Rata de promovare a Bacalaureatului a crescut cu 1,5 procente în urma rezolvării contestaţiilor, de la 66,41% la 67,9%
Copiii familiei Podean, admiraţi de profesori
Yüklə 344,76 Kb.
|
Copiii familiei Podean, admiraţi de profesori Simion Dănilă, profesor apreciat de limbile română şi germană, traducător al lui Nietzsche premiat de Uniunea Scriitorilor din România şi locuitor al comunei Belinţ, spune că familia Podean este un adevărat model în zonă. „De regulă, de numărul mare al membrilor familiei legăm sărăcia. Nu este un model de genul acesta. Cu 13 copii, cu braţele de muncă ale celor doi părinţi, familia aceasta este una din familiile prospere ale localităţii. Copiii aceştia, care s-au crescut unii pe alţii, au reuşit prin propria muncă“, a spus profesorul Simion Dănilă, acum pensionar. Renumitul profesor bănăţean a predat şi la şcoala din Belinţ, acolo unde i-a putut observa pe copiii familiei Podean, despre care spune că au impresionat cadrele didactice. „Discutam cu colegii în cancelarie şi toată lumea vorbea cu admiraţie. Îi vedeam curaţi, respectuoşi. Nu au spus niciodată o vorbă urâtă. Sunt copii inteligenţi. Toţi au fost la nivelul superior“, a mai spus profesorul. Acesta a adăugat că, din punctul lui de vedere, „subvenţia“ de la părinţi este o geşeală în societatea română. „Copiilor trebuie să le dai strictul necesar şi trebuie învăţaţi să se şi descurce, ca la americani“, a încheiat profesorul Simion Dănilă. http://adevarul.ro/educatie/scoala/bacalaureat-2015-final-observatii-asuprarezultatelor-1_55a0cfc2f5eaafab2c75d807/index.html Bacalaureat 2015 la final. Observaţii asupra rezultatelor Spre deosebire de alţi ani, Ministerul Educaţiei ne pune la dispoziţie o avalanşă de date statistice, nu mai puţin de 68 de pagini. Este greu de descifrat realitatea într-o astfel de avalanşa de informaţii, unele alese selectiv. Să încercăm, totuşi. Secretul acestei prezentări de date despre bacalaureat îl reprezintă numărul total de elevi înscrişi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral, la începutul anului şcolar 2014-2015. Totuşi, din informaţia “din totalul absolvenţilor de clasa a XII-a din promoţia curentă, înmatriculaţi în unităţile de învăţământ la începutul anului şcolar 2014-2015, 76,9% s-au înscris şi au participat la examenul de Bacalaureat din această sesiune”, se poate calcula numărul elevilor existenţi în clasa a XII-a. Cum din promoţia curentă s-au prezentat la examen 137.481, adică 76,9%, dintr-un calcul simplu rezultă că în clasa a XII-a au fost înscrişi 178.778 elevi. Seralul nu apare în niciun fel în această statistică, aşa că îl apoximăm la 4.000 de elevi, adăugaţi la cei 178.778, dă un număr total rotunjit de 183.000 elevi în clasa a XII-a şi a XIII-a seral. Dintre aceştia au luat bacalaureatul 102.047 elevi, adică 55,7% procent de promovare, şi nu 67,9% cât se laudă ministerul, şi asta în condiţiile în care subiectele au fost net mai uşoare, comparativ cu anii precedenţi. După apariţia scandalurilor de fraudă la acest examen, unele descoperite chiar de minister, altele de procurori, apreciez că procentul real de promovare este sub 50%, diferenţa până la 55,7% poate fi pusă foarte bine pe seama fraudelor. În favoarea acestui argument vine şi procentul de promovare din judeţul Giurgiu, 37,33%, care comparat cu acela de la Cluj, 83,42% ne arată o promovare de de 2,2 ori mai mică. Explicaţia poate fi următoarea. Cu o lună în urmă, 64 de profesori, directori şi inspectori din judeţul Giurgiu au fost trimişi în judecată pentru fraude la bacalaureatul din 2013, astfel încât anul acesta le-a tecut cheful de a mai frauda examenul de bacalaureat. Probabil că dacă şi în alte judeţe s-ar fi întâmplat la fel, un examen curat, aşa cum a a fost cel din judeţul Giurgiu, ne-ar fi dus la procente cuprinde între 40-60%, cu o medie de promovare estimată, cum spunem, la 50% sau mai mică. Aceasta-i realitatea, pe care, de 20 de ani, o acoperim cu minciună, ipocrizie şi mistificare. Diferenţe între judeţe, de până de două ori mai mari (Teleorman-44,31%, Giurgiu-37,33%, Ilfov-41,9%, iar pe de altă parte Cluj-83,42%, Brasov-80,53%, Bacau-79,97%) încalcă legile statisticii, fiind vorba de zeci de mii de subiecţi. Că doar nu s-au adunat în judeţele cu procentele mari cei mai buni elevi şi profesori, iar în celelalte, cei mai slabi şi dezinteresaţi. Alte exemple: Constanta-56,56%, iar judeţul alăturat, Braila-79,11%, cu aproape 23 de puncte procentuale mai mult. Cine poate crede că în Brăila examenul a fost cinstit? Şi în Bucureşti există astfel de discrepanţe. Între sectorul 1, cu licee de “fiţe”, 77,44% promovare, iar sectorul 6, sector “muncitoresc”, 57,08%, există o diferenţă de 20 de puncte procentuale. Că părinţii din sectorul 1 sunt mai bogaţi, îşi permit meditaţii, iar cei din sectorul 6 nu, ar putea fi o explicaţie. Consecinţa imediată este, însă, că fără meditaţii elevii n-ar face faţă unui examen de bacalaureat cu subiecte, totuşi, modeste.
Colegiul Naţional, “Dimitrie Cantemir”, 98,99% procent de promovare. Colegiul Naţional, “Grigore Moisil”, 97,67% Liceul Teologic, “Fericitul Ieremia”, 86,67% Colegiul Tehnic, “Gheorghe Asachi”, 73,6%
Liceul Teoretic “Spiru Haret”, 92,38% promovare Colegiul Tehnic “Grigore Cobalcescu”, 82,26% Încă un orăşel având elevi geniali! LICEUL TEORETIC 'ION CODRU DRĂGUŞANU' VICTORIA, Braşov, avem şi aici procent de promovare de 100%! Dacă ministrul Educaţiei vrea să fie corect până la capăt, să dispună recorectarea tezelor din cele două oraşe (nu sunt multe), mai ales la limba şi literatura română, cu tezele ordonate, de data aceasta, în ordine alfabetică, care corespunde cu ordinea din sălile de clasă. Este foarte uşor de depistat tezele identice, pentru că la această disciplină subiectele au avut un grad ridicat de personalizare, presupuneau contribuţii personale.
Procentul candidaţilor reuşiţi: 21,5% în urban şi 32,9% în rural. Doar unul din cinci elevi a reuşit în urban. Ne putem permite un astfel de procent, un randament de 21%? Câţi bani aruncaţi pe fereastră din taxele şi impozitele contribuabililor români? De ce nu sunt transformate o parte din liceele tehnologice în şcoli profesionale? Tot aici este de discutat despre liceele cu promovare ZERO, sau sub 15%. Din statistica ministerului lipseşte acest capitol important, informaţiile sunt furnizate selectiv. Deşi există o ierarhie a liceelor pe judeţe, la Bucureşti sunt listate 49 licee din 130, până la procentul 89,47%. Cine nu cunoaşte situaţia exactă, sau nu răsfoieşte site-ul Bacalaureat 2015, rămâne cu impresia că şi Bucureştiul are doar elevi geniali. Liceul Teoretic “Victoria” din sectorul 2, are 3 candidaţi reuşiţi din 22 înscrişi, adică 13%. Din unele informaţii de presă ar exista circa 65 de licee cu ZERO promovare şi, posibil, peste 100 cu promovare sub 15%. Şi nu de ieri de azi, ci de ani de zile. Plătim din taxele şi impozitele românilor licee cu randamant ZERO. De ce nu pot fi trasformate în şcoli profesionale? Pentru a fi protejate interesele directorilor şi profesorilor, care ar rămâne fără norme didactice. Dar interesul naţional şi cel financiar nu sunt mai importante?
Trecem peste erorile de transcriere, de exemplu 1 în loc de 10, şi să vedem situaţia de la limba şi literatura română. Din cele 50.500 contestaţii depuse, 22.637 au fost la limba şi literatura română, din care admise 11.453, circa jumătate. Acestora le-a fost mărită media după recorectare, şi cu 2-3 puncte. Nu se spune o vorbă despre medii micşorate, la recorectare. Probabil nu există. Numărul de contestaţii este foarte mare, arată neîncrederea elevilor în calitatea corectorilor. Profesorii care au dat un număr mare de “rateuri”, au păţit ceva? Apoape sigur nu.
Nu părăsim obiceiul de a mistifica cifrele, pentru ascunderea realităţii. Să te lauzi cu un procent mare de promovare, când 45.500 elevi nici nu s-au prezentat la examen, este un exemplu de iresponsabilitate. Diferenţele prea mari între judeţe şi şcoli ar impune un control post-factum, pentru a vedea unde s-au făcut fraude. Ministerul Educaţiei nu trebuie să aştepte ca justiţia să-i facă ordine în propria bătătură, să lase minciuna şi mistificarea şi să analizeze rezultatele cu seriozitate şi să ia măsuri acolo unde se impun. Altfel, şi la anul şi peste mulţi ani vom avea aceeaşi situaţie la bacalaureat. Tinerii deja au început să fugă de şcoală şi de examene, şi din motivul că acele competenţe câştigate în şcoală, dacă le-au obţinut, nu-i ajută să intre în piaţa muncii, unde angajatorii cer cu totul alte competenţe.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Bacău l-au reţinut ieri pe fostul deputat băcăuan Mihai Banu. Curtea de Apel judecă astăzi măsura arestării preventive pentru 30 de zile, pentru trafic de influenţă. Complice i-ar fi fost chiar fiul, avocatul Lucian Banu, care este ţinut control judiciar. Valoarea şpăgilor este de 270 de mii de euro. UPDATE: 18.08 Curtea de Apel Bacău a admis cererea procurorilor Direcţiei naţionale Anticorupţie. Mihai Banu va sta 30 de zile în arest preventiv, timp în care vor fi continuate cercetările. Un nou caz de corupţie zguduie lumea politică băcăuană, după ce ieri, procurorii l-au inculpat pe Mihai Banu şi fiul său, Lucian Banu, pentru trafic de influenţă. Faptele s-au produs, afirmă anchetatorii, în perioada 2010-2012, după ce au fost finalizate lucrările de construcţie şi modernizare la Şcoala nr 1 din Ardeoani, inaugurată pe 13 septembrie 2010, la începutul anului şcolar. După această dată, afirmă surse apropiate anchetei, deputatul democrat liberal Mihai Banu i-a solicitat în mod repetat mai multe şpăgi lui Viorel Rusu, administratorul SC Conextrust SA, pentru a i se deconta banii pe lucrări. Mecanismul propus de deputat a fost acela ca omul de afaceri să plătească diferite sume de bani pentru ca el să influenţeze Guvernul Boc să emită o Ordonanţă de Urgenţă pentru virarea sumelor necesare către Primăria Ardeoani. Deşi au fost plătite mai multe şpăgi, în mai multe etape, cuprinse între 20 şi 40 de mii de euro (pentru care există probe), Guvernul nu a mai alocat banii. Pentru o scurtă de timp, de aproximativ 3 luni, ministru al Administraţiei şi Internelor (MAI) a fost numit senatorul Gabriel Berca, preşedinte al Partidului Democrat Liberal din Bacău, considerat influent în cercurile de la Bucureşti, pe lângă preşedintele Traian Băsescu. Existau astfel toate aparenţele prin care deputatul Banu, „mâna dreaptă“ a senatorului Berca, să creeze impresia că are puterea de a influenţa decontarea rapidă a sumelor. Primăria Ardeoani intră în insolvenţă după neplata lucrărilor la Şcoala nr 1 Ardeoani. În septembrie 2009, Primăria Ardeoani anunţă o licitaţie pentru modernizarea şi construirea Şcolii nr 1 din Ardeoani. Lucrările, în valoare de 5,669 milioane de lei, trebuiau realizate în scurt timp pentru ca în anul şcolar 2010-2011 elevii comunei să poată intra la ore într-un imobil nou nouţ. Licitaţia este câştigată de Viorel Rusu, al cărui grup de firme înregistra la acea dată o cifră de afaceri de aproximativ 50 de milioane de euro. În final, până la inaugurarea şcolii, care a avut loc pe 13 septembrie 2010, costurile lucrărilor s-au cifrat la aproximativ 6,5 milioane de lei, din care Rusu ar fi primit aproape un milion de lei. Conextrust dă în judecată Primăria Ardeoani, pentru recuperarea sumelor restante. Astfel, din lipsa fondurilor, Primăria Ardeoani intră în insolvenţă, pentru neonorarea obligaţiilor financiare ale Consiliului Judeţean Bacău şi a Guvernului României. Procesul a durat însă aproximativ trei ani, astfel că abia la finalul anului 2014, societatea şi-a primit banii pe lucrări. Între timp au fost şpăgile şi un teren de un hectar, plătit pentru fiul deputatului Lucian Banu. Omul de afaceri Viorel Rusu a refuzat să intre în detalii despre acest caz, dar a confirmat veridicitatea din comunicatul procurorilor. „Nu comentez, în acest caz este începută urmărirea penală“. Apropiaţi ai deputatului din partid afirmă că, în perioada 2010-2012, Viorel Rusu a fost de multe ori la Bucureşti, însoţit de liderii PDL Bacău în aşteptarea Ordonanţei prin care urma să primească restul de peste 5,3 milioane de lei. „Era evident că ceva nu era curat între ei. Probabil Rusu le plătea şi mesele şi drumurile prin Capitală“, afirmă un fost democrat-liberal. Majoritatea şpăgilor ar fi fost date cash, pentru care însă există probe. Totuşi, deputatul şi-a băgat şi fiul în afacerea de trafic de influenţă. Una din şpăgi a fost disimulată în vânzarea unui teren, de către Lucian Banu către Viorel Rusu. Terenul de un hectar în extravilanul unei comune a fost supraestimat la 150 de mii de lei, care au intrat de la firma lui Rusu în conturile lui Lucian Banu. Deputal Mihai Banu i-a promis lui Rusu, de nenumărate ori, că îşi va primi banii pe lucrări, în ciuda crizei şi a măsurilor de austeritate impuse de Guvernul condus de Emil Boc. Mult mai târziu, Viorel Rusu i-a făcut plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie lui Mihai Banu, văzându-se înşelat, după ce deputatul băcăuan i-a dat de înţeles că banii ar fi un fel de „taxă de protecţie“, pentru ca Rusu să nu aibă probleme cu Legea. Perioada în care s-au produs infracţiunile este perioada „de aur“ a PDL-iştilor băcăuani. Gabriel Berca a ajuns ministrul Administraţiei şi Internelor, Valerian Vreme de la Oneşti a fost ministrul al Comunicaţiilor, iar în subordinea lui, ca şef al Departamentului Juridic al ministerului fusese angajat chiar fiul deputatului Mihai Banu, acum inculpat în dosarul de trafic de influenţă. În aceeaşi perioadă, prefectul Constantin Scripăţ, apropiat intim al lui Mihai Banu şi Gabriel Berca făcea declaraţii în presă, alarmante, în care afirma că banii ar putea în 5-6 ani, la rulajele comunei Ardeoani, intrată deja în insovenţă. Fostul ministru Gabriel Berca afirmă că nu a fost audiat în dosarul prietenului Mihai Banu şi că nu ştie nimic despre activităţile acestuia, „chiar dacă au existat poveşti şi zvonuri“. „Niciodată, nimeni nu m-a întrebat nimic despre această situaţie. Nu am fost chemat sau audiat de niciun procuror, nu am nicio calitate în acest dosar. Nu am ştiut de prostiile care le făcea Mihai Banu, bănuiesc că sunt probe pentru ceea ce afirmă procurorii“, ne-a spus Berca. Avocatul Vlad Secuiu, fost coleg cu Lucian Banu, afirmă nu ştia nimic din ce se întâmplă. În plus, avocatul Secuiu este şi apărător al firmei Conextrust. „Nu am nicio informaţie despre această situaţie, deşi am fost colegi“, ne-a spus scurt Secuiu. Astăzi, Curtea de Apel Bacău se va pronunţa asupra măsurii arestării preventive a fostului deputat băcăuan Mihai Banu pentru 30 de zile. Fiul său, avocatul Lucian Banu, se află sub control judiciar până pe 6 septembrie, timp în care are interzise mai multe drepturi. http://adevarul.ro/locale/vaslui/un-elev-barlad-cere-demisia-ministrului-educatiei-notarile-aberante-bac-este-inadmisibil-notat-565-contestatii-970-1_55a34394f5eaafab2c842e54/index.html Un elev cere demisia ministrului Educaţiei pentru notările aberante la Bac: „Este inadmisibil să fii notat cu 5.65, iar după contestaţii cu 9.70“ Rezultate Bacalaureat 2015. Un elev de la Liceul „Mihai Eminescu“ din Bârlad cere demisia ministrului Educaţiei şi profesorilor care au corectat „în bătaie de joc“ la Bacalaureat 2015. Revolta elevului bârlădean vine după ce s-a confruntat cu o diferenţă incredibilă de notare la proba Istorie: de la 5,65 la 9,70, după contestaţii. Rareş Anton a absolvit Liceul ”Mihai Eminescu” din Bârlad, la profilul Ştiinţe Sociale, iar experienţa pe care a trăit-o la examenul de bacalaureat nu doar că nu o va uita prea curând, dar i-a stârnit revolta faţă de nedreptăţile care se petrec în sistemul de învăţământ. La afişarea rezultatelor la Bacalaureat 2015, Rareş Anton avea să constate cu stupoare că a primit nota 5,65 la Istorie, proba obligatorie a profilului, deşi ştia că a făcut o lucrare aproape perfectă, în timp ce la Limba Română a primit 9,05, iar la Sociologie 9,1. Şocat de nota la Istorie, adolescentul a depus contestaţie. A apreciat că şi la Limba Română ar fi meritat o notă mai mare, aşa că a contestat şi nota de la această probă. În urma soluţionării contestaţiilor, nota primită de Rareş Anton la Istorie avea să facă ”istorie” la Bacalaureat 2015, reprezentând cea mai mare diferenţă de notare din întreg judeţul Vaslui şi una dintre cele mai mari din ţară. Notat iniţial cu 5,65, Rareş Anton a primit, în urma reevaluării lucrării, nota 9,70. Diferenţa de peste patru puncte este greu de înţeles atât de elev, cât şi de profesori vasluieni: ”Istoria nu este o disciplină interpretabilă, astfel de diferenţe de notare nu pot fi de înţeles, nu au logică. La Limba Română poţi admite că mai poate interveni subiectivismul corectorului, la Istorie nu poate fi vorba de aşa ceva. Să notezi cu 5 şi ceva o lucrare de aproape 10, este inacceptabil”. Şi la proba de Limba Română, elevul bârlădean a primit o notă mai mare după contestaţii, de la 9,03, la 9,25. Diferenţa fiind de sub 0,5 puncte, nota finală a rămas 9,05. Cu media 9,28 la Bacalaureat, Rareş Anton, este al şaptele elev în clasamentul liceului. În judeţul Vaslui, peste 13% dintre elevii care au susţinut Bacalaureat 2015 au primit note mai mari după contestaţii. Tezele elevilor vasluieni au fost corectate în judeţul Botoşani. Atât elevii, cât şi profesorii vasluieni au acuzat corectorii botoşăneni că ”şi-au bătut joc” de lucrările elevilor din Vaslui. ”Vrem doar respect este inadmisibil să fii notat 5.65 , iar după contestaţie cu 9.70. Dorim demisia tuturor celor responsabili cu această bătaie de joc, în frunte cu dumneavoastră, domnule ministru!”, a reacţionat Rareş Anton, după aflarea rezultatelor finale la Bacalaureat”. Situaţia lui Rareş Anton nu este una singulară, mai mulţi elevi cu performanţe notabile în timpul liceului au primit note sub aşteptări la Bacalaureat. Rareş George Tiron un elev de excepţie a Colegiului Cuza Vodă Huşi, prozator, cu două cărţi publicate în timpul liceului a fost notat cu 7,75 la Limba Română, în timp ce la celalte discipline a fost notate cu 9,70, respectinv 9. După contestaţii Rareş Tiron a primit 8,35 la Limba Română, însă profesorii că este imposibil ca elevul cu un spirit critic dezvoltat şi un talent scriitoricesc apreciat să primească o astfel de notă. Diana Parteni, o elevă a Liceului ”Mihail Kogălniceanu”,care a reprezentat de trei ori judeţul Vaslui la olimpiada naţională de limba română a fost notată cu 8,65 tocmai la disciplina la care de trei ani a fost considerată cea mai bună din judeţ. După contestaţii, Diana a primit nota 9, însă diferenţa fiind mai mică de 0,5 puncte nu a dus la modificarea note finale. Raluca Isabela Hăulică, o altă elevă olimpică a Liceului ”Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, a fost notată cu 6.55 la Limba Română, iar după contestaţii a primit nota 9.00. ”Două puncte şi jumătate responsabile pentru doua zile de chin, de întrebări, de îndoieli legate de propriile performanţe sau cunoştinte adunate în atâţia ani, dar şi de o mare frustrare. Sunt convinsa ca au mai fost zeci în cazul meu. Din păcate, nimeni nu plăteşte pentru toate astea. Încă nu cred ca această nota reflecta cunostintele mele la limba şi literatura română, în condiţiile în care există cazuri de copii mai slabi care au luat cu mult mai mult.”, spune Raluca Hăulică, convinsă că în România ”copiii buni sunt dezavantajaţi, descurajaţi şi alungaţi din ţara de sistemul de învăţământ şi de ignoranţa unor profesori care calcă în picioare viitorul unor elevi”, a declarat Raluca Hăulică, după aflarea rezultatelor. Rezultate Bacalaureat 2015 Procentul de promovabilitate la Bacalaureat 2015, în judeţul Vaslui a crescut cu peste un procent, în urma contestaţiilor, de la 68,75%, ajungându-se la 69,90%. În urma contestaţiilor, 441 de note au fost modificate, iar şase lucrări au fost notate cu 10, în urma reevaluării tezelor. De astfel, situaţia pe tranşe de medii s-a modificat semnificativ, numărul mediilor mai mari de 9.00 crescând de la 314, înainte de contestaţii la 349. http://adevarul.ro/locale/oradea/exclusiv-superficialitatea-comisiei-bac-eliminat-o-sefa-promotie-bihor-rapoarte-descalificat-elevi-pareau-comunice-vecinii-1_55a15f80f5eaafab2c795eea/index.html EXCLUSIV Superficialitatea comisiei de Bac care a eliminat-o pe şefa de promoţie din Bihor. Rapoarte: au descalificat elevi care „păreau să comunice cu vecinii” Rapoartele comisiei judeţene de Bacalaureat care a propus eliminarea celor 108 elevi de la Colegiul Tehnic “Unirea” din oraşul Ştei arată superficialitatea cu care s-a desfăşurat ancheta. Nici până astăzi, elevii nu au primit documente care să ateste motivele pentru care au fost eliminaţi, iar în cazul unora s-a luat decizia eliminării doar pentru că “se pare” că ar fi comunicat cu colegii. 108 elevi de la Colegiul Tehnic “Unirea” din oraşul au fost eliminaţi de la Bacalaureat după ce, potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, au fraudat sau au avut tentativa de a frauda proba de matematică a examenului. Printre aceştia se află şi o şefă de promoţie, Alexandra Burtă, eleva de nota 10 a colegiului din Ştei. “Adevărul” a intrat în posesia documentelor întocmite de Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar în urma vizionării celor 42 de ore de filmare din timpul probei examenului de Bacalaureat. Că ancheta a fost una superficială o arată chiar documentele avizate de ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar. Vă prezentăm câteva exemple Astfel, potrivit anexei comisia judeţeană de Bacalaureat a propus eliminarea Alexandrei Burtă pe motiv că a fost “Sursă” şi “a lăsat să se copieze de pe foile şi lucrarea ei, a comunicat cu colegii din spate şi lateral”. Alexandra susţine că nu avea timp să comunice cu colegii, dat fiind faptul că a scris 11 pagini plus mai multe ciorne, iar atunci când s-a întors a făcut-o pentru a-şi ruga colegii să o lase să-şi termine lucrarea, dat fiind faptul că în sală era gălăgie, ca urmare a faptului că profesorii supraveghetori nu au împiedicat procesul de copiere. Alexandra mai susţine că ea nu a avut cum să-şi împiedice colegii să se uite la ciornele ei, acest lucru revenindu-le profesorilor supraveghetori, ea fiind în sală pentru a susţine un examen, nicidecum pentru a-şi supraveghea colegii. Aceeaşi explicaţie este trecută şi în dreptul elevei Amalia Rebeca Bonchiş. În cazul elevilor Tuduce şi Ţoţa a fost notat faptul că aceştia “par să comunice cu vecinii” fără a se explica dacă într-adevăr comunică sau nu. Se naşte firesc întrebarea: Cum pot fi eliminaţi din examen elevi fără ca reprezentanţii comisiei să fie convinşi că aceştia au copiat? Sunt şi explicaţii clare în care este relatat modul de copiere al elevilor, în cazul unora chiar cu ajutorul profesorilor. Acolo unde imaginile vorbesc de la sine, unde elevii sun văzuţi cu fiţuici, ne există loc de îndoială, însă, nu se poate pune aceeaşi etichetă pentru toţi. De la aflarea rezultatelor, zeci de părinţi nu mai au linişte şi încearcă din răsputeri să schimbe situaţia. Se lovesc mereu de uşi închise şi de umeri ridicaţi, astfel că încearcă să-şi caute dreptatea în Instanţă. O parte dintre ei au apelat la un avocat şi au depus o cerere de suspendare a executării actului administrativ ce a dus la eliminarea elevilor, urmând ca pe 15 iulie să fie stabilit primul termen de judecată. Ba mai mult, i-au trimis un memoriu atât preşedintelui Klaus Iohannis cât şi premierului Victor Ponta. Anularea actului care a dus la eliminarea elevilor este singura lor speranţă că elevii vor putea să obţină diploma de Bac, în această sesiune, şi să-şi urmeze drumul pentru care au învăţat. „Fiica mea a fost aşezată în sală în prima bancă, iar lângă ea au fost puşi alţi elevi, fără să fie lăsate locuri libere între ei. Fata şi-a făcut lucrarea, şi-a făcut ciorne, dar nu a comunicat nimic cu nimeni, nu a dat subiectele rezolvate celorlaţi. A fost eliminată pentru că a fost considerată sursă. Era treaba ei să îşi supravegheze timp de trei ore ciornele şi colegii?“, se întrebă Voicu Burtă, părintele elevei Alexandra Burtă, şefa de promoţie de la Ştei, care a absolvit cei patru ani de liceu cu media 10. Părinţii arată în special către comisia de examen şi către profesorii supraveghetori, care nu ar fi luat măsuri la timp. „Dacă au văzut că elevii copiază, de ce nu i-au eliminat pe loc? Aşa spune metodologia. Trebuiau eliminaţi pe loc, cu proces verbal semnat de martori. Copii au note toţi pe lucrări şi i-au eliminat la afişarea rezultatelor. Culmea, tot comisia de examen de la Ştei a decis eliminarea, aceeaşi comisie care, la finalul probei, a consemnat că totul a decurs normal şi că nu au fost semnalate nereguli“, a mai precizat Voicu Burtă. „Dacă au copiat, cei care au copiat să plătească. Cerem să fie revizuite înregistrările video şi să se stabilească exact cine cu cine a vorbit sau ce a făcut“, au mai declarat părinţii elevilor. Ei sunt indignaţi şi pentru că nu li s-a înmânat o copie a procesului verbal prin care candidaţii au fost eliminaţi, în timp ce ISJ Bihor a refuzat să înregistreze contestaţiile vizavi de eliminare. http://adevarul.ro/locale/oradea/replica-dura-ministrul-educatiei-tatal-elevei-nota-10-eliminata-bac-nu-spanzuri-atatia-elevi-joci-viitorul-lor-1_55a12493f5eaafab2c77f337/index.html Replică dură pentru ministrul Educaţiei de la tatăl elevei de nota 10, eliminată de la Bac: „Nu se poate să spânzuri atâţia elevi, să te joci cu viitorul lor" Ministrul Educaţiei Sorin Câmpeanu susţine că Alexandra Burtă, eleva de nota zece care a terminat liceul ca şefă de promoţie, şi care a fost eliminată de la Bac, ar fi încercat, de fapt, să fraudeze examenul şi că are informaţii că „a cooperat cu colegii din stânga şi în dreapta“. Declaraţia ministrului este atacată atât de Alexandra, cât şi de tatăl acesteia. Tânăra se apără şi spune că a scris 11 pagini şi mai multe ciorne, şi nu a avut timp să colaboreze cu colegii. Recunoaşte că s-a întors în spate sau a vorbit cu cei din lateral, dar nu pentru a-i ajuta ci pentru a-i ruga să o lase în pace, să-şi termine lucrarea. Ba mai mult, Alexandra susţine că în sală era gălăgie, şi îi era destul de greu să se concentreze. În observaţiile trecute de către comisia care a analizat înregistrările video, în dreptul Alexandre scrie- “Sursă- a lăsat să copieze de pe foile şi lucrarea ei, a comunicat cu colegii din spate şi lateral”. Alexandra visa să dea admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara. Nu i-a venit să creadă când a văzut că a fost eliminată de la Bac, la proba de matematică, mai ales că după terminarea examenului a semnat un proces verbal că totul s-a desfăşurat în bune condiţii, astfel că a intrat şi la a treia probă scrisă a examenului, proba la alegere. Tatăl Alexandrei susţine că atât în cazul fiicei lui, cât şi a altor elevi, s-a produs o mare nedreptate. “Alexandra este terminată. Nu ne-au lăsat să contestăm nici nota la Română, unde a obţinut 9, dar ea crede că merita mai mult.Nu se poate să spânzuri atâţia elevi. Cum se poate ca în urma reverificărilor, din 108 elevi niciunul să nu scos de pe lista celor eliminaţi. Cum se poate cineva juca în acest fel cu viitorul acestor tineri? ”, se întreabă Voicu Burtă, tatăl Alexandrei, la rândul lui şi el cadru didactic. El este de părere că la mijloc ar fi vorba despre o răzbunare politică. "La Limba Română a obţinut nota 9,00, la Geografie nota 9,75, iar la Matematică minimum 9,50 după evaluarea lucrării conform baremului, notă care nu i-a fost acordată, aflând că a fost eliminată în timpul afişării rezultatelor. Am fost director la Colegiul Tehnic "Unirea" din Ştei din 12.12.1997 până în 31.08.2015 şi probabil fiica mea trebuia să plătească politic pentru neiregimentarea mea politică", susţine Voicu Burtă. Altfel nu se justifică faptul că singura sală de examen de la care au fost eliminaţi toţi candidaţii a fost sala ei”, susţine tatăl Alexandrei. Alături de tatăl Alexandrei sunt şi alţi părinţi revoltaţi de situaţie, mai ales că nici până acum nu li s-au transmis procesele verbale care să conţină motivele pentru care elevii au fost eliminaţi. Părinţii au apelat la un avocat şi au depus o cerere de suspendare a executării actului administrativ ce a dus la eliminarea elevilor, urmând ca pe 15 iulie să fie stabilit primul termen de judecată. Ba mai mult, i-au trimis un memoriu atât preşedintelui Klaus Iohannis cât şi premierului Victor Ponta. Din partea Guvernului au primit un răspuns că solicitarea lor a fost dată în lucru. Redăm memoriul trimis preşedintelui Klaus Iohanis: CĂTRE, PRESEDINTELE ROMANIEI ÎN ATENŢIA D-LUI PRESEDINTE KLAUS IOHANNIS Subsemnatul BURTA VOICU, domiciliat in Stei, Str. N...., Jud. Bihor, telefon 07***** , părinte al candidatei BURTA ALEXANDRA-MARIA, CNP 297****, care a susţinut examenul de Bacalaureat la Centrul de examen de la Colegiul Tehnic UNIREA Ştei, CONTEST decizia luată de către Comisia de examen – preşedinte . Prof. Mugurel Dan Ispas de a o ELIMINA din BACALAUREAT pe baza probei VIDEO, la proba e) c) MATEMATICĂ TEHNOLOGIC după susţinerea probelor scrise, în momentul afişării rezultatelor. Motivaţia comisiei de examen este: „Sursă - a lăsat să se copieze de pe foile şi lucrarea ei, a comunicat cu colegii din spate şi lateral”. În sprijinul contestaţiei pe care o depun şi in urma discuţiilor avute cu fiica mea, vă aduc la cunoştinţă următoarele argumente: 1. Comisia din centrul de examen a organizat total necorespunzător desfăşurarea examenului, după cum urmează: a) În sala 17 în care a fost repartizată, dispunerea băncilor a fost făcută astfel: RANDUL 1 - 5 elevi , RANDUL 2 - 5 elevi, RANDUL 3 - 5 elevi, RANDUL 4 - 3 elevi, RANDUL 5 - 2 elevi, b) A fost repartizată în prima bancă de pe RANDUL 4, fiind lăsate de către comisie 2 bănci libere, astfel încât pe RANDUL 5 au fost repartizaţi 2 elevi, care trebuiau să fie repartizaţi pe RANDUL 5 în spatele ei, c) Băncile de examen au fost de o persoană, fiind amplasate la o distanţă foarte mică, încât culoarul de trecere nu permitea decât deplasarea laterală a supraveghetorilor. d) Pe timpul desfăşurării probei, fiica mea nu a colaborat cu nici un candidat, însă supraveghetorii nu au asigurat liniştea necesară desfăşurării examenului în bune condiţii, astfel încât fiica mea a fost obligată de mai multe ori să se întoarcă pentru a le cere unor candidaţi să o lase să lucreze în linişte, deoarece nu se putea concentra la subiect. Fiica mea a respectat metodologia de examen prelucrată de supraveghetori, fără să aibă nici o observaţie din partea acestora pe timpul desfăşurării probei, e) Dacă ar fi existat incidente (nereguli, tentative de copiat, etc) Comisia de examen avea obligaţia de a întocmi proces verbal cu aspectele constatate. f) Pe timpul desfăşurării probei, responsabilul cu monitorizarea camerelor video, a venit de mai multe ori sa verifice, de asemenea si membrii Comisiei, fără ca vreunul sa sesizeze vreo neregula. 2. Pentru identificarea elevilor au fost chemaţi la ISJ Bihor Oradea, diriginţii claselor terminale în prezenţa cărora Inspectorul Şcolar General al judeţului Bihor afirmat la adresa fiicei mele: „SURSA ŞTIE şi a lăsat şi pe ceilalţi să copieze”. 3. Întrucât diriginţii nu făceau parte din Comisia de bacalaureat nu ar fi trebuit să aibă acces la înregistrările video. 4. Menţionez că din sala de clasă au fost eliminaţi toţi candidaţii, lucru imposibil dacă Comisia din Centrul de examen şi-ar fi făcut datoria. 5. În urma discuţiilor dintre unii părinţi şi Inspectorul Şcolar General al judeţului Bihor acesta ne-a adus la cunoştinţă faptul că elevii au fost eliminaţi de către Comisia din Centrul de examen. 6. În data de 07.07.2015. între orele 16,00 - 20,00 în perioada depunerii contestaţiilor la bacalaureat , Comisia de examen nu a permis acest lucru elevilor care au fost eliminaţi din examen, iar atunci când d-l preşedinte Prof. Mugurel Dan Ispas a fost întrebat despre documentul pe baza căruia elevii au fost eliminaţi şi a faptelor săvârşite, acesta ne-a comunicat că vom primi procesele verbale prin poştă, în termen de 15 zile. 7. In cele din urma, preşedintele Comisiei de examen a acceptat înregistrarea contestaţiilor privind ELIMINAREA NEJUSTIFICATA DIN EXAMEN , contestaţie care in cazul fiicei mele a fost înregistrata sub nr.2415/07.07.2015. Având in vedere cele prezentate mai sus, va rog sa dispuneţi reverificarea înregistrărilor video in urma cărora a fost eliminata din examen fiica mea, precum si ceilalţi 107 candidaţi de la Centrul de examen Colegiul Tehnic Unirea Stei-Bihor. In urma discuţiilor avute cu Directorul Corpului de Control al Ministrului, acesta mi-a comunicat ca au fost verificate si alte Centre de examen din jud. Bihor, iar pentru motive asemănătoare nu s-a luat măsura eliminării din examen a candidaţilor, întrucât nu a existat nici o RECLAMAŢIE la Ministerul Educaţiei Naţionale. Consider ca toţi candidaţii trebuie sa beneficieze de drepturi egale, indiferent de Centrul de examen. Menţionez ca mai mulţi părinţi ai candidaţilor eliminaţi, am depus Contestaţie in Contencios Administrativ împotriva măsurii luate, iar in cazul în care Ministerul Educaţiei Naţionale nu va dispune reverificarea situaţiei, vom depune plângere penala împotriva Comisiei de Examen, Comisiei Judeţene de Bacalaureat si a Inspectorului Şcolar Judeţean. Stei, 09.07.2015 Părinte, prof. ing. BURTA VOICU
Vlad Tăuşance (35 de ani) este cunoscut drept specialistul care a coordonat comunicarea online a candidatului la preşedinţie Klaus Iohannis, reuşind să-i aducă acestuia mai mulţi fani pe Facebook decât are Angela Merkel sau Francois Hollande. Activitatea care-i aduce cea mai mare satisfacţie este cursul de creativitate pe care l-a conceput şi pe care îl predă oamenilor de afaceri, dar şi elevilor din România. Vlad Tăuşance (35 de ani) a rămas în afara politicii după ce a fost unul dintre oamenii care au contribuit în mod decisiv la alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. El a coordonat strategia online a campaniei electorale, aducându-i lui Iohannis mai mulţi fani pe Facebook decât au Angela Merkel sau Francois Hollande, dar şi clipuri cu un milion de unici şi peste 100.000 de share-uri, surclasând astfel vedete precum Inna sau politicieni precum Brack Obama. După alegeri, Tăuşance a revenit la una dintre pasiunilesale mai puţin cunoscute – creativitatea. Împreună cu o colegă a conceput un curs intensiv de creativitate, pe care l-a predat oamenilor de afaceri. De anul acesta, proiectul s-a îndreptat spre educaţie, domeniu despre care Tăuşance crede că are foarte mare nevoie de creativitate. Noua sa provocare este introducerea orei de creativitate în programa şcolară.
Acum circa 3 ani şi jumătate, Fundaţia „Friedns for Friends” ne-a contactat pe Sandra Ghiţescu şi pe mine pentru a face curs de creativitate aplicată. Obiectivul lor pe termen lung era să transforme creativatea într-o trăsătură de ţară. Eu eram atunci freelancer, ca şi acum de fapt, făceam consultanţă, management de proiecte, platforme online – adică zone care mi-au adus mai puţină satisfacţie. Făcusem şi presă înainte. Proiectul mi-a făcut cu ochiul. Era un domeniu nou şi, cum îmi place să fac chestii noi, am zis hai să încerc. Sandra, pe de altă parte, era familiarizată cu partea de training. Proiectul se numeşte „Creative Fitness Studio” şi se concentrează pe creativitatea aplicată oamenilor din zona de business, antreprenoriat, profesioniştilor la început de carieră sau maturitate. Din acest proiect a evoluat „Ora de creativitate”, care se aplică în educaţia din şcoli şi licee. “Creativitatea aplicată, pentru că despre asta vorbim, nu înseamnă inspiraţie, aia nu se învaţă, fiind înnăscută. Noi propunem nişte abordări creative pentru o problemă reală. Dacă tu nu vii la curs cu ceva ce vrei să rezolvi, ci doar aşa să înveţi anumite chestii, n-o să-ţi iasă”.
Sandra Ghiţescu şi cu mine am făcut designul cursului. Noi nu-l vedem ca pe un curs, ci ca pe o experienţă de învăţare. Sunt, practic, nişte ateliere, în cadrul cărora se pun în practică circa 30 de exerciţii inventate de noi cap-coadă, unele adaptate după metode de afară, dar marea majoritate sunt ale noastre sau, aş zice, modul în care le aplicăm este al nostru. Aceste exerciţii s-au dezvoltat organic. Am citit masiv despre educaţia nonformală, despre creativitate, metode, exerciţii, strategii etc. Am pornit cu 12 exerciţii, dar fiecare provocare mai aducea 2-3 în plus. Practic, adaptăm exerciţiile în funcţie de nevoile beneficiarilor– fie că sunt destinate mediului de business, fie pentru şcoli. A durat cam un an să punem metoda la punct, să dezvoltăm mai multe variante de program. Sunt exerciţii care funcţionează pentru orice domeniu, de la business, la educaţie. Funcţionează de la o vârstă şi de la un nivel de intenţie în sus. Creativitatea aplicată, pentru că despre asta vorbim, nu înseamnă inspiraţie, aia nu se învaţă, fiind înnăscută. Noi propunem nişte abordări creative pentru o problemă reală. Dacă tu nu vii la curs cu ceva ce vrei să rezolvi, ci doar aşa să înveţi anumite chestii, n-o să-ţi iasă. Următorul pas este să edităm un mic manual de creativitate aplicată, să ieşim pe zona de publishing, pe zona de jocuri. Cum îşi ia Bacul o persoană creativă Hai să luăm o problemă actuală – cum să iau Bacul. Cum ar suna o abordare creativă? Mai degrabă aş merge pe formularea „cum să învăţ pentru Bac, dacă nu am timp” sau „cum să învăţ pentru Bac, păstrându-mi pasiunile”. Plecând de la exerciţiile amintite se pot genera idei creative, dar şi strategii de implementare. Noi şi toată lumea care teoretizează creativitatea am rupt procesul creativ în 4 segmente: Analiza problemei şi în acest proces poţi să fii foarte creativ, deşi n-ai zice; problema este, de multe ori, că nu ne uităm pe toate feţele. De fapt, poate tu ai timp suficient să înveţi pentru Bac, dar ţi-l manageriezi prost sau nu e problemă de timp, ci de eficienţă; sau nu înveţi la orele potrivite ale zilei etc. Aceste elemente le afli din analiză, punând întrebări. O metodă folosită în analiză este punerea întrebării „De ce” până la reducerea la absurd. De exemplu, luăm problema „nu am bani”. De ce n-am bani? Pentru că nu câştig suficient. De ce nu câştig? Pentru că e jobul prost plătit. De ce e prost plătit? Pentru că e în industria greşită. De ce lucrezi în industria greşită? Pentru că mi-e frică să fac pasul către altceva. Deci, asta e de fapt problema. Atunci, analizezi domeniile în care ai putea face mai mulţi bani. Şi aşa mai departe. Următorul proces este generarea de idei – care e zona cea mai spectaculoasă; avem un fel de tehnici de brain storming dezvoltate de noi şi de exerciţii care te ajută să vii în jumătate de oră cu 10 sau 30 de idei, cu care ai veni în mod normal după 8 şedinţe la muncă. Apoi, vine partea de dezvoltare, în care iei aceste idei şi începi să le transformi în platforme, în planuri pe termen lung. Şi ultimul proces este implementarea. Hai să vedem care sunt ameninţările în povestea asta, cum am putea să le folosim ca să gândim nişte paşi tactici care să funcţioneaze, cum putem gândi o strategie mică, sau una macro, cum putem scala chestia asta. Cum adaptăm aceste patru procese la problema „Nu am timp să învăţ la Bacalaureat”? Un exerciţiu care s-ar putea face este „Lumea pe dos”. Iei toate lucrurile pe care le ştii despre învăţatul la Bac: se învaţă după cursuri redactate de profesori, se învaţă citind, se învaţă dimineaţa două ore şi seara două ore, se învaţă de unul singur. Listezi status quo-ul (starea de fapt-nr) ca la un produs, iar apoi îl întorci pe dos. Cum ar fi dacă nu am învăţa seara, pentru că dimineaţa avem creierul mai odihnit. Dacă de obicei începi cu subiectul cel mai greu, cum ar fi să începi cu cel mai uşor. Alternează-le şi bagă un pic de sport între ele. Cum ar fi să nu înveţi singur, ci să înveţi cu colegii. Să inventăm o zi pe săptămână în care învăţăm împreună. Sau dacă înveţi la engleză, poate vrei să te împrieteneşti cu cineva de peste graniţă care să-ţi corecteze accentul; el primeşte la schimb informaţii despre România şi poate îl primeşti în vizită la vară. Dacă nu reţii foarte bine în scris, înregistrează-ţi textele şi puneţi-le ca pe audiobookuri. Dacă nu vrei să citeşti piesa de teatru, hai să găsim adaptarea radiofonică sau un film. Hai să vedem poate sunt nişte jocuri de cultură generală care te pot ajuta. Hai să băgăm un quiz night cu colegii şi cine câştigă nu plăteşte pizza. Pleci de la status qvo îl întorci pe dos şi vezi ce-ţi iese de acolo. După care noi mai avem o chestie, asta e varianta super-scurtă pe care o adoptăm când ne cer oamenii să-i asistăm la un brain storming; se numeşte CALEA, acronim care vine de la cuvintele contrast, audienţă, legitimitate, ecou şi aderenţă. Îi dai ideii tale puncte de la 1 la 5 în funcţie de aceste caracteristici. E ideea asta ieşită din comun? Are o audienţă, se va bucura cineva de ea, o va înţelege cineva? Sunt eu om potrivit să facă asta? E genul de idee care să genereze ecou, reacţii în social media, să mă copieze alţii, să mă citeze? E genul de idee care poate genera aderenţă? poate aduna oameni în jurul ei? Vor veni colegii în jurul meu s-o aplicăm împreună? poate fi scalată şi dezvoltată? Acesta este un exemplu de modul de o oră, în care nişte oameni vin cu o problemă şi tot ei vin şi cu soluţiile, bine-înţeles asistaţi de trainer. Cam acesta e procesul. „Copiii ştiu mai bine universul Game of Thrones decât istoria medievală europeană pentru că le-a fost prezentat într-un anumit mod” Săptămâna creativă - un proiect care vrea să aducă creativitatea în şcoli Creativitatea întâlneşte şcoala
S-a întâmplat anul acesta, în aprilie, în timpul „Săptămânii altfel” într-un proiect iniţiat de Samsung România alături de două agenţii. Am făcut un demo adaptat la educaţie şi l-am prezentat la mai multe şcoli. Implementarea s-a făcut la patru şcoli din Bucureşti, eu am fost la două, iar colega mea Sandra la alte doua. Am stat trei ore cu elevii şi am adaptat exerciţiile la cerinţele profesorilor. De exemplu, un profesor a spus că vrea ca elevii să facă un exerciţiu de toleranţă. Era un liceu cu profil de turism. Le-am spus să facă o listă a ţărilor pe care le urăsc. Apoi, le-am dat sarcina de a organiza o vizită oficială în România a unei delegaţii din acea ţară. Cursul a fost aşa de reuşit că la final, un elevi a venit şi mi-a zis: „Domnu Vlad, am vrea să facem asta la toate materiile”. Ce materii se pot preda folosind metode creative? Foarte multe materii pot fi predate astfel, poate chiar şi matematica. Eu aş fi învăţat integrale dacă erau puse într-un scenariu în care cunoaşterea acestora urma să-mi folosească. Dacă-mi zicea cineva: <>. Elevii învaţă mai uşor dacă le arăţi că informaţiile se pot aplica. Dacă le predai macroeconomie, explică-le cum e cu Grexitul, de exemplu. Copiii şi adulţii sunt încântaţi să înveţe istorie de la History Channel sau de la Discovery pentru că le sunt prezentate într-o modalitate atractivă. Copiii ştiu mai bine universul Game of Thrones decât istoria medievală europeană pentru că le-a fost prezentat într-un anumit mod. Unii învaţă istorie din jocul Civilization, iar de când a apărut „Gladitator” tinerii au devenit interesaţi de istoria Romei. Dacă pui informaţia în context, daca o pui într-un scenariu mişto, îi faci să înveţe. „Profesorii ar trebui să aibe şansa de a deveni manageri mai buni, de a-şi dezvolta un pic filonul antreprenorial” - Vlad Tăuşance, specialist în comunicare.
Chiar acum pot intra pe siteul oradecreativitate.ro unde au exerciţiile de creativitate pe care le-am pus la punct, recomandări de resurse online, softuri gratuite, se dă totul gratis. Exerciţiile sunt explicate şi se pot pune în aplicare. Argumentul << nu avem bani>> nu mai funcţionează. Am avut deja zeci de mii de vizite pe site. E mai mult decât încurajator. În plus, planul este să să scalăm proiectul, adică să facem training cu cât mai mulţi profiesori şi practicieni de trainig pentru ca metodele să poată fi livrate mai departe. Pentru anul viitor când va fi „Săptămâna altfel” vrem să avem, dacă se poate, 100 oameni care să poată facilita un astfel de atelier în ţară. Apoi, vrem să scotem un manual şi să rafinăm sisteul. Deocamndată totul este gratuit pentru beneficiarul final – adică şcolile – pentru că avem un partener precum Samsung care susţine proiectul.
Profesorii ar trebui să aibe şanse de a deveni manageri mai buni, de a-şi dezvolta un pic filonul antreprenorial. Nu vorbesc aici numai de directori, ci şi de toţi profesorii. Toţi trebuie să bifeze activităţi extracurriculare pentru titluarizare, grad etc. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, schimbarea în educaţie s-ar putea face cu o intervenţie cu costuri mai mici decât o reformă macro. Profesorii trebuie să înţeleagă ce înseamnă un buget, care-s opţiunile laterale de obţinere de fonduri, cum se pot aduce activităţi noi şcoli. În Bucureşti am văzut pe viu acest lucru. Sunt şcoli care au laboratoare dotate cum nu sunt la facultăţi. Sunt şcoli care au parteneriat cu Vodafone şi au literatura universală descărcabilă pe tabletă. Este adevărat că nu toţi profesorii au acest talent antreprenorial, dar nu îţi trebuie mulţi la o şcoală, îţi trebuie doi-trei. Cum îi motivezi pe profesorii care şi aşa au salarii mici să facă o activitate suplimentară? Dacă vin la tine şi zic: Te va ajuta şi la partea materială şi la cea de dezvoltare socială. Nu se rezumă totul la bani, contează şi creditul social pe care-l ai. Cea mai mare valoare pe care o are un antreprenor este networkingul. Când tu cunoşti trei oameni, colegii tăi de catedră, şi numai cu ei vorbeşti e una, dar cum ar fi să cunoşti şi un om de afaceri, şi un student, şi un medic, nu are cum să nu ţi se deschidă mintea. „Cred că reposabilitatea socială a companiilor trebuie canalizată mai mult spre educaţie, şi în ceea ce priveşte fondurile, dar şi know-how-ul” Vlad Tăuşance, specialist în comunicare Care sunt celelalte schimbări pe care le-ai face la sistemul de educaţie? “Cred că reposabilitatea socială a companiilor trebuie canalizată mai mult spre educaţie, şi în ceea ce priveşte fondurile, dar şi know-how-ul”. Care sunt celelalte schimbări pe care le-ai face la sistemul de educaţie? Cred că reposabilitatea socială a companiilor trebuie canalizată mai mult spre educaţie, şi în ceea ce priveşte fondurile, dar şi know-how-ul. Cum ar fi să vină un specialist HR (resurse umane-nr) de la Orange să-i motiveze pe profesori, să-i înveţe cum să controleze clasa, cum să capteze atenţia elevilor, cum se face un chestionar de evaluare. Cred că aici poate interveni guvernul – care trebuie să asigure un cadru şi beneficii de ambele părţi. Unii câştigă imagine şi poate nişte scutiri de taxe şi ceilalţi know-how fără să bagi mâna în buget. Un alt lucru importat este să intervenim pe zona rurală cu programe pilot pe care să începem să le replicăm, dar asta de mâine. Că vorbim de voluntari din străinătate care să vină să predea ceva, că vorbim de biblioteci mobile care merg din sat în sat, caravane cinematografice sau o direcţionare a fondurilor europene spre sate. De ce ? Pentru că rata abandonului şcolar în mediul rural este uriaşă - 30-40% şi creşte. Dacă nu intervenim acum în mediul rural, să le oferim elevilor o opţiune în carieră, ei vor deveni următorii asistaţi sociali sau vor face muncă fizică în Spania, ceea ce nu e ok. Aici e marea dramă. Şansele unui copil din mediul rural –eventual dacă e şi dintr-o familie romă, sunt aproape zero. Şi asta e o problemă. Aceste trei măsuri sunt lucrui ce se pot face de mâine, nu vorbim de reforme care cer timp şi bani mult. Trebuie să gândim un pic pozitiv. „Planul nostru pe termen mediu este să introducem ore de creativitate la şcoală. În trei ani s-ar putea întâmpla. În ceea ce priveşte efectele unei astfel de măsuri, cred că cea mai mare schimbare pe care o produce o gândire flexibilă şi o gândire critică este că măreşte opţiunile” Vlad Tăuşance, specialist în comunicare
Planul nostru pe termen mediu este să introducem ore de creativitate la şcoală. În trei ani s-ar putea întâmpla. În ceea ce priveşte efectele unei astfel de măsuri, cred că cea mai mare schimbare pe care o produce o gândire flexibilă şi o gândire critică este că măreşte opţiunile. Dacă tânărul pică la facultate sau îşi dă seama că nu va găsi job în domeniu- ceea ce este foarte probabil cu multe dintre facultăţi – o gândire creativă, flexibilă îl ajută să caute soluţii. În plus de asta, meseriile se schimbă foarte repede. Gândiţi-vă ce însemna acuma 10 ani să fii jurnalist şi ce înseamnă acum. Profesia e de 20 de ori mai complexă, nu mai ajunge doar să scrii articole, trebuie să le urci pe site, să le promovezi, să faci campanii. Cineva zicea: . Acum trebuie îţi cam inventezi meseria. Sigur, vor rămâne anumite zone, ca avocatura de exemplu, dar şi aici sunt modificări, avocaţii nu mai pot face de toate, trebuie să se specializeze, pe drepturi de autor, pe tranzacţii etc. În plus de asta, s-a produs o schimbare majoră pentru toate meseriile. Majoritatea angajaţilor sunt într-un proces de învăţare continuă. Învăţarea nu se termină în facultate.Acum trebuie îţi cam inventezi meseria. Sigur, vor rămâne anumite zone, ca avocatura de exemplu, dar şi aici sunt modificări, avocaţii nu mai pot face de toate, trebuie să se specializeze, pe drepturi de autor, pe tranzacţii etc. În plus de asta, s-a produs o schimbare majoră pentru toate meseriile. Majoritatea angajaţilor sunt într-un proces de învăţare continuă. Învăţarea nu se termină în facultate. Cred că o astfel de oră de creativitate s-ar putea introduce undeva prin clasa a X-a, când elevii intră într-o zonă de opţiuni şi ajung la o maturitate la care au nevoie o astfel perspectivă, de abordare. Care e nivelul de creativitate al românilor? Creativitatea vine din nevoie şi noi am avut şi avem multe nevoi. România e bine văzută în ceea ce priveşte industriile creative. Suntem performanţi atât pe partea artistică, avem doi pictori sub 40 ani printre cei mai apreciaţi din lume – dintre care unul este şi cel mai bine vândut, avem şcoala de la Cluj de pictură, spaţii ca Fabrica de Pensule, Festivalul de Teatru de la Sibiu – toate acestea ne conturează ca o ţară creativă chiar dacă avem resurse minimale. Din păcate acest pontaţial uriaş nu e conştientizat şi susţiut ca atare, nu facem destul pentru a-l dezvolta, nu-l valorificăm destul. Degeaba ai premii la Berlin şi Cannes, dacă finanţarea filmelor este aproape zero. Degeaba avem proiecte culturale mişto, dacă singura sursă de finanţare e AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) sau ministerul. În Franţa, industriile creative au produs, în 2014, de 7 ori mai mulţi bani decât industria auto. Nu cred că românii înţeleg până la capăt că industriile creative aduc bani. Industrii creative înseamnă turism, bani, încasări, dezvoltare pe orizontală. „Nu cred în stat, se pot face presiuni, putem avea oameni luminaţi la vârf, dar oamenilor luminaţi li se dă în cap. Toată lumea începe să-şi dea cu părerea şi încep să fie taxaţi pentru orice tâmpenie” Vlad Tăuşance, specialist în comunicare Vlad crede că Grigore Leşe a fost ţina unor critici nemeritate după un incident banal "Oamenilor luminaţi li se dă în cap" Spuneaţi că scopul Asociaţiei Friends for Friends a fost să transforme creativitatea într-o trăsătură de ţară. Ce trebuie făcut pentru asta? Ca ţară, suntem pe dumul cel bun, avem vârfuri care duc lucrurile înainte, totul e să nu ne sabotăm. Faptul că festivalul de literatură şi traduceri din Iaşi nu se mai ţine este un mare păcat. E foarte bine că la Cluj sunt două festivaluri importante de muzică electronică, dar ar fi bine să ajungă la 10 ani. Schimbarea o fac aceste iniţiative private. Foarte mult insistaţi pe iniţiativa privată, lăsând implicarea statului deoparte. De ce? Nu cred în stat, se pot face presiuni, putem avea oameni luminaţi la vârf, dar oamenilor luminaţi li se dă în cap. Toată lumea începe să-şi dea cu părerea şi încep să fie taxaţi pentru orice tâmpenie. E mare scandal acum cu Grigore Leşe, pentru că un blog zice că ar fi dat afară un copil care făcea gălăgie la un concert. Cum e posibil ca având în vedere ce face Leşe pentru cultura română să fie e linşat public în presă fără verificarea surselor. Uite ce s-a întâmplat cu Patapievici. Îţi convin sau nu ideile sale de dreapta, faptul că a avut pefrormanţă cu ICR nu poţi nega. Andrei Pleşu s-a săturat, după câte a făcut pentru cultura română, tot el e considerat un prost român şi trădător de ţară. Avem oameni la nivel de top în cultură care activează în alte ţări, pentru că nu au loc aici. „Să aducem un leadership german şi să aşteptăm să schimbe lucrurile? Poate nu mai funcţionează încă o dată” Vlad Tăuşance, specialist în comunicare Aducerea unui leadership german s-ar putea să nu mai funcţioneze a doua oară pentru România, crede Vlad. Schimbarea României ţine de revoluţii banale Are legătură experienţa dumneavoastră în politică cu această opinie despre stat? Eu nu demonizez statul şi nu sunt pornit împotriva statului. Nu cred că ar trebui desfinţate partidele politice sau dizolvat parlamentul. Eu am avut o experienţă pozitivă în interacţiunea cu partidele. Am putut să-mi fac treaba. Cred că încep şi partidele să înţeleagă că trebuie promovată competenţa şi tinerii. Rulajul masiv din ultima vreme îi obligă să lărgească baza de recrutare şi să caute oameni valoroşi. Cât de bine vor rezista aceştia la presiune, la uzură vom vedea. Cum credeţi că se va face schimbarea României? Eu cred că ţine de revoluţii banale, din exerciţiul comunicării cu vecinul, din încrederea pe care o avem unul în altul, din modele de business care să nu aibă legătură cu statul; din normalităţi precum a-ţi plăti taxele sau a spune bună ziua, din cedarea locului în autobuz sau aşteptatul la semafor fără a clanxona. Nu mă aştept ca prin schimbarea puterii de la centru să se schime brusc lucrurile. Nu aşa merge. Liderii trebuia să aibă pe cine să inspire. Dacă nu există o audienţă pentru lidership atunci nu am făcut nimic. Să aducem un leadership german şi să aşteptăm să schimbe lucrurile? Poate nu mai funcţionează încă o dată. Eu cred în proiecte micro, în proiecte pilot care se pot multiplica. Cred în eroul de pe strada ta. România a început să se schimbe când oamenii au ieşit în străinătate şi au fost expuşi la alte modele de a munci, de a fi serviţi la restaurant, de a călători. Cum vezi generaţia tânără? E o chestie pe care nu o înţelege nimeni pe deplin – generaţia tânără e foarte religioasă în comparaţie cu a mea, de exemplu. Studiile arată că 70% dintre tineri sunt practicanţi, merg săptămânal la biserică. Acest lucru va produce mutaţii, sper să fie spre valorile creştine şi nu spre intoleranţă. De asemenea, generaţia tânără e orientată spre independenţă şi antreprenoriat. Nu ştiu de unde vine asta, dar toţi vor independenţă. E un fel de american dream combinat cu îmbogăţirea peste noapte şi cu ce vrei tu. Eu sunt optimist în legătură cu generaţia de mâine. E adevărat că poate scrie mai prost în limba română. Lucrurl cel mai important este să se intervină pe zona de educaţie ca tinerii să aibă cât mai multe modele, să aibă de unde alege. Carte de vizită Vlad Tăuşance Vlad Tăuşance (35 de ani), originar din Timişoara, este jurnalist, scriitor, consultant în comunicare şi antrenor de creativitate aplicată în atelierele Creative Fitness Studio. Printre revistele pentru care a lucrat ca redactor şi colaborator se numara Esquire, Cosmopolitan, Şapte Seri şi Tataia. În 2011, a scris volumul de poezii „Legende urbane”, care a fost nominalizat la premiul Opera Prima “Mihai Eminescu”. În 2012, a început colaborarea cu Sandra Ghiţescu la proiectul „Creative Fitness Studio”, un curs intensiv de descoperire, stimulare şi dezvoltare a creativităţii. A conceput cursul şi a susţinut traininguri de creativitate la diferite companii. În 2014, a coordonat campania online a candidatului la preşedinţie Klaus Iohannis. La începutul anului 2015, s-a implicat în proiectul „Ora de creativitate” – care presupune adaptarea principiilor „Creative Fitness Studio” la educaţie. Acum este freelancer, împarţindu-şi timpul între activitatea de consutanţă acordată firmelor şi cea de trainer în cadrul proiectului „Creative Fitness Studio” şi „Ora de creatvitate”. http://www.evz.ro/bac-ul-profesorilor-multi-au-iesit-din-sala-ingroziti-de-subiecte.html Yüklə 344,76 Kb. Dostları ilə paylaş:
|