Raportul National al Drogurilor 1997

CAPITOLUL 14 - Disponibilitate ñi aprovizionare

14.1. Surse de aprovizionare ñi modalitÄói de traficare a drogurilor în România

România este în special o óarÄ de tranzitare ñi depozitare a drogurilor în drum spre Europa de Vest, o micÄ parte din acestea rÄmânând în óarÄ ñi vândute în cantitÄói mici (sub un kg).

Aprovizionarea cu droguri a României se realizeazÄ în principal pe Ruta BalcanicÄ, pe mai multe variante, astfel :

a). Turcia - Grecia - Italia (itinerariul de sud);

b). Turcia - Bulgaria – ex-Iugoslavia - Italia (itinerariul central);

c). Turcia - România - Ungaria - Slovacia - Cehia - Germania - Olanda (itinerariul nordic);

d). Turcia - Bulgaria - România - Ungaria - Austria - Germania -Olanda (itinerariul nordic);

e). Turcia - Bulgaria - România -Ukraina - Polonia - Germania (itinerariul nordic);

Se cunosc ca surse de aproviozionare ñi unele state membre ale Uniunii Europene, în special pentru drogurile sintetice (Ex. Olanda).

În ceea ce priveñte cultivarea ilicitÄ de plante cu conóinut stupefiant, în óara noastrÄ nu au fost descoperite pânÄ în prezent culturi ilegale de mac opiaceu ñi nici cazuri de deturnare a unor astfel de plante de la circuitul normal.

Înainte de 1989 au existat câteva încercÄri de cultivare a cannabisului în mod ilegal, iar în anii 1995 ñi 1996 au fost descoperite câte 3 culturi de acest gen. Una din culturile descoperite în anul 1996 era hidroponicÄ (de serÄ).

În anul 1997, nu a fost descoperit nici un laborator clandestin de producere ilicitÄ a drogurilor.

Fig.17 Capturile efectuate în punctele de intrare (albastru) ñi ieñire (galben) din România.

Mijloacele de transport sau locurile de disimulare folosite sunt de obicei containerele, TlR-urile, bagajele de mânÄ, pe corp sau autoturismele personale. Un rol important în circulaóia drogurilor spre România îl au firmele turistice turceñti, care transportÄ persoane din România spre Turcia ñi invers, cât ñi cursele RO-RO direct în portul Constanóa. Modul de disimulare a drogurilor în aceste mijloace de transport este foarte variat.

Traficanóii folosesc de obicei curieri, care de multe ori nu cunosc ce transportÄ, alteori sunt atrase diverse persoane, inclusiv cetÄóeni români care au o situaóie materialÄ precarÄ ñi pentru 2.000 - 3.000 dolari fac aceste transporturi de droguri.

Fig.18 Capturile efectuate de unitÄóile de control vamal pe frontiera de sud (negru), vest(roz) ñi est(galben).

Acest sistem este practicat ñi în redistribuirea drogurilor din România spre vestul Europei, acóiunile de pregÄtire ñi ascundere fÄcându-se prin diverse firme ce desfÄñoarÄ în mod ilegal activitÄói comerciale.

În scopul înfiinóÄrii unei pieóe ilegale de desfacere ñi consum, drogurile uñoare sunt oferite gratuit sau la preóuri simbolice, pentru a se crea dependenóa de acestea.

14.2 Indicatori ai pieóei ilicite de droguri

Din activitatea desfÄñuratÄ de organele de polióie pe linia controlului pieóei ilicite de droguri s-au identificat urmÄtoarele zone, lucuri ñi medii folosite de distribuitori ñi consumatori :

• 
  zonele campusurilor universitare (zona GrozÄveñti - Bucureñti, este cea mai cunoscutÄ pentru distribuire, loc în care acóioneazÄ îndeosebi cetÄóenii iranieni, cei mai activi în micul trafic);
  
• 
  zonele marilor complexe en-gros - locuri în care s-a transferat activitatea de distribuire din zona GrozÄveñti;
  
• 
  baruri ñi discoteci din apropierea sau din incinta complexelor studenteñti:
  
• 
  restaurante ñi baruri aparóinând grupÄrilor etnice iraniene, turce sau ale óiganilor;
  
• 
  baruri cu specific muzical (hard, metal, rock) sau discoteci;
  
• 
  sÄli de jocuri mecanice sau biliard;
  
• 
  în concentrÄrile de rromi (cartiere, strÄzi);
  
• 
  hoteluri;
  
• 
  locuinóele în care au rÄmas copiii unor familii destrÄmate sau care prin foróa împrejurÄrilor i-au lÄsat fÄrÄ supraveghere (ex. pÄrinóii s- au mutat în zona ruralÄ, ori copii sunt studenói sau elevi iar pÄrinóii locuiesc în afara orañului);
  
• 
  scÄrile blocurilor, casa liftului, subsoluri, toalete;
  
• 
  în apropierea liceelor ñi ñcolilor sau în incinta acestora;
  
• 
  în locurile de plasare sau gÄzduire a prostituatelor:
  
• 
  în parcÄrile autovehiculelor strÄine;
  
• 
  în locuinóele consumatorilor sau distribuitorilor de droguri ori în imediata apropiere;
  
• 
  în parcuri ñi grÄdini publice;
  
• 
  în salile de spectacole sau în aer liber, îndeosebi cu ocazia organizÄrii de concerte sau festivaluri muzicale ori alte manifestÄri care concentreazÄ un mare numÄr de tineri;
  
• 
  în gruparile de tineri, aña-zisele ”gÄñti” de cartier, stradÄ sau bloc;
  
• 
  cu ocazia petrecerilor organizate de colectivul unei clase sau a unui grup de prieteni (bairamuri) pentru sarbatorirea zilelor onomastice sau de nañtere, a sÄrbÄtorilor legale.
  

În ceea ce priveñte valoarea de piaóÄ a drogurilor, datele culese au relevat faptul cÄ o dozÄ de heoinÄ de 1 gram se vinde cu aproximativ 200.000 lei, o óigare cu hañiñ este valorificatÄ între 10.000-20.000 lei, iar o tabletÄ de amfetaminÄ cu aprox. 50.000 lei. Mai grav este cÄ, dozele oferite spre consum sunt contrafÄcute prin amestec cu diferite substanóe provenite din medicamente.

Din analiza datelor deóinute s-au identificat urmÄtoarele categorii de persoane participante la piaóa ilicitÄ de droguri:

• 
  grupurile etnice (iranieni, greci, óigani, nigerieni, maghiari);
  
• 
  grupuri structurate pe:
  

- criterii muzicale (ex.rockeri, hard-iñti, metaliñti);

- criterii legate de moda (ex. pankiñti);

- criterii religioase (ex. sataniñti);

• 
  elemente infractoare, cu preponderenóÄ din rândul óiganilor;
  
• 
  elevi, studenói;
  
• 
  artiñti sau intelectuali cu vederi nonconformiste;
  
• 
  oameni de afaceri.