Redactarea a 2 A



Yüklə 425,51 Kb.
səhifə5/6
tarix29.10.2017
ölçüsü425,51 Kb.
#19479
1   2   3   4   5   6



1.3.8.1 Lumina naturala – introducere
Lumina naturala in constructii este utilizarea eficienta a luminii solare prin intermediul componentelor speciale si a strategiilor de control. Componentele utilizarii luminii naturale sunt in general clasificate in 3 mari categorii cu subdivizii care iau in considerare toate tipurile de combinatii.


  • Componente de propagare – spatii proiectete sa ghideze si/sau distribuie lumina naturala catre interiorul cladirii, dintr-o componenta in alta. Acestea subdivide spatial in doua grupe : spatii intermediare de iluminare si spatii interioare de lumina.

  • Componente de trecere – pot fi definite ca aparate care leaga doua medii luminoase, permitand luminii sa treaca dintr-unul in altul (lateral, zenital sau global

  • Elemente de control – aparatele din acest capitol sunt proiectate special sa admita controlul intrarii luminii printr-un component de trecere. Pot fi suprafete separatoare, ecrane flexibile, filter solare sau obstructii solare.



De cand primul om a utilizat lumina naturala si solara limitele luminarii naturale erau determinanti critici in proiecterea constructiei si a anvelopantei. Descoperire luminii fluorescente si a energiei ieftine a facut posibil ca raportul intre adancimea planului si aria utilizabila a unui etaj sa fie mazim. Cu planul adanc s-a introdus ventilarea mecanica, urmata de ferestre fixe si instalatii de full air conditioning.

Lumina naturala nu mai era un element critic in proiectare, peretii exteriori avand cateva ferestre sau deloc, in cazul peretilor cortina. Criza de energie din anii 70 impreuna cu recunoasterea deteriorarii biosferei cauzate de aceasta atitudine sunt doi factori care au incurajat intoarcerea la folosirea luminii naturale si a ventilatiei naturale in constructii.



1.3.8.2 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata
Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale in pietele EU
Luminarea naturala , printr-un proiect salor pasiv, implica incorporarea unor elemente care permit luminii naturale care patrunde intr-o constructie sa atinga diferite nivele de iluminare. Luminarea artificiala ar trebui folosita numai noaptea sau putin dupa rasarit sau apus, atunci cand perdeaua de nori este foarta densa.
Imbunatatirea luminarii naturale cu aceste metode este adecvata constructiilor non-rezidentiale si in special cladirilor de birouri.
In termenii pietei, componentele generale ale iluminarii naturale pot fi considerate ori “ferestre” ori “incalzire sau racier pasiva”. Unele sunt mentionate sub termenul general de “componente de control”.
Mai mult, componentele specifice ale iluminarii naturalesunt pe cale se dezvoltare si verificare. Folosirea lor este limitata noilor constructii.
S-a estimate ca exista intre 20 000 si 30 000 case passive solar in Europa si nu mai mult de cateva sute de cladiri care incorporeaza aceasta tehnologie.
In cele mai multe cazuri primul scop al proiecterii solare este de reducere a nevoilor de incalzire si foarte putine cladiri incorporeaza o strategie completa de proiectare solara.
School in Modane (FR), School of engineering (UK), Office Building (IT), Architect’office in Munich (GE), Secondary school in Portugal, Prison in Berlin (GE), Insurance Office in Dublin (IR), multi-media centre in valby (DK).
Majoritatea acestor cladiri incorporeaza un atrium si/sau luminatoare.
Codul francez al sanatatii cere ca toate locurile de munca sa beneficieze de lumina naturala si de o minima posibilitate de perceptie a exteriorului. Aceasta nu a fost transformata in legi de constructie refetitoere la un minim du luminare naturala.
Franta a experimentat o utilizare sistemetica a luminarii naturale in lanturile de magazine AUCHAN dupa executia primului proiect finantat de EC in Perpignan. 16 din cele 45 de magazine AUCHAN au fost dotate dupa aceea cu luminatoare.
Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale pe pietele non-EU

Codul sovietic al sanatatii cere ca aria ferestrelor fabricilor sa fie echivalenta cu 15% din totalul ariei etajului.
Un numar mare de cladiri non-rezidentiale nord americane incorporeaza optiuni de design care au fost incurajate (in US) cu schema “green light” cu scopul de a reduce luminarea artificiala. Hydro Quebec a sponsorizat cateva demonstratii in noile cladiri comerciale.
Elvetia, prin programele RAVEL si PACER a organizat numeroase programe de instruire pentru consultantii de energie si arhitecti cu vedere la luminarea naturala.
In tarile este europene exista numai cateva constructii care beneficiaza de un design de luminare naturala pasiva, fapt care face folosirea conceptului de luminare naturala foarte infrecvent.
1.3.8.3 Viitorul potential
Desi destul de multe proiecte de iluminare solara pasiva au fost implementate in proiecte demonstrative p[recum - Proiectul Monitor series -, acestea se concentreaza asupra constructiilor noi, exista mai putina informatie asupra economiei la incalzire si iluminare.
Programul Building 2000, ale carui rezultate sunt acum disponibile arata economii importante de la designul solar pasiv in aproape toate cazurile de cladiri noi, non-rezidentiale.
A fost aratat ca, daca folosirea energiei solare passive ar fi fost incurajata, contributia in EU pana in 2010 s-ar fi ridicat la 148 Mtoe/an, din care 12% ar fi venit din iluminarea naturala, toate cladirile non-domestice.
In Franta in noile cladiri comerciale, luminarea artificiala se ridica la 0,4TWm/an. Se estimeaza ca 25% ar putea fi economisita prin folosirea inteleapta a luminarii naturale.
Potentialul viitor al iluminarii naturale


MGJ saved in 2010

Aus

Bel

Den

Fin

Fra

Ger

Gre

Irel







26

13




109

223

18

6




Italy

Lux

Neth

Nor

Port

UK

Spa

Swe




163

4

39




20

90

105





(Sursa:EnR network)

1.3.8.4 Competitivitatea fabricantilor din EU
Componentele iluminarii naturale nu sunt schimbate intre tari datorita faptulti ca piata este aproape inexistenta si din cauza ca sunt usor disponibile local. Activitatea de cercetare continua intr-un numar de tari enumerate mai jos:
UK
Mai multe echipe de cercetare universitare (Strathclyde, Westminster, Cambridge University..) sunt implicate in activitati referitoare la iluminarea naturala prin simulari pe computer ajungand la calificative ale componentelor.
Germania
Institutul Frauenhofer conduce, impreuna cu universitatile, activitati de cercetare cu lucrul asupra filmelor holografice si hartiei usoare.
Irlanda
Universitatea din Dublin este responsabila cu numeroase activitati cu referire la iluminarea naturala.
Franta
Franta are o pozitie slaba in termini de dezvoltarea si suportul iluminarii naturale. Doua echipe mici de cercetare se implica in iluminarea naturala (CSTB Nantes si ENTPE Lyon) si suportul financiar public al acestor doua laboratoare este limitat.
Surse ale tehnologiei
Componentele iluminarii naturale sunt produse, de catre industria de sticla sau de catre SME care dezvolta produse speciale la comanda arhitectilor. De exemplu, luminatoare, componente pentru atrumuri, sunt produse traditionale si componente larg raspandite in industria sticlei sau SME.
Industria europeana a sticlei are o pozitie puternica si poate propune produse specifice , totusi atarea dezvoltarii iluminarii naturale in US asociata cu potentialul pietei locale da un avantaj producatorilor americani.
1.3.8.5 Barierele pietei Disponibilitatea informatiei
Informatia asupra unor produse legate de iluminarea naturala sunt necesare intr-un stadium incipient al proiectarii. Arhitectii ar trebui sa primeasca pregatire suplimentara si informatii asupra ascetor aspecte. Dar cum nu exista un lobby industrial care sa promoveze optiuni atat de passive, este putin probabil sa apara fara o puternica implicare publica sau de stat.

Informatii asupra iluminarii naturale sunt putine si putine studii economice sunt disponiubile.

Ignoranta printer factorii de decizie, arhitecti si public asupra beneficiilor si performantei designului iluminarii naturale duce la rezistenta impotriva folosirii tehnologiei.

Riscul

Nici un risc particular nu este prevazut (intotdeauna exista o solutie de rezerva cu iluminarea artificiala deja instalata). Dar avantajele iluminarii naturale nu sunt inca percepute.


Viitoarele preturi ale energiei pot doar sa creasca beneficiind astfel tehnologiile de conservare.
In cazul cladirilor comerciale care sunt cel mai interesant factor al pietii pentru iluminarea naturala, oamenii care se ocupa cu investitiile sunt rareori cei care administraza cladirea dupa aceea;ei nu beneficiaza deeconomiile de electricitate.
Mediul
Nu exista nici o ingrijorare cu privire la mediu care sa constituie o bariera. Din contra, toate startegiile si tehnicile solare passive beneficiaza de avantajele mediului care ar trebui sa le ajute in viitoarea lor implementare.
Barierele financiare
Costul aditional al aparatelor solare pasive incluse in calcularea costului variaza de la zero la 20% si cateva aparate cum ar fi spatiile solare sau ariile mari vitrate sunt deseori incluse pentru caracterul placut sin u atat pentru potentiala economie de energie deci costul lor total nu ar trebui inclus in calcul

Nu exista bariere financiare speciale pentru solutiile iluminarii naturale in cadrul cladirilorcomerciale particulare. Pentru cladirile de stat, regulile contabile nu permit platirea unor investitii in plus pentru economii ulterioare.


Distorsionarea preturilor
Cladirile comerciale pot beneficia de tarife foarte mici la energie electric ape timpul verii
Caracterele pietii
Cele mai importante bariere stau in absenta lobbyului industrial, cu atat mai mult cu cat utilitatile electrice si producatorii mari internationali incurajaza iluminarea artificiala.l ar putea fi o evolutie datorita faptului ca schemele DSM se extend in majoritatea statelor, chiar daca iluminarea naturala nu este prima optiune4, din cauza ca cele mai mari economii sunt in perioada de vara ceea ce avantajeaza tarile sud-europene.
Reguli
Cele mai multe dintre codurile si standardele existente nu iau in considerare iluminatul si cu atat mai putin iluminatul natural.

Doar codurile de sanatate la locul de munca (reglementari de munca) indica nevoia (exigenta, cerinta) pentru lumina de calitate, sugerand unele optiuni pentru iluminatul natural.

Intarirea caracterului (official, de reglementare) a acestor texte nu este actuala desi reglementarea este una dintre instrumentele cele mai eficiente pentru politica de conservare a energiei.
Rate de rasturnare ale stocurilor de capital
Cum iluminarea naturala este in principal o optiune de conservare pentru noile constructii, durata de viata a unei cladiri este un obstacol important impiedicand orice imbunatatire a stocului.

Rata curenta a reinnoirii caselor este intre 1 si 2%/an in Europa. Cladirile non-domestice sunt inlocuite mai repede. Aceasta rata limiteaza in mod normal rata cu care strategiile solare pasive si in special optiunile de design ale iluminarii naturale pot fi introduse.


Factori critici de succes


  • Nedisponibilitatea ustensilelor de design, produse si practicanti; disponibilitatea literaturii in domeniu, software si cursuri de pregatire determina numarul de profesionali si produse disponibile




  • Lipsa implicarii oficiale: incurajarea designului solar pasiv in general si designul iluminarii naturale in special, la nivelul European, national si local nivelurile guvernamentale ar avea cu siguranta un mare effect asupra cresterii ratei;




  • Lipsa legislatiei:putine regulamente pentru caldiri existente iau in considerare si au ca scop optiunile de iluminare naurala (regulamente de constructie din US pentru cladiri non-rezidentiale, si cateva regulamente folosdesc aceste principii ca baza, inclusive necesitatile pentru iluminare care pot explica partial rata mai mare de folosire a iluminarii naturale in cladirile de birouri in US)



  • Subventiile: stimulentele financiare pentru incurajarea optiunilor de design al iluminarii naturale si descurajarea pierderilor de combustibil pot da semnale clare despre necesitatea si dezvoltarea iluminarii naturale (cum se face in cazul unor solutii solare cum ar fi cele fotovoltaice)




  • Informatia : arhitectii, constructorii, clientii lor si publicul in general trebuie facuti constienti de principiile si potentialele beneficii a iluminarii naturale



Probleme strategice
Designul iluminarii naturale poate copleta impreuna cu alte tehnologii solare-de ex. Incalzirea solara a apei si acoperisuri de PV- impreuna ar putea fi mai usor de vandut decat designul solar pasiv.
Alte probleme non-tehnice
Dezvoltarea produselor solare pasive: desi toate economiile subliniate mai sus pot fi folosite folosind tehnologia existenta, exista un potential mult mai mare al economiilor in cazul in care noile generatii de produse sunt dezvoltate si facute disponibile pe scara larga cum ar fi izolarea trasparenta sau vitrearea desteapta (smart glazing)

Proasta iluminare poate fi o mare – desi des nerecunoscuta – cauza a ineficientei lucratorului. Poate determina lucratorii sa faca mai multe greseli sis a fie mai putin productibili. Sanatatea lor poate fi afectata. Deseori este uitat faptul ca angajatii sunt un mare bun al unei companii. Costul iluminarii anuale pe persoana intr-un birou de tip mediu poate fi echivalent cu numai 3 pana la 4 ore de salariu. Deoarece lucratorii sunt demotivati sau handicapati visual datorita conditiilor inadecvate de lucru productivitatea lor se va deteriora.


Sumar al posibilelor dezvoltari viitoare in problemele non-tehnice
Cele mai importante eforturi trebuie canalizate in trei directii:


  • Informatia : este clar ca designul iluminarii naturale sufera de o lipsa de informatii si promotii

  • Instruirea: pentru ca ea sa permita profesionalilor sa propuna solutii adecvate in cazul iluminarii naturale , ei au nevoie sa fie instruiti si ar trebui sa fie capabili sa foloseasca cele cateva software-uri care sunt disponibile

  • Demonstrarea: copierea care a urmat demonstratiei incununate de success a proiectului de supermarket din Franta demonstreaza ca daca este necesar acest support este foarte efficient


1.3.8.6 .Starea dezvoltarii tehnice
Cele mai multe componente speciale ale iluminarii naturale se afla mai mult sau mai tutin in stare de dezvoltare sau demonstratie.
Tehnologie/Component

Starea


Luminatoare, lucarne

Disponibile commercial

Atriul

Commercial



Industria sticlei:

Geamuri sau filme selective spectral

Filme holografice

Geamuri cromogenice

Geamuri incluzand: geamuri electromatice
Comercializate in US di 1994

Stare de cercetare

Cercetare si dezvoltare

Cercetare si dezvoltare

Colectori de lumina

Dezvoltare

Light pipes, lightducts

Dezvoltare/demonstrare

Reflectori

Demonstrare

Vopsea reflectorizanta

Disponibil

Fibre optice

Cercetare si dezvoltare

Sisteme de control optice

Dezvoltare

Controale automatice pentru sisteme traditionale de umbrire

Disponibil



1.3.8.7 Bibliografie
[1] DAYLIGHTING IN ARCHITECTURE – A BEUROPEAN REFERENCE BOOK – CEC DG XII – 1993
[2] DAYLIGHTING IN BUILDINGS – University College Dublin for the EC DG XVII – 1994
[3] LIGHTING TECHNOLOGY ATLAS – E – SURSE – 1994
[4] The European Renewable Energy Study, Annex 1 Technology profiles ALTENER Programme
[5] European Directory of Energy Efficient Building 1993 – James X James
[6] BUILDING 2000 brochures: A series of design studies illustrating passive solar architecture in EU, produced by DG XII – European Commisssion- 1990-1991
[7] PROJECT MONITOR, a series of case studies illustrating passive solar architecture in EU, published by EC DG XII – 1987-1989
[8] Tips for Daylighting with Windows – Prepared by Technology Progarm LBNL, Januar 1997
[9] Fraunhofer Institut Solare Energiesystem – Annual report 1997
[10] EPFL – Institut de Technique du Batiment Rapport Annuel Edition 1998

1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala




Poluare prin folosirea excesiva a luminii artificiale.


    • cauze si surse

    • solutii

    • masuri

Folosirea excesiva si calitatea proasta a luminii artificiale atat in interiorul cladirilor cat si in exterior duce la pierderi semnificative de energie. Aceasta cu atat cu cat cantitatea de electricitate folosita in alimentarea surselor de iluminat artificial poate atinge cifre considerabile. De exemplu in S.U.A. aceasta reprezinta 25% din consumul total aproximativ 2 miliarde USD pe an.

Pe langa acestea exista si efecte directe care se manifesta mai ales asupra utilizatorilor, florei si faunei.

In urma unor studii facute s-au constatat ca principali vinovati urmatorii factori;



    • iluminatul proiectat necorespunzator al strazilor

    • iluminarea excesiva a:

° Statiilor service non-stop

° Hotelurilor

° Fatadelor

° Cselor si uzinelor-prin asa numitele lumini de securitate

° Reclamelor


    • calitatea proasta a corpurilor de iluminat si deci inficienta lor

    • lipsa de implicare a utilizatorilor in economisirea luminii consumate

    • absenta unor legi stricte cu privire la consumul nejustificat al luminii

In ceea ce priveste solutionarea acestei probleme trebuie tinut cont de ciclul noapte-zi.

Astfel in noul scenariu lumina naturala joaca un rol principal (cunoscand faptul ca oamenii au o nevoie biologica de ea). Aceasta creste calitatea mediilor interne si reduce costul iluminarii artificiale. Lumina artificiala va fi folosita numai acolo unde este necesara ca o completare la cea naturala, lucru posibil prin folosirea de fotosenzori – se va miza pe ceea ce se numeste o iluminare inteligenta ce presupune reglarea nivelului de lumina dorit. Totul va fi completat de folosirea unor materiale reflectante, a unor corpuri de iluminat mai performante si mai eficiente (lampi cu sodiu, corpuri fluorescente cu viata lunga).

Pe timp de noapte nu se poate evita folosirea luminarii artificiale ci doar o eficientizare a acesteia printr-o proiectare atat a sistemului de iluminare a orasului cat si a corpurilor folosite. In plus trebuie reglementat consumul de lumina al institutiilor publice si private de orice tip. Cantitatea excesiva de lumina pare a avea un efect si mai suparator in timpul noptii care poate juca acum chiar rol de zi in marile orase (putem spune ca avem zile de 24 de ore). Acest lucru are un efect direct asupre metabolismului atat al nostru cat si al celorlalte vietuitoare.


Pe plan mondial o serie intreaga de organizatii formate din diverse grupuri de astronomi, producatori si designeri de corpuri de iluminat, biologi ecalogisti, oficiali din diferite guverne chiar si oftalmologi incearca sa sensibilizeze opinia publica privitor la problema poluarii prin lumina. Scopul urmarit este de fapt de a sesiza guvernele diferitelor tari de a emite legi care sa potenteze cantitatea de lumina folosita.

In martie 2002 are loc primul mare pas in aceasta directie. Republica Ceha da prima lege nationala (pe plan mondial) cu privire la poluarea din lumina. Noua lege defineste „poluarea din lumina” ca orice forma de iluminare prin lumina artificiala care este dispersata in afara ariei careia ii este destinata, mai ales daca este directionata deasupra nivelului orizontului. Conform acestei legi, locuitorii Republicii Cehe sunt obligati sa ia masuri sa previna orice forma de poluare cu lumina a aerului.




  1. By Design: Program Helps create energy-efficient buildings Linda Mack Star Tribune Published Jan. 6 2003 ENRG06

  2. Consult the Green Lights Program implemented by the Environmental Protection Agency Consult the product requirements as dictated by the EPACT legislation of 1992 Case Studies to Research: Center for Energy and Environmental Education University of Northern lowa Cedar Falls, lA Weels Woodburn O’Neil- Body Shop U.S.Headquarters, Wake Forest, NC

  3. Czech Republic Enacts World’s First National Light Pollution Law By SPACE.com Staff posted: 04:50 pm ET 18 March 2002

An EMU Physics and Astronomy Light Pollution Educational Program funded by theMichigan Space Grant Consortium
1.3.10. Daylighting – performance and design , Gregg Ander, AIA, 1995 – Lumina naturala – performante si proiectare



Lucrarea reprezinta un instrument important pentru proiectarea arhitecturala ce tine cont de aspectele legate de lumina naturala.

Este structurata in 3 mari capitole (bazele iluminatului natural, integraraea (interferarea) cu iluminatul artificial, instrumente de proiectare a luminii naturale) la care se adauga un capitol de studii de caz si un segment interesant de apendice tehnic. De asemenea putem gasi aici un glosar de termeni specifici precum si o bibliografie adnotata.


Capitolul al 2-lea cel al integrarii cu iluminatul artificial prezinta un interes mai scazut pentru lucrarea noastra de documentare desi nu putem observa ca cele mai prestigioase lucrari, in marea lor majoritate, trateaza si acest aspect.

Capitolele cele mai interesante pentru noi raman 1,2 si 4. In primul capitol sunt prezentate o serie de factori ce inlluenteaza buna iluminare a spatiilor; avem si un subcapitol legat de influenta sitului, a amplasamentului, deci cu referire la aspectele urbane. In continuare sunt prezentate strategii de proiectare, performante de atins si elementele ce intra in cadrul proiectarii.

Capitolul 3 contine intrumente de determinare si proiectare in care sunt prezentate defalcat, pe metoda avantaje, dezavantaje, descrierea metodelor. Distingem in special metoda calculelor manuale, cea asistata de computer modelarea fizica, etc. Capitolul este extrem de interesant prin seria de aplicatii si exemplificari practice rezolvate.

Ultimul capitol prezinta exemple de programe (comert, birouri, administarative si industriale) si raspunsul lor la necesitatile de lumina naturala.

Apendicele tehnic structurat in I 7 parti contine date prezentate sub forma de diagrame tabele de valor, date climatice, harti, etc ce sunt absolut necesare pentru rezolvarea determinarilor facute cu una din metodele de la capitollele anterioare.

Utila este si sectiune de glosar de termeni ca si bibliografia.

1.3.11 Daylighting in architecture – a europeean reference book 1993 – Lumina naturala – cartea europeana de referinta



Editata de Comisia Comunitatii Europeene Directia Generala a XII-a pentru Cercetare Stiintifica si Dezvoltare, redactata de un prestigios colectiv de specialisti in domeniu din Italia, Franta , Spania, Olanda, Marea Britanie, si Germania, coordonat de A. Fanchiotti (CIAM, Italia), reprezinta o lucrare de referinta in domeniu. Structurata in 11 capitole teoretice si practice, insotita de index, glosar si un apendice din 8 subcapitole , lucrarea reprezinta un ghid complet al problemelor legate de lumina naturala in arhitectura.

Astfel in primul capitol sunt prezentate secvente din evolutia conceptelor legate de lumina naturala in arhitectura, cu mentionarea unor scoli locale sau a unor programe speciale unde lumina a jucat si joaca un rol primordial (spatii de expunere spatii de invatamant, etc). In final este prezentat stadiul cerectarii stintifice europeene in domeniu la data redactarii lucrarii.

Capitolul al 2-lea prezinta aspectele legate de perceptia umana a luminii naturale, de nevoile umane in legatura u acest subiect si de posibile raspunsuri ale spatiilor, suprafetelor si cladirilor la necesarul uman de lumina naturala. Aici intalnim o serie de recomandari utile ce pot sta la baza fundamentarii unor standarde autohtone.

Capitolul al treilea este de asemenea intersant prin constituirea unui model pentru institutele specializate in cuantificarea luminii (Institutul de meteorologie de exemplu) in a furniza categorii de date necesare proiectantului in procesul de proiectare ce tine cont de lumina naturala (masuratori pe localitati, algoritmuri de distibutie a luminii pe bolta, etc)

Urmatorul capitol se refera la fotometria materialelor, unde sunt date o serie de proprietati fotometrice ale materialelor ce pot fi preluate ca atare de un standard autohton.

Capitolul al 5-lea se ocupa de componenetele iluminatului natural: un sistem general de clasificare, componenta de baza: fereastra, performante si tipuri de ferestre, alte cai de patrundere si distributie a luminii in cladiri, exemplificari.

Capitolul al 6-lea este mai putin interesant pentru subiectul pe care-l tratan deoarece se refera la iluminatul artificial. Si capitolul al 7-lea se ocupa de aceasi problema dar din punctul de vedereal managementului si controlul iluminatului artificial

Urmatorul capitol prezinta inclusiv sub forma fizico-matematica aspecte legate de modelele de transfer luminos, si de calcul al luminiii.

Capitolul al 9-lea ne indica o serie de metode si instrumente de evaluare a luminiii si parametrilor ei, inclusiv metode si instrumente de proiectare.

Capitolul penultim se refera la aspectele energetice asociate luminii naturale si prezinta exemple de analiza. In finalul capitolului se prezinta directiile de studiu pentru viitor.

Ultimul capitol este rezervat unor cazuri analizate detaliat
Deosbit de important este glosarul unde sunt prezentati principali termeni- cheie legati de acest domeniu, precum si codurile CEC internationale aferente

Si apendicele este deoasebit de util deoarece aici sunt dezvoltate cu exemplificari urmatoarele teme: probabilitatea tipului de cer, instrumente de masurare a luminii, cantitatea de lumina pe zone geografice, sisteme de control, instrumente de proiectare, coduri legate de proiectarea asistata de computer, si altele.


1.3.12. DIRECTIVE EUROPEENE sur les PRODUITS de CONSTRUCTION – Documents interpretatifs – concernant l’exigence essentielle nr 3 – HYGIENE, SANTE ET ENVIRONNNEMENT / Directiva europeeana asupra produselor de constructii – documente interpretative referitoare la exigenta esentiala nr 3 – IGIENA, SANATATE SI MEDIU. 30 nov. 1993



In aceste documente europeene problema iluminatului natural este tratata pe alocuri, destul de sumar, si doar la nivelul unor exigente cu cararcter general. Iata de pilda la pagina 109 este emntionat faptul ca anumite rapoarte ca cel intre suprafata vitrata si suprafata pardoselii unei locuinte sau a unui spatiu de lucru poate fi relevant pentru anumite produse de constructie, cladirile prefabricate de exemplu.


DOCUMENTE VIRTUALE

In sit-ul www.eclairage-public.net a fost gasita o prezentare extreme de reusita a principalelor exigente si criterii de performanta referitoare la iluminat in general. Din structura studiului rezulta clar disproportia intre abordarea iluminatului artificial in defavoarea celui natural. Aceasa este amintit intr-un mic paragraph distinct pe care ne-am permis sa-l traducem integral deoarece este extreme de relevant:

“Intr-o maniera generala, si intr-una reglementara pentru noile constructii, lumina naturala, ce intra prin golurile laterale sau prin plafon, trebuie sa poata fi utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate desfasurarii unor activitati, dar nu exista nici un nivel minimal de iluminare naturala fixat (de vreo reglementare, nota noastra). Totusi in practica, lumina naturala este in rare cazuri suficienta pentru o activitate profesionala.

In constructiile noi “spatiile destinate muncii trebuie sa posede la inaltimea ochilor goluri transparente cu vedere spre exterior, mai nputin situate in interiorul spatiilor de munca trebuie sa fie protejate de radiatiasolara jenanta, fie prin masuri de conceptie a golurilor, fie prin introducerea de dispozitive de protectie fixes au mobile potrivite.”.


In plus acest studio ne da o serie de lamuriri referitoare la marimile fotometrice uzuale, la exigentele (4 la numar) esentiale pentru o buna si corecta luminare, un set de valori franceze si internationale reprezentand valori normate de nivele de iluminare , aferente unor anume activitati, o bibliografie consistenta.

1.4 CONCLUZII


  • De la inceput este necesar sa subliniem numarul extrem de mic al reglementarilor gasite, si acelea de regula colaterale, tangente domeniului sau in cel mai bun caz sectionate pe subdomenii foarte inguste.

  • Un alt aspect este faptul ca si acolo unde am reusit sa gasim ceva de regula acest lucru se reduce doar la aflarea unor titluri sau in cel mai bun caz al unor rezumate sumare refritoare la acte normative europeene, internationale sau cu caracter national. Cunoasterea detaliata este conditionata fara exceptii de achitarea unei taxe ce variaza ca valoare intre 30-70 euro per norma. In conditiile in care normele sunt specifice unor “felii” foarte inguste ( de ex specifice unor programe de arhitectura, specifice unor tipuri de activitai sau probleme: munca, sanatate, ergonomie, igiena, securitate, etc) numarul normelor posibile de achizitionat contra cost este destul de mare. Achizitionarea este hazardata deoarece se bazeaza doar pe indici evazivi din titlu si intuitia noastra. Este posibil ca intr-o norma europeana de cca 70 de euro sa nu gasim nici o referire la lumina sau cel mult 2-3 referiri generale extrem de sumare. Ori atingand acest subiect, ni se pare mai corecta abordarea prin care la nivel interministerial intre Romania si UE sa existe un schimb de acte normative in vederea aderarii noastrea la UE care sa poata fi puse spre consultarea si analizarea noastra de catre MLPTL intr-o maniera gratuita. Credem ca este util si pentru minister sa detina aceste reglementari europeene in schimb nu vedem oportunitatea achizitionarii acestora de catre colectivul nostru care n-ar trebui sa fie singurul detinator al acestor documente de un real interes public. In cazul in care suntem nevoiti sa achizitionam noi aceste acte normative accesul altor persoane va ramane limitat si contra cost. Mentionam de asemenea ca organismul roman de standardizare ASRO, scoate un CD ROM ( pe care l-am si cumparat) in care contra cost, se obtin titlurile stanadardelor si normelor in vigoare pe teritoriul Romaniei, dar nu si continutul lor care se poate cumpara, individual sau pe segmente. Solicitam ministerului o solutie si pentru acest caz.

  • Din cauzele de mai sus rezulta faptul ca nu am reusit sa gasim sa studiem si sa prezentam un document oficial european specific domeniului dar o alta cauza este totusi saracia mare a acestor documente ce poate fi explicata prin faptul ca reglementarile apar in ceea mai mare parte datorita unor presiuni, unor incidente nedorite sau aparitiei unor fenomene alarmante de exemplu incidenta cazurilor de cancere de piele in cadul armatei americane din statele de sud-vest sau in tarile din emisfera sudica, fapt ce a condus la impunerea de masuri nu neaparat legate de domeniul constructiilor); rare sunt reglementarile ce apar ca urmarea unei logice urmarite consecvent. In domeniul nostru Europa nu s-a confruntat cu probleme acute de iluminare naturala si de aceea putini au reglementat acest lucru. Pentru arhitecti ghidurile standardele (cu caracter orientativ, lucrarile de sinteza precum Neufert, reglementarile urbanistice foarte detaliate ca si disciplina de exercitare a meseriei n-au condus la necesitatea implementarii unor reglementari cu caracter obligatoriu decat acolo unde s-a dorit in mod expres: este posibil ca in Belgia astfel de motivatii sa conduca la aparitia unor norme nationale referitoare la iluminatul natural al cladirilor. Franta de pilda nu are astfel de norme, desi conditiiile de insorire in nordul acestei tari sunt comparabile cu cele din Belgia.

  • Pe de alta parte existenta unor normative obligatorii stricte pare foarte improbabila deoarece aplicabilitatea lor este extrem de redusa: sa ne imaginam o norma ce prevede obligativitatea dinensionarii golurilor in functie de profunzimea camerelor sau de suprafata pardoselii: rezultatele ar conduce la anularea meseriei de arhitect.

  • In alta ordine de idei din putinul pe care l-am gasit putem concluziona si faptul ca de cele mei multe ori cand se face referire la iluminat normele subinteleg iluminatul artificial: acesta este cuantificabil, precis apt de a fi normat; iluminatul natural este tratat ca un caz particular prin referiri evazive sau in cel mai bun caz se specifica ca trebuie sa se aproprie de valorile celui artificial. In toate cazurile gasite iluminatul este sinonim cu iluminatul artificial, unde nici aici literatura documentelor oficiale nu este impozanta.

  • Colectivul nostru pornind de la cele mai de sus recomanda utilizarea materialelor pe care le punem la dispozitia specialistilor prin prezenta documentare spre redactarea cel mult a unui standard ( cu rol cel mult orientativ) si nu a unei normativ (cu caracter de obligatie).

1.5. METODA SIMPLIFICATA DE EVALUARE A LUMINII NATURALE INTR-UN PUNCT ANUME- METODA FACTORULUI DE CER
1.5.1. Se construieste dubla proiectie (“masca de umbra”) a mediului ambiant mai intai pe bolta cereasca apoi pe un plan orizontal de referinta, in punctul considerat afinnd revelant sau critic (locul cel mai intunecos prezumat de pilda).

1.5.2. Se utilizeaza pentru constructia mastii de umbre o proiectie conica la un punct virtual denumit nadir (opusul zenitului)

1.5.3. Se suprapune masca de umbra cu nomograma de 1000 de puncte ce reprezinta distributia iluminarii boltii.

1.5.4 Se numara punctele de aceasi iluminare de pe bolta neobturate de proiectia obstacolelor inconjuratoare

1.5.5. Se corecteaza valorile factorului de cer in functie de gradul de nebulozitat si de stralucire a boltii, de factorii de reflexie ai suprafetelor inconjuratoare exterioare si interioare

1.5.6. Se ajusteaza propunerile (amplasarea si dimensiunile golurilor, retrageri-apropieri fata de vecinatati, necesitatea deschiderilorunor alte goluri si amplasementul acestora- zenital, lateral, etc, ) astfel incat prin confruntarea cu necesarul de lumina exprimat de standarde in functie de tipul de activitate, se decide daca cantitatea de lumina satisface aceste valori sau este necesara suplimentarea suprafetelor vitrate pana la obtinarea minimumului necesar.

1.5.7. De regula odata cu determinarea rapida a necesarului de lumina se studiaza si regimul de insorire al punctului ales (a se vedea metoda simplificata de control solar)




Exemplu de masca de umbra realizata fotografic ( se mai poate realiza prin constructie grafica, sau prin simulare CAD)


Suprapunerea mastii de umbra cu nomograma de puncte


CAPITOLUL 2: CONTROLUL SOLAR


2


    1. DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL – legi, norme , recomandari



SINTEZA CERCETARILOR



    1. REGLEMENTARI DIN ROMANIA



SINTEZA CERCETARILOR



    1. CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE (stiintifice si tehnice) DIVERSE




      1. Analiza unor exemple arhitetecturale




      1. Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei




      1. Skylight-ul australian intrece toate standardele




      1. SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 – metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.




    1. CONCLUZII




    1. METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT

2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER OFICIAL – legi, norme , recomandari

SINTEZA CERCETARILOR
Domeniul protectiei solare este extrem de sarac in acte normative care sa reglementeze acest aspect, fiind probabil lasat la latitudinea profesinistilor practicanti si al producatorilor de dispozitive de control solar.

Am regasit totusi anumite indicatii sumare in anumite coduri speciale (Coduri ale munncii, sanatatii) referitoare la protectia oamenilor fata de efectele nocive ale soarelui: orbire, supraincalzirea spatiilor interioare (efectul de sera), aparitia cancerelor cutanate si a altor manifestari patologice legate de radiatia solara.


S-a gasit totusi titlul unui proiect de norma si anume

PR NF EN 13363 2002 Decembrie 2002 Dispozitive de protectie solara combinate vitrajelor – calculul factorului de transmisie solara si luminoasa partea 2 – metoda de referinta cost: 40.25 euro
Asa cum se vede proiectul de norma este destinata mai ales producatorilor de dispozitive de control solar, si mai putin proiectantilor.

Tot in categoria de adresabilitate catre producatori putem include si alte norme aratate la capitolul de iluminare, referitoare la calitatile vitrajelor si care pentru anumite aspecte pot fi incluse si in acest capitol:


NF EN ISO 9488-2000 Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro
ISO 9050-1990 Februarie 1990 Sticla in constructiideterminarea transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma internationala; costa 46 euro
ISO 9488-1999 Octombrie 1999 Energie solaravocabular; norma internationala costa 124 euro
ISO 6243-1997 Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia cladirilorsistemul simbolurilor propuse; norma internationala, costa 72 euro
NF EN ISO 9488-2000 Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro

NF EN 410 Noiembrie 1999 Sticla in constructii – determinarea caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice de clasare P78-457
Este probabil ca alte referiri sa se gaseasca in alte acte normative refritoare la programe de arhitectura , la fatade (inclusiv in cadrul normativelor termice, acustice, de ventilare, de securitate a fatadelor) sau in cadrul unor normative referitoare la igiena si securitatea muncii, sau in domeniul sanatatii. Din pacate atata timp cat ele ne sunt inaccesibile financiar, nu putem decat sa facem supozitii.
Mentionam ca acelasi tip de cautare ca si la capitolul precedennt a fost efectuat pentru aceasta sectiune si ca materialele obtinute sunt mai degraba clasificabile in sectiunea documentelor profesionale, dar cele mai multe au un grad mare de apartenennta la sfera comerciala (prospecte, reclame, dispozitive, etc.)

2.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA

SINTEZA CERCETARILOR

Nu au fost gasite reglementari romanesti in domeniu, si poate datorita neglijarii la noi a acestui aspect fie si datorita patrunderii fatadelor integral vitrate la o data destul de recenta (dupa1990), loc unde se manifesta cu acuitate problemele controlului solar. In plus se remarca si o prezenta slaba a producatorilor de dispoziteive pe piata romaneasca ce denota faptul ca Romania se afla abia la inceput de drum.

2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

DOCUMENTE PUBLICATE
2.3.1 Analiza unor exemple arhitetecturale
2.3.2 Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei
2.3.3 Skylight-ul australian intrece toate standardele
2.3.4 Solar Control & Shading Devices ( Control solar si dispozitive de umbrire) Olgyay&Olgyay, 1957 – metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.

DOCUMENTE VIRTUALE
2.3.1 Analiza unor exemple arhitecturale


Elemente pentru controlul luminii:



  1. Pentru eficientizarea luminii naturale adancimea si culoarea pervazului, umbrirea, etanseizarea cat si plasarea acestora pe fatada sunt importante. De asemenea amplasarea constructiei fata de punctele cardinale, culoarea si textura finisajelor interioare pot influenta dispersia luminii intr-o cladire.

  2. Controlul iluminarii artificiale, se refera in special la eficientizarea consumului prin senzori de prezenta

Managmentul energetic: identificarea pierderilor (camere neocupate dar iluminate artificial) si corectarea acestora prin instalarea de senzori de prezenta, colectarea energiei solare cu cellule fotovoltaice si rezervoare de apa calda.


Exemple – analiza unor cladiri:
In birourile WRI exista o combinatie de lumina naturala si tehnologii de iluminare artificiala care sunt eficiente atat din punct de vedere al consumului cat si al numarului de luxeni si confortul in exploatare prin ferestre ample cu sticla clara, plansee reflectante, lampi fluorescente de calitate superioara si cu o durata de viata si folosirea la semnalele luminoase ale cladirii a unor leduri de 5W cu o durata de viata de pana la 500 de ani. In fiecare birou lampile sunt conectate la computerul ocupantului biroului fapt ce ii permite sa controleze iluminarea dupa necesitatile personale.

Cladirea National Audubon Society a fost proiectata sa consume cu pana la 62% mai putina energie conventionala, lucru care scuteste annual 10.000$.

Cand cladirile de birouri consuma aproximativ 2,4w pe metro patrat, cladirea Audubon consuma 0,6-0,7. Folosirea de filtre in sistemul de ventilatie pentru reducerea emisiei de gaze nocive in admosfera. Acestea sunt numai cateva exemple cum o cladire de birouri poate fi ecologica.



Impozantul pod din Rotterdam, orasul cu cel mai mare port din Europa, a fost subiectul admiratiei inca din 1997. lumina a jucat un rol essential pentru designul constructiei. Arhitectul a ales lumina de culoare albastra, culoare ce face ca podul sa dispara in lumina puternica. Iluminarea podului noaptea este produsa de doar 86 lumini BEGA 8373 si 8374, cu un flux luminos de aproximativ 2,5 milioane lumeni.

Tate Gallery din Londra a fost fondata ca anexa a Muzeului National Gallery in anul 1897. lumina soarelui, lumina artificiala, aer conditionat si alte echipamente sunt unificate unitary astfel incat sa creeze un interior armonios. Iluminarea salilor de expunere obisnuite este realizata atat prin folosirea luminii soarelui cat si a celei artificiale.

Protectia impotriva luminii directe a soarelui este rezolvata prin folosirea perdelelor. Lumina soft, uniforma garanteaza un ambient idilic.



Ciudad de las Artes Y de las Ciencias in Valencia, apa este pentru cladire un element pe care Calatrava l-a folosit urmarindu-I nenumaratele valente. Apa ocupa aici, mari suprafete si se intinde pana in imediata vecinatate a cladirii. Nu numai ca reflecta vecinatatile, dar reflecta razele soareluiincidente pe fatada. Jocul de lumina si umbra da o textura speciala cladirii – impresii care sunt accentuate noaptea prin intermediul luminii artificiale.



  1. www.buildinggreen.com

US Green Council`s LEED Rating System

Pacific Gas and Electric Company Resources

Pacific Gas and Electric Energy Center

Santa Clara Valley Urban Runoff Pollution Prevention Program

Green Building Information Center

http://www.greenconcepts.com

Sustainable Architecture Building and Culture

Sustainable Building Sourcebook

Your Home Planet:Environment Building and Green Building Construction

US Department of Energy: Solar Building Information

North Carolina Solar Energy Center



  1. Education Department Audubon House Video National Audubon Society 700 Broadway, New York, NY 10003

E-mail: education@audubon.org
Analiza unor criterii de baza

Luminarea potrivita
Lumina suficienta: este aceea care ne permite sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara efort

Distributia egala: este necesara lumina de aceeasi intensitate pe toata aria de lucru

Evitarea luminii orbitoare: care da un contrast excesiv ce cauzeaza disconfort visual

Fara intermitente: ce predispune ochiul la effort: lumina trebuie sa fie continua.


Intensificarea iluminarii naturale
Pozitia casei: pe axa nord-sud determina o iluminare uniforma

Ferestrele: ideal ear trebui sa fie 10% din suprafata pardoselii

Culorile: deschise dau senzatia de marirea spatiului
Iluminarea artificiala
Constructiile agglomerate impiedica iluminarea naturala. Din motive de intimidate golurile s-au micsorat, se folosesc draperii si iluminare artificiala de diferite intensitati si culori, chiar si in timpul zilei.

Tubul fluorescent: emite lumina rece, este efficient si consuma putin, simuland lumina naturala


Lumina de care avem nevoie
Ochiulo este un organ adaptabil, avand capacitatea sa traca de la lumina lunii da 0,1 lux la lumina soarelui de 100,000 lux
2.3.2 Controlul Solar




Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru control solar si conservarea energiei
Introducere
Aplicabilitatea panourilor de geam prismatice in controlul solar pe timpul verii, in vederea iluminarii naturale si a conservarii energiei a fost descrisa in publicatii si aplicatii brevetate.

Studiul de fata prezinta doar modulele de vitrare cu un singur panou de geam prismatic. Aceste module nu asigura o buna vedere dar expune toate celelalte proprietati avantajoase si sunt usor de fabricat.


Proiectarea si baza teoretica
Panourile de geam prismatice au suprafata interioara plana si neteda, cea exterioara prezinta nervure paralele prismatice cu sectiune transversala triunghiulara si sunt potrivite pentru ferestrele verticale.
Controlul calitatii
Algoritm pentru controlul calitatii

Exista un algoritm utilizat pentru a determina daca valoarea unei conditii are sens sau nu.

Modelul iradiatiei globale pe cer liber
1. Rigollier C., Bauer O., Wald L. , 2000. On the clear sky model of the $th European Solar Radiation Atlas with respect to the Heliosat method. Solar Energy, 68(1), 33-48.


2.3.3“Skylight-ul” Australian intrece toate standardele


Noile teste efectuate asupra iluminatulti international si de eficacitate energetica demonstreaza ca “solatube compact tubular skylight” cu usurinta intrec toate ferestrele traditionale de dimensiuni mult mai mari.


Experimentele conduse de catre American Energy Efficiency au dedus ca Solatube skylight retin aproximativ 80% din caldura in cladire, emit 75% mai putina caldura solara si asigura 23% mai mult ore lux in comparative cu ferestrele standard.
Experimentul independent comisionat de catre Solatube arata ca designul inovativ Australian tubular skylight – care acum se vinde peste tot in lume – ofera acum performante care exceed standardele de testare australiene.

“Decat sa fie o preocupare pentru Solatube noile standarde vor fi un atu pentru noi pentru ca produsele noastre au effect pozitiv asupra bilantului energetic al locuintei sau cladirii”a spus McCallum.



Solatube care este specializata in iluminare naturala si siteme de ventilare are un process de producere unic ingloband injectarea si sculptarea componentelor care-l ajuta sa asigure un sistem de lumina naturala care reduce pierderea si acumularea de caldura.

“Prin producerea Solatube-ului si difuzorului utilizand o formula secreta rezistenta la uv si care asigura ca produsul nostrum opreste transferal de caldura noi am fost capabili sa obtinem rezultate de eficienta energetica neobisnuite pana acum in domeniulo nostru” a zis McCallum.

Solatube a fost primul in Australia care a produs reflectoare compacte tubulare care sunt acum vandute in intreaga lume inclusive in US, Japonia si Africa de Sud. Din introducerea lor pe piata in 1993 Solatube a castigat premiul Housing Association New Australian Design Award. Avand un mare success produsul initial a crescut in intreaga familie cu solutii pentru locuinta si spatii comerciale.
2.3.4. SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 – metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.
Lucrare de referinta pentru controlul insoririi. Sta la baza metodei factorului de cer ca si cea a metodei rapide de evaluare a controlului solar.
Desi scrisa in 1957 continutul sau ramane perfect valabil si azi, nefiind alterat de alte conceptii sau perfectionari semnificative ale metodei. Este cea mai citata lucrare in site-urile specifice educative de pe internet (a se vedea cursul de fizica constructiilor al universitatii din Perth Australia – www.fridge.edu.au)
Pe langa capitolul introductiv in care sunt schitate principiile metodei de control al insoririi, in capitolul urmator sunt detaliate considerente tehnice ce stau la baza metodei de evaluare si investigare. Astfel sunt enumerate conditiile bioclimateice miscarea aparenta a soarelui pe bolta, insorire si umbrire, modelare si masuraturi, metode grafice de determinare a traiectoriei soarelui pe bolta in tot timpul anului, obstacolele pe bolta cereasca- masca de umbra, factorul de cer si nomograma de puncte, aspectele energetice ale insoririi, relatia cu caldura, dispozitive de protectie si control. Capitolul al 3-lea prezinta o descriere sumara a metodei propuse si o serie de exemple si termeni utilizati (glosar).

In final lucrarea prezinta o colectie bogata de exemplificari.






    1. CONCLUZII

In acest capitol reglementarea este mai saraca decat la iluminatul natural. Principalele normative se refera la aspecte legate de produse si realizarea lor (parasolare, fatade speciale vitrate). Documentele profesionale teoretice ne dau pe langa o serie de metode extrem de laborioase, stiintifice de evaluare a pozitiei soarelui pe bolta de evaluarea cantitatii de lumina incidenta si a metodelor de contracarare a efectelor nocive ale radiatiei solare. Exista si metode simplificate (de felul celor pe care le practicam cu studentii UAUIM ) ce pot controla efectele nedorite ale soarelui. Taote au un caracter orientativ si nu obligatoriu. In plus legislatia autohtona este destul de straina de aspectele controlului solar. Nici aici nu recomandam demararea cercetarii in vederea intocmirii unei norme ci mai degraba a unui standard care sa ghideze proiectantii in abordarea acestei probleme.




    1. METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-UN PUNCT DAT




      1. Se construieste masca de umbra pentru punctul studiat, utilizandu-se o dubla proiectie a obstacolelor ced obtureaza bolta mai intai pe suprafata acesteia si apoi pe un plan orizontal ce trce prin punctul de observatie. Se pot substitui aceste constructii grafice cu fotografii realizate cu obiective grand angulare sau prin mijloace de simulare CAD)

      2. Se suprapune masca de umbra peste diagrama solara de proiectie ce reprezinta traiectoria soarelui pe bolta in tot timpul anului. Aceasta poate fi furnizata de institute specializate sau se poate construi, ea fiind aceasi pentru puncte de aceasi latitudine, indiferent de longitudine.

      3. Pe diagrama solara se pot evidentia si alti parametrii: supraincalzire estivala, inghet hibernal, perioade de nebulozitate determinate statistic, etc.

      4. Se poate suprapune si nomograma de puncte determinandu-se astfel si cantiatate de lumina in acel punct

      5. Se poate determina stfel prin suprapunerea acestor instrumente regimul de insorire in tot timpul anului, umbrele purtate, cantitatea de energie (aport solar de exemplu pe timpul iernii) incidenta in acel punct

      6. Se pot astfel prevede dispozitivele de protectie contra insoririi excesive (parasolare) atat ca conformare spatiala, cat si ca gabarite si amplasare. Se vor evidentia astfel solutiile ce permit un control selectiv al insoririi (umbrire eficienta in sezonul supraincalzit, aport solar hibernal, aport de lumina difuza din zona zenitala a boltii, etc)

      7. Metoda surprinde cu destula precizie insorirea pe durata intregii zile (subampartita pe ore) tot timpul anului, “dintr-o privire” ; are dezavantajul ca necesita un efort din partea proiectantului in acomodarea cu proiectiile sferice, destul de neobisnuite la inceput pentru marea majoritate a arhitectilor. Totusi prin exersarea ei in cadrul UAUIM Bucurest, generatiile de viitori arhitecti se vor decurca cu mai mare usurinta decat generatiile actuale.


    1. CAPITOLUL 3: ANEXA

3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA

3.1.1 INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI


3.1.2 PRODOMUS S.A.
3.1.3 URBAN PROIECT
3.1.4 INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA
3.1.5 I.P.C.T SA BUCURESTI

3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI

3.2.1. URBAN PROIECT BUCURESTI


3.2.2 MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI, INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI
3.2.3 PRODOMUS S.A
3.2.4 PROF. UNIV. DR. ING. HORIA ASANACHE

3.3 BIBLIOGRAFIE
3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE
3.3.2 DOCUMENTE VIRTUALE (SITE-URI INTERNET)

3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE

Yüklə 425,51 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin