În cadrul acestei etape, pornind de la datele colectate (proces prezentat mai sus) și ședințele cu părțile interesate (listate în documentul” Activitati de comunicare PMUD BI”): beneficiari, operatori de transport, ONG-uri și alți actori locali, au fost identificate următoarele elemente (probleme grupate pe domenii de dezvoltare și intervenție), pentru a fi abordate în cadrul PMUD:
Domeniul instituțional
Lipsesc mecanismele instituționale de bază pentru planificarea, gestionarea, funcționarea si menținerea unui sistem multi-modal urban integrat de transport public în regiunea București-Ilfov.
Exista aspecte legale care trebuie îmbunătățite pentru a putea asigura transportul urban durabil la nivelul regiunii.
Domeniul transport public
Sistemul de transport public suferă din cauza unui serviciu ineficient si a calității slabe a serviciilor.
Infrastructura de transport public are acoperire limitata, iar dezvoltarea terenurilor în zona periferiei orașului a fost corelată în general cu accesibilitatea folosind mașina personală către noi centre de afaceri si comerciale, cartiere de locuinţe etc.
Cetățenii care nu dispun de mașini personale, inclusiv numărul mare al elevilor și studenților în București, se confruntă cu limitări serioase privind mobilitatea, aspect valabil mai ales pentru utilizatorii de transport public din Ilfov.
Slaba integrare între modurile de transport și distanțe de transfer mai mari de 300 m.
Serviciul de transport sub-urban slab, caracterizat de rata de transfer mai mare de 1,5 și lipsa conexiunii directe între localitățile din județul Ilfov și centrul orașului București.
Domeniul deplasări nemotorizate
O pondere ridicată a infrastructurii pentru pietoni (trotuare) este nesatisfăcătoare din punct de vedere funcțional şi ambiental, este subdimensionată şi/sau ocupată abuziv de automobile parcate neregulamentar sau cu diverse obstacole, într-o mare parte a orașului. Condițiile actuale descurajează utilizarea mai extinsă a mersului pe jos și, de asemenea, au un impact negativ asupra confortului accesului la / de la transportul public.
Nu există zone pietonale prioritare în județul Ilfov sau în cartierele bucureștene. Zonele cu concentrații mari de tineri, în jurul universităților și școlilor, campusuri universitare etc. nu au spații pietonale prioritare.
Spațiile publice sunt în general inaccesibile persoanelor cu mobilitate redusă, în special din cauza diferențelor de nivel și lipsa planeității circulațiilor pietonale la traversarea carosabilului.
Infrastructura pentru biciclete în București are acoperire limitată.
Domeniul siguranță rutieră
România are o rată foarte mare de accidente, cu peste 2.000 de decese rutiere în 2011, care reprezintă 94 de decese rutiere la un milion locuitori, fiind una dintre cele mai mari rate din Europa.
Comparativ cu statisticile naționale, șoselele din zona Ilfov generează 55% din accidentele de pe rețeaua de drumuri şi autostrăzi naționale (dar reprezintă numai 1,3% din lungimea carosabilului).
Statisticile arată că numărul cel mai mare de accidente s-a înregistrat în comuna Afumați, soldate cu victime pietoni pe Drumul Național 2.
Cu privire la populația orașului București (din centrul orașului și din inelul mijlociu) se înregistrează 7,86 accidente la 1.000 de locuitori. Accidentele au o distribuție relativ uniformă în întregul oraș.
Domeniul transport rutier și politică integrată de parcare
Acest domeniu suferă de o lipsă de resurse pentru desfășurarea funcțiilor, în acest caz fiind foarte limitate resursele pentru aplicarea legii și în consecință capacitatea de implementare a politicilor propuse.
Peste 90% dintre șoferii de automobile din regiune își parchează mașina gratuit la locul de destinație, iar mai bine de jumătate fac acest lucru pe domeniul public, în curbă sau pe trotuare.
Accesul nerestricționat la parcare gratuită, în special în centrul orașului, este un element cheie care contribuie la degradarea mediului urban și a zonelor pietonale.
În cazul localităților din Județul Ilfov, problema parcărilor pe calea de rulare este acută doar în cazul drumurilor naționale cu trafic intens care traversează localitățile.
Planificarea dezvoltării urbane trebuie făcută exclusiv în logica accesibilităţii la transport public, dezvoltările fără acest tip de accesibilitate generând fie dependenţa de utilizarea automobilului (car-dependency), fie captivitate socială şi lipsa de acces la servicii publice sau locuri de muncă.
Oraşul București are un deficit de spaţii publice (străzi, scuaruri, areale) favorabile şi/sau cu prioritate pentru deplasări nemotorizate - pietonale sau cu bicicleta.
Ca efect al utilizării excesive a automobilelor personale și a nevoii în creștere de locuri de parcare din ultimele două decenii, calitatea spațiilor publice și a amenajărilor pentru pietoni a scăzut drastic.
Domeniul managementul mobilității și ITS (Intelligent Transportation Systems)
Municipiul București suferă de proiectarea defectuoasă a intersecțiilor, determinând timpi mari pentru eliberarea lor si pierderi de capacitate.
Există multe cazuri de reduceri ale numărului de benzi după intersecție (cădere de bandă) și benzi scurte pentru virare, determinând ambuteiaje în trafic la intersecții.
Există semnale ale semaforului nejustificate/necorelate și unele stații de autobuz amplasate necorespunzător.
București are o rețea extinsă de transport public, dar mijloacele de transport public nu au prioritate în trafic, ceea ce reduce viteza și eficiența sistemului, care ar face această opțiune mai atractivă pentru cei care utilizează în prezent autovehicule personale.
Sistemul de management al traficului din București (SMTB) acoperea inițial 96 intersecții, dar a fost extins pe parcursul ultimilor ani, acoperind astăzi aproximativ 270 intersecții din cele 450 de intersecții semaforizate din oraș. Dintre aceste 270 intersecții, aproximativ 170 sunt conectate la Centrul de Control, în vreme ce restul nu sunt conectate.
Numai ~ 300 autobuze au capabilitate de a solicita prioritate la intersecții.
Domeniul transport de marfă
În prezent, Bucureștiul are restricții stricte legate de accesul vehiculelor grele în oraș. Acest fapt generează un volum mare de vehicule diesel de livrare / utilitare.
În plus, lipsa spațiilor amenajate pentru parcarea vehiculelor pentru livrare, slaba monitorizare a respectării prevederilor privind parcarea vehiculelor de marfă, precum și lipsa unei politici privind utilizarea spațiului public pentru aprovizionare, fac ca în prezent acest segment să contribuie semnificativ la formarea traficului la ore de vârf și la crearea unui climat neospitalier în zona urbană.
Descrierea detaliata a aspectelor prezentate succint mai sus se regăseşte in capitolul 2 al Raportului Final al PMUD BI, pg. 120.
