Recomandări pentru un regim alimentar săNĂtos şi activitate fizică adecvată În instituţiile de îNVĂŢĂMÎnt din republica moldova introducere

II. Dispoziţii generale

Alimentaţia echilibrată şi activitatea fizică sunt principalii factori care influenţează starea de sănătate şi dezvoltarea copiilor. Copilul necesită zilnic proteine, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale şi apă în anumite cantităţi. Atât deficitul,cât şi surplusul acestor elemente influenţează negativ starea de sănătate a copiilor şi contribuie la apariţia bolilor netransmisibile, precum şi la diminuarea posibilităţii acestora de a obţine rezultate academice bune.

Conform studiului MICS desfăşurat în anul 2012, în Republica Moldova, circa 6 % dintre copii au retard statural (înălţime mică pentru vârstă), 2% - au retard ponderal (greutate mică pentru înălţime) şi doi la sută sunt subponderali (greutate mică pentru vârstă). Concomitent, circa cinci la sută dintre copii sunt supraponderali (greutate mare pentru înălţime).

La momentul actual, preşcolarii şi elevii nu beneficiază de o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. Aşadar, pe parcursul ultimilor ani au fost atestate deficienţe în ceea ce priveşte alimentaţia copiilor.

Asigurarea cu produse alimentare în anul 2015 a permis acoperirea necesităţilor fiziologice ale elevilor cu 62,4% lapte, produse lactate, legume a câte 66,6% fiecare, carne şi produse din carne – 77,2% şi fructe – 79,3%. În alimentaţia copiilor din instituţiile de educaţie timpurie s-a atestat un consum excesiv de crupe, paste făinoase, făină de grâu şi ulei de floarea soarelui în perioada anului 2015. Aceşti copii n-au primit conform normelor fiziologice de consum 31,6% lapte, 21,3% carne, 39,0% peşte, 37,7% ouă.

Potrivit datelor din anul 2015, asigurarea cu produsele alimentare recomandate pentru consumul zilnic a permis acoperirea necesităţilor fiziologice ale elevilor doar cu 62,4% - lapte şi produse lactate; cîte 66,6% - legume; 77,2% - carne şi produse din carne şi 79,3% - fructe. În acest context, se atestă un deficit de următoarele grupe de produse alimentare necesare: 31,6% lapte şi produse lactate; 21,3% carne; 39,0% peşte şi 37,7% ouă. Este important de menţionat că, în acelaşi timp, în meniul de repartiţie din instituţiile de educaţie timpurie s-a atestat prezenţa excesivă de crupe, paste făinoase, făină de grâu şi ulei de floarea soarelui. Factorii de risc nominalizaţi persistă de mai mulţi ani în instituţiile pentru copii şi adolescenţi şi influenţează negativ starea de sănătate a preşcolarilor şi elevilor.

La organizarea alimentaţiei în şcoli influenţează negativ şi lipsa condiţiilor de păstrare a produselor alimentare, deficitul de utilaj tehnologic de bucătărie sau utilizarea unuia învechit şi neorganizarea instruirilor pentru personal.

În perioada anilor 2012-2015 cota asigurării cu apă caldă a blocurilor alimentare din instituţiile de educaţie timpurie este în creştere variind de la 59% până la 71,8%. Dispun de secţii mixte de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor 74,9% blocuri alimentare din instituţiile de educaţie timpurie. O situaţie similară se atestă şi în instituţiile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal unde cota celor care dispun de apă caldă curgătoare în perioada anilor 2012-2015 a crescut de la 51% în anul 2012 până la 71,9% în anul 2015, iar 62,4% din instituţii dispun de secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi legumelor.

Este foarte important să se formeze obiceiuri alimentare sănătoase încă din copilărie. Rolul în formarea unui comportament alimentar adecvat a copiilor îl joacă părinţii.