări în străinătate: DAI – Eurasien Abteilung, Berlin (prof.dr. S. Hansen) l. Bugetul solicitat:- m. Alte subvenţii de cercetare: Proiectul nr. 9 a.Denumire: Asezarile dacice si romane de pe valea Teleajenului: sapaturi, recunoasteri de teren si investigatii pluridisciplinare la castrul roman de la Drajna de Sus, jud. Prahova. b.Coordonator: Mihail Zahariade c.Colectivul de cercetare: Mihail Zahariade d.Termen de realizare: 2020 e.Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: - f.Scop: Cunoasterea sistemelor defensive dacice (Latene II) in preajma razboiului cu romanii din anii a doua jumatate a secolului I si capacitatea structurilor si mediului ambient de a rezista la un asediu pe care armatele romane l-au efectuat in anii 101-102 asupra lantului de cetati dacice de pe valea Teleajenului. g. Materiale şi metode de lucru: sapaturi arheologice sistematice. h. Rezultate scontate: Stratigrafie, cronologie istorica, evolutie arhitectonica, descoperiri de obiecte minore care sa contureze cronologia sitului, reconstituiri partiale ale zidului de incinta, turnurilor, cladirii tribunului; punerea in evidenta a cladirii tribunului cu intregul system de hypocaustum si camera cu functionalitatea lor; activitati de re-enactment cu locuitori din comuna. i. Valorificarea rezultatelor: monografii stintiifice; expunere in muzee locale, crearea de publicatii de popularizare si activitati de re-enactment. j. Colaborări în ţară: Marinela Penes (Muzeul judetean de istorie si arheologie Prahova), Lucian Muresan (Doctorand UB), Ioana Cretulescu (Doctorand UB), Traian Dvorski (arheolog expert, pensionar), Bogdan Ciuperca (Muzeul de Istorie Judetean Prahova). k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: 30.000 lei m. Alte subvenţii de cercetare: eventuale sponsorizari. Proiectul nr. – 10 a. Denumire: Populaţiile străvechi şi vechi, autohtone şi alogene de pe teritoriul României şi spaţiile învecinate. Studiu antropologic şi paleopatologic. b. Coordonator: Alexandra Comşa c. Colectivul de cercetare: Alexandra Comşa d. Termen de realizare: 2020 e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Există o serie de morminte izolate (inclusiv depuneri funerare în aşezări) şi necropole studiate din punct de vedere antropologic însă ele sunt în număr insuficient deocamdată pentru a putea creiona cu certitutine caracteristicile unora dintre epoci, chiar dacă pentru unele, cum ar fi perioada neolitică sau Epoca Bronzului există numeroase date. In plus, practicarea ritului incineraţiei a fost considerată multă vreme ca fiind un impediment major, de exemplu pentru studierea populaţiilor din perioada hallstattiană, când acesta a reprezentat ritul funerar dominant. In ultima vreme însă, prin preluarea unor metode folosite în antropologia medico-legală (forensică) s-a creat posibilitatea de studiere a scheletelor incinerate, obţinăndu-se date relevante şi pentru arheologie. f. Scop: Lucrarea respectivă va furniza date concrete, privind unele dintre populaţiile din arealul la care ne referim, oferind, în unele cazuri, explicaţii suplimentare privind practicile funerare ale acestora, ca şi unele aspecte sociale, sau de patologie ale acestora. g. Material şi metode de lucru: Etapele de lucru pentru studierea scheletelor sunt următoarele: prelevat din teren (după caz), spălat, reîntregit, marcat, examinarea morfoscopică pentru stabilirea sexului şi vârstei, efectuarea măsurătorilor specifice, stabilirea taliei şi a tipologiei, efectuarea de comparaţii cu alte schelete individuale sau necropole. h. Rezultate scontate: Se vor aduce contribuţii suplimentare la cercetările antropologice şi paleopatologice efectuate până în prezent. i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unor articole şi a unor cărţi; comunicări. j. Colaborări în ţară: Muzee (Bucureşti, Iaşi, Olteniţa, Alexandria, Brăila, Tulcea, Călăraşi etc.) şi universităţi, dar şi alte instituţii, care mă vor solicita ulterior. k. Colaborări în străinătate: - Universitatea din Chişinău (Repubica Moldova), Institutul de Antropologie din Sofia (Bulgaria). l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare: Yüklə 1,29 Mb. Dostları ilə paylaş:
|