ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARDĂ
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA SERVICIULUI DE GARDĂ
ŞI PREGĂTIREA GĂRZILOR
Principii generale
73. Serviciul de gardă constă în executarea misiunii de luptă şi impune personalului respectarea întocmai a tuturor cerinţelor prezentului regulament, vigilenţă înaltă, fermitate şi spirit de iniţiativă.
Persoanele vinovate de încălcarea cerinţelor privind serviciul de gardă poartă răspundere disciplinară sau penală.
74. Pentru executarea serviciului de gardă, este numit personalul gărzii.
Garda este subunitatea înarmată şi destinată executării misiunii de luptă privind paza şi apărarea obiectivelor militare şi de stat, precum şi paza persoanelor deţinute în arest.
Garda poate fi de garnizoană şi interioară, precum şi permanentă sau provizorie.
Garda de garnizoană este destinată pazei şi apărării obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în apropiere nemijlocită unul de altul, precum şi pazei persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.
Garda interioară este destinată pazei şi apărării obiectivelor unităţii militare, precum şi a avioanelor (elicopterelor) de pe aerodrom.
Gărzile permanente sînt prevăzute de tabelul cu organizarea gărzilor. Gărzile provizorii nu sînt incluse în tabel; ele sînt numite prin ordinul şefului garnizoanei sau al comandantului unităţii pentru paza şi apărarea bunurilor militare la încărcarea (descărcarea) sau depozitarea temporară a acestora, pentru însoţirea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport, precum şi pentru paza persoanelor arestate şi condamnate.
75. Gărzile de garnizoană se subordonează şefului garnizoanei, comandantului comenduirii militare a garnizoanei, ofiţerului de serviciu pe gărzi şi ajutorului acestuia; garda de pază a arestului, în afară de persoanele enumerate, se subordonează şi şefului de arest.
Gărzile interioare se subordonează comandantului unităţii militare, ofiţerului de serviciu pe unitatea militară şi ajutorului său, dacă acesta este ofiţer. Garda interioară, care păzeşte obiectivele batalionului (divizionului) amplasat separat de celelalte subunităţi ale unităţii militare, se subordonează şi comandantului acestui batalion (divizion) în grad militar echivalent cu al şefului gărzii sau cu grad superior.
Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre subofiţeri, i se subordonează gărzile, şefii cărora nu sînt ofiţeri, iar ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitatea militară, numit dintre sergenţi, i se subordonează gărzile, şefii cărora sînt numiţi dintre sergenţi.
Gărzile trec în subordinea acestor persoane din momentul în care, în timpul apelului, se dă comanda „DREPŢI” pentru întîmpinarea ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară) şi ies din subordinea lor din moment ce şeful gărzii a dat comanda „Înainte – MARŞ” pentru a pleca la unitatea (subunitatea) militară.
76. În componenţa gărzii sînt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă – după numărul de posturi şi schimburi, caporalii de schimb, ajutorul şefului gărzii, dacă este nevoie – ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două - trei persoane, una din care poate fi numită ajutor al şefului gărzii pentru mijloacele tehnice de pază), ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază şi conducătorii mijloacelor de transport (în funcţie de necesitate), iar în componenţa gărzii de pază a arestului – însoţitorii.
77. Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor, sînt numite santinele din personalul gărzii.
Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă privind paza şi apărarea postului încredinţat.
Postul constituie tot ce este încredinţat santinelei pentru pază şi apărare, precum şi locul sau sectorul de teren unde santinela îşi execută obligaţiile. Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren unde sînt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.
Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul împrejmuirii de partea interioară, dacă este o singură împrejmuire, precum şi prin observare de pe foişoare. Unele obiective pot fi păzite de santinele care supraveghează de pe loc.
78. Şefii de garnizoane, comandanţii de mari unităţi şi unităţi militare, şefii de obiective militare, precum şi toţi şefii lor nemijlociţi sînt obligaţi să obţină în permanenţă reducerea personalului necesar pentru paza şi apărarea obiectivelor.
Aceasta se poate obţine :
-
prin trecerea la paza posturilor cu utilizarea mijloacelor tehnice şi a cîinilor de pază sau prin alte metode de pază, fără a instala santinele;
-
prin întrunirea sub paza unei gărzi a tuturor magaziilor, depozitelor, parcurilor şi altor obiective păzite ce se află în apropiere unul de altul, cu împrejmuire comună, dar care aparţin diferitelor unităţi militare;
-
prin reducerea numărului de posturi cu santinele care supraveghează de pe loc şi organizarea pazei obiectivelor prin patrulare pe jos şi pe mijloace de transport.
79. La organizarea pazei obiectivelor prin metoda patrulării, santinelei, în funcţie de împrejmuirea obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru pază şi apărare pe parcursul unei anumite perioade de timp un itinerar cu lungimea de: ziua - pînă la 2 km, noaptea - pînă la 1 km, iar a obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază: ziua - pînă la 3 km, noaptea - pînă la 2 km. Pentru întărirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare), la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militară), pot fi numite gărzi sau patrule suplimentare pe mijloace de transport. În acest caz, modul de executare a serviciului de către gărzile suplimentare şi modul de patrulare sînt stabilite de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).
Santinelele se deplasează pe itinerar pe jos, cu o viteza ce asigură paza sigură a obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cerceta teritoriul şi împrejmuirea, precum şi pentru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului gărzii despre executarea serviciului.
Dacă vizibilitatea este bună şi condiţiile de relief permit, santinelele pot efectua observarea obiectivului şi a căilor de acces spre el de pe foişoarele de observare.
80. Pentru acordarea de ajutor santinelelor, în fiecare încăpere pentru gardă, din personalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sînt formate grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „La arme”, sub comanda şefului gărzii, ajutorului său sau a caporalului de schimb, sosesc la locul încălcării regulilor şi acţionează în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de destinaţie, pot fi utilizate mijloace de transport, iar în condiţii speciale - transportoare blindate (maşini de luptă).
81. Personalul gărzii va fi în ţinuta pentru gardă (Anexa nr.8), înarmat cu pistoale-mitralieră cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete. Şefii de gărzi şi ajutorii lor vor fi înarmaţi cu arma prevăzută de state.
Garda este asigurată cu cartuşe de luptă după cum urmează: pentru fiecare pistol-mitralieră şi pistol – cîte două încărcătoare pline; pentru fiecare carabină – cîte 30 de cartuşe în încărcătoare. În afară de aceasta, la ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare), gărzile pot fi înarmate cu mitraliere cu cîte trei încărcătoare pline pentru fiecare şi cu grenade de mînă, cîte două pentru fiecare militar al gărzii.
Personalul gărzii, cu excepţia militarilor înarmaţi cu pistoale, primeşte muniţii în tabăra pentru serviciul de gardă, după instructajul practic.
82. Armele se încarcă înainte de plecarea la posturi – pentru paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de către organul de urmărire penală, paza inculpaţilor şi condamnaţilor, precum şi pentru însoţirea persoanelor care controlează gărzile.
Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului gărzii sau a ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor nemijlocită, în apropierea încăperii pentru gardă, într-un loc special utilat şi iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini – în locurile indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii, utilate, de asemenea, cu captor de gloanţe. La încărcare şi descărcare, ţeava armei va fi orientată în sus (sub unghi de 45-60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit. Dacă în apropierea şi în jurul încăperii pentru gardă sînt încăperi de locuit şi de serviciu, încărcarea şi descărcarea armei pot fi executate în încăperea pentru gardă, într-un loc special, utilat cu captor de gloanţe.
Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăperea pentru gardă sau în locurile indicate în instrucţiunile pentru şeful gărzii.
Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după schimbul gărzii, la sosirea ei în subunitate.
83. Arma se încarcă conform instrucţiunii de tragere, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.
Pistolul-mitralieră se încarcă cu încărcătorul plin. Înainte de încărcare, arma se examinează (trăgaciul se apasă) şi se pune piedica de siguranţă. După cuplarea încărcătorului, port-închizătorul nu se mişcă înapoi.
Carabina se încarcă cu magazia plină. După încărcare, se închide lin închizătorul (cartuşul nu este trimis în camera cartuşului), se pune piedica, trăgaciul se apasă şi carabina e pusă la piedica de siguranţă.
Pistolul se încarcă cu încărcătorul plin. La încărcare, închizătorul nu se mişcă înapoi. Înainte de încărcare pistolul se pune la piedica de siguranţă.
Mitralierele şi grenadele de mînă se încarcă nemijlocit înaintea utilizării.
84. La ordinul şefului (comandantului) garnizoanei (comandantului unităţii militare), în încăperea pentru gardă se creează o rezervă de muniţii: pentru fiecare pistol-mitralieră sau carabină - cîte 150 de cartuşe, pentru pistol - cîte 16 cartuşe, care se păstrează în cutii etanşe în lăzi metalice.
Grenadele de mînă se păstrează în lăzi metalice separate, amorsoarele se păstrează în ambalaj special hidroimpermeabil, separat de grenade. Registrul de evidenţă a cartuşelor de luptă al gărzii (Anexa nr.7), registrul de evidenţă a grenadelor de mînă şi amorsoarelor, actul de ridicare a muniţiei şi formularele necompletate, precum şi cuţitul pentru deschiderea ambalajului de zinc se păstrează în aceleaşi lăzi. Lăzile se închid cu lacăte, se sigilează de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi se înscriu în lista materialelor şi inventarului gărzii, aflate în încăperea pentru gardă. Cheile şi mulajele sigiliilor de la lăzile cu muniţii se păstrează în seiful şefului gărzii (în sertarul ce se închide cu cheia al mesei). Se interzice de a transmite cheile către alte persoane.
Şeful gărzii poartă răspundere personală de integritatea lăzilor cu rezerva de cartuşe de luptă, de grenade şi de amorsoare.
85. Existentul rezervei de muniţii şi condiţiile de păstrare a acestuia se controlează cel puţin o dată pe lună: în gărzile de garnizoană – de către comandantul comenduirii militare a garnizoanei, în gărzile interioare – de către şeful statului major al unităţii militare.
Rezultatele controlului sînt consemnate în Registrul de evidenţă a rezervei de muniţii şi în foaia de stare a gărzii.
86. Asigurarea încăperilor pentru gardă şi a posturilor cu utilaj, mijloace tehnice de pază şi mijloace de legătură, precum şi împrejmuirea obiectivelor păzite (anexele nr.5 şi nr.6) şi asigurarea lor cu inventarul prevăzut de prezentul regulament se pun în sarcina şefului obiectivului militar (comandantului unităţii militare).
Şeful obiectivului militar (comandantul unităţii militare) este, de asemenea, răspunzător de iluminarea încăperii pentru gardă şi de asigurarea ei cu combustibil şi îmbrăcăminte pentru posturi.
87. Pentru a confirma că garda sosită pentru schimb este într-adevăr numită în acest scop, precum şi că persoana sosită, care deţine ordinul şefului garnizoanei sau al ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară), este cea cu adevărat împuternicită de către şeful respectiv, se va stabili parola.
Parola constă în denumirea unui oraş, se stabileşte pentru fiecare zi, separat pentru fiecare gardă: pentru garda de garnizoană – de comandantul comenduirii militare, pentru garda interioară – de şeful statului major al unităţii militare.
Parolele sînt stabilite cu cel mult 10 zile înainte şi sînt consemnate în registrul de secrete, care se păstrează la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) într-o mapă sigilată în safeu.
Parolele pentru gărzile noi, care intră în serviciu la alarmare, sînt păstrate într-un pachet sigilat la ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
Persoanele care cunosc parola sînt obligate s-o păstreze în secret şi s-o comunice, la cerere, prin fişă, fără a o pronunţa, fişa urmînd să fie imediat distrusă.
În caz de pierdere a fişei cu parola sau în alte cazuri de deconspirare a parolei, acţiunea ei este imediat sistată de către ofiţerul de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară). Despre aceasta se raportează comandantului comenduirii militare a garnizoanei (şefului statului major al unităţii militare).
88. Deschiderea magaziilor (depozitelor, parcurilor) sau accesul în locurile de staţionare a maşinilor de luptă, a altui armament şi a tehnicii militare, aflate în paza gărzii, se admite în baza permisului valabil o singură dată sau a permisului permanent, semnat de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi autentificat prin ştampila cu stema ţării.
În permis se indică: numărul acestuia şi numărul gărzii pentru al cărei şef este eliberat; denumirea obiectivului păzit, care urmează să fie deschis (închis); data şi timpul deschiderii (închiderii); gradul militar, numele, prenumele şi patronimicul persoanei sosite pentru deschidere (închidere).
Lista de persoane care au dreptul să deschidă anumite magazii (depozite, parcuri) sau care pot fi admise la primirea de la gardă a maşinilor de luptă, a altui armament şi a tehnicii militare aflate în locurile de staţionare, este adusă la cunoştinţă prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).
Modelele de permise cu semnăturile autentice, lista persoanelor cu funcţii de răspundere, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau au acces la ele, precum şi modelele mulajelor de sigilii (amprentele plumburilor pentru sigilat), semnate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) şi autentificate prin ştampila cu stema ţării, trebuie să se afle în încăperea pentru gardă (Anexa nr.6).
89. Modul de acces pe teritoriul tehnic al depozitelor, la obiectivele ce prezintă pericol de inflamabilitate şi la cele de importanţă deosebită este stabilit de şefii direcţiilor respective ale structurilor militare, conform instrucţiunilor speciale.
90. Permisul pentru deschiderea locurilor de staţionare a navelor aeriene şi a altor obiective ale unităţii de aviaţie de pe aerodrom este semnat de către şeful statului major al unităţii.
Modul de pază a navelor aeriene după deschiderea locurilor de staţionare şi pînă la predarea lor sub paza gărzii este stabilit de instrucţiunile pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova cu privire la cerinţele prezentului regulament.
91. Modul de executare a serviciului de gardă în vederea pazei şi apărării obiectivelor militare în condiţii speciale este stabilit, suplimentar, de conducătorul structurii militare.
Executarea serviciului de gardă cu utilizarea
mijloacelor tehnice de pază
92. Mijloacele tehnice de pază sînt utilizate în scopul sporirii siguranţei pazei obiectivelor şi al reducerii personalului gărzilor. Ele includ: mijloacele de descoperire perimetrice şi de obiect, semnalizarea de pază a obiectivelor, mijloacele tehnice de prevenire şi acţionare, semnalizarea antiincendiară, aparatura de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi reţeaua de semnalizare prin cablu, radio sau video.
Siguranţa pazei obiectivelor cu utilizarea mijloacelor tehnice de pază este asigurată: prin selectarea corectă a mijloacelor tehnice de pază şi utilizarea lor în complex cu barajele inginereşti; prin instalarea în ascuns a mijloacelor de pază; prin calitatea înaltă a montajului, prin întreţinerea tehnică permanentă şi controlul asupra stării acestora; prin vigilenţa şi acţiunile oportune întreprinse de personalul gărzilor la semnalele mijloacelor tehnice de pază.
93. Tipul şi numărul de mijloace tehnice de pază utilizate la obiectiv sînt stabilite în funcţie de importanţa lui: obiectivul de prima categorie este utilat cu două şi mai multe aliniamente de mijloace perimetrice de descoperire, cu semnalizare de pază de obiect şi cu alte mijloace; obiectivul de categoria a doua – cu un aliniament de mijloace perimetrice de descoperire şi semnalizare de pază de obiect; obiectivul de categoria a treia – cu semnalizare de pază de obiect.
Semnalizarea antiincendiară este instalată în conformitate cu normele şi specificaţiile stabilite.
94. Modul de instalare şi de întreţinere a mijloacelor tehnice de pază este stabilit în funcţie de caracteristicile şi paşapoartele lor tactico-tehnice.
Aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază şi a semnalelor de incendiu este instalat în încăperea pentru gardă, în camera şefului gărzii sau într-o cameră specială pentru panoul de recepţie.
Pentru asigurarea funcţionării fără întrerupere a mijloacelor tehnice de pază se instalează o sursă de alimentare autonomă.
Dacă garnizoana (unitatea militară) dispune de echipă de pompieri şi salvatori militari, aparatajul de recepţie a semnalelor de la semnalizarea antiincendiară poate fi instalat în încăperea pentru această echipă.
Menţinerea în stare bună de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază este realizată de către specialişti în domeniu, numiţi prin ordin pe unitate (pe garnizoană).
95. Paza şi apărarea obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază pot fi asigurate prin instalarea de santinele, prin metoda executării serviciului de către echipele de control-pază sau prin metoda mixtă. Metoda executării serviciului de către echipele de control-pază este considerată de bază. În toate aceste cazuri, pentru întărirea pazei obiectivelor pot fi utilizaţi cîinii de pază (Anexa nr.11).
Decizia privind aplicarea mijloacelor tehnice de pază şi necesitatea instalării santinelelor, precum şi privind utilizarea cîinilor de pază este luată de comandanţii (şefii) care au dreptul să aprobe tabelul cu organizarea gărzilor.
96. Santinelele se instalează în vederea pazei depozitelor cu armament, muniţii şi altor obiective care necesită observare permanentă şi care sînt utilate cu mijloace tehnice de pază. În aceste cazuri, santinelele execută serviciul după cum este indicat în pct. 159-169.
Controlul asupra funcţionării aparatajului de recepţionare a semnalelor mijloacelor tehnice de pază este exercitat de şeful gărzii sau de ajutorul său (caporalul de schimb).
97. Serviciul echipelor de control-pază constă în exercitarea de către operator a controlului permanent asupra funcţionării aparatajului de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază, iar controlul periodic se efectuează de către echipele de control-pază ale posturilor, care sînt permanent gata de a acţiona în caz de declanşare nesancţionată a mijloacelor tehnice de pază.
Controlul posturilor este efectuat conform graficului echipei de control-pază, în componenţa căreia intră: şeful gărzii sau ajutorul său pentru mijloacele tehnice de pază, unu-doi militari din gardă, iar la utilizarea cîinilor de pază – şi ajutorul şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază.
Pe parcursul controlului exterior sînt verificate starea împrejmuirii, fîşiei de control al urmelor, uşilor (porţilor), geamurilor şi pereţilor magaziilor (depozitelor), numărul şi corespunderea sigiliilor (plumburilor), precum şi funcţionarea mijloacelor tehnice de pază.
98. Metoda mixtă de pază a obiectivelor constă în îmbinarea metodei executării serviciului de către echipele de control-pază cu instalarea concomitentă a santinelelor pe anumite sectoare ale perimetrului sau la posturile de pe lîngă clădiri (încăperi). Controlul mijloacelor tehnice de pază poate să-l exercite şeful gărzii sau ajutorul său, iar în locul echipei de control-pază poate să acţioneze echipa de rezervă a gărzii.
Executarea serviciul de către gărzi
99. Serviciul în garnizoană se execută în baza tabelului cu organizarea gărzilor (Anexa nr.1).
Gărzile se schimbă în fiecare zi.
Pentru perioada aflării unităţii militare la instrucţii, prin ordinul şefilor care au dreptul să aprobe tabelele cu organizarea gărzilor, pe un termen de pînă la 7 zile, poate fi numită o garda fără schimb în frunte cu un ofiţer.
100. Tabelul cu organizarea gărzilor de garnizoană este întocmit de comandantul comenduirii militare, iar tabelul cu organizarea gărzilor interioare – de şeful statului major al unităţii militare, în baza indicaţiilor şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare) privind organizarea pazei şi apărării obiectivelor în funcţie de importanţa acestora, de utilarea cu mijloace tehnice de pază, de împrejmuire şi de asigurarea pazei de siguranţă cu un personal cît mai mic al gărzii. Personalul gărzii trebuie să cunoască condiţiile şi particularităţile de amplasament şi de pază ale obiectivelor.
Şeful obiectivului militar (magazie, depozit, bază) ce urmează să fie păzit, de comun acord cu comandantul subunităţii (unităţii) care numeşte garda, alcătuieşte tabelul cu organizarea gărzilor la obiectivele păzite.
101. Concomitent cu tabelul cu organizarea gărzilor, pentru fiecare gardă sînt elaborate: schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi (Anexa nr.3), instrucţiunile pentru şeful gărzii; pentru gărzile ce se schimbă pe timp de alarmă, în afară de aceasta – documentaţia pentru caz de alarmă, iar pentru gărzile în componenţa personalului cărora intră ajutorul şefului gărzii (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază – documentaţia pentru ajutorul şefului gărzii (operator) pentru mijloacele tehnice de pază.
În schema de amplasare a posturilor se indică: hotarele posturilor şi ale zonelor interzise, tipurile de împrejmuiri; obiectivele utilate cu mijloace tehnice de pază; itinerarele schimburilor de posturi şi ale patrulelor pe mijloace de transport; itinerarele santinelelor şi echipelor de control-pază pe timp de zi şi de noapte, locul de amplasare a tranşeelor, foişoarelor de observare, mijloacelor de transmisiuni şi de stingere a incendiilor, posturilor cu cîini de pază; cele mai periculoase căi de acces la posturi.
În tabelele de posturi se indică: ce trebuie păzit şi apărat la fiecare post; obligaţiile speciale ale santinelei, ţinîndu-se cont de condiţiile concrete de serviciu la post şi de termenele de raportare prin mijloacele de legătură; timpul în care santinelei i se permite să execute observarea de pe foişor; distanţa minimă la care santinela poate permite apropierea de post a persoanelor străine; acţiunile santinelei în caz de atac asupra posturilor vecine şi în caz de incendiu la post; cazurile în care santinela poate face uz de armă. Pentru posturile utilate cu mijloace tehnice de pază se indică tipul şi marca mijloacelor tehnice de pază la fiecare post, particularităţile funcţionării lor, modul de control al postului de către echipa de control-pază şi uzul de armă de către această echipă.
În instrucţiunile pentru şeful gărzii se indică: misiunea gărzii, obligaţiile speciale ale şefului gărzii privind paza şi apărarea obiectivelor, modul de acţiune a persoanelor cu funcţii de răspundere ale gărzii la primirea sub pază şi la predarea obiectivelor, inclusiv a mijloacelor tehnice de pază, graficul şi modul de verificare a acestora de către echipele de control-pază; măsurile privind întărirea pazei obiectivelor pe timp de noapte şi pe timp nefavorabil; acţiunile gărzii în caz de atac asupra obiectivului păzit, santinelelor sau încăperii pentru gardă, de declanşare şi ieşire din funcţie a mijloacelor tehnice de pază, precum şi indicaţiile privind modul de asigurare a integrităţii armelor şi de deschidere a lăzilor cu muniţii.
Documentaţia cu privire la darea alarmei include: tabelul de posturi, schema de amplasare a posturilor, instrucţiunile pentru şeful gărzii, foaia de stare a gărzii şi parola. Aceste documente stabilesc modul de pază şi apărare a obiectivelor de către gardă, ţinîndu-se cont de acţiunile trupelor conform planului de asigurare a pregătirii de luptă şi de mobilizare.
Documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază constă: din instrucţiunile (indicaţiile) privind modul de primire sub pază şi de predare a obiectivelor, exercitarea controlului asupra aparatajului, precum şi privind particularităţile acţiunilor întreprinse la declanşarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice de pază; lista obiectivelor păzite, utilate cu mijloace tehnice de pază (numărul postului, denumirea obiectivului, timpul de deschidere şi închidere); registrul de control al funcţionării mijloacelor tehnice de pază (denumirea obiectivului, timpul de luare sub pază şi de predare a obiectivului, starea tehnică a mijloacelor instalate, timpul de control al funcţionării şi însemnările privind starea lor, timpul şi locul de declanşare a mijloacelor tehnice de pază şi măsurile luate) şi îndrumarul privind exploatarea mijloacelor tehnice de pază instalate la obiectiv.
Documentele indicate în acest punct se aprobă de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).
În baza tabelului cu organizarea gărzilor, comandantul comenduirii militare (şeful statului major al unităţii) stabileşte lunar succesivitatea executării serviciului de către unităţi, care este aprobată de şeful garnizoanei (comandantul unităţii militare).
102. Extrasele din schema de amplasare a posturilor, din tabelul de posturi, din instrucţiunile pentru şefii gărzilor şi din documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază, împreună cu extrasul din tabelul cu organizarea gărzilor sînt expediate tuturor unităţilor militare ale garnizoanei care participă la executarea serviciului în garnizoană nu mai tîrziu decît cu 10 zile înainte de începutul lunii următoare.
Statul major al unităţii militare, cu 5-6 zile înainte de începutul lunii următoare, informează comandanţii subunităţilor care vor asigura gărzile, despre zilele de intrare în serviciu şi componenţa gărzilor lor.
Despre fiecare schimbare în schema de amplasare a posturilor şi în tabelele de posturi, comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) anunţă la timp unităţile (subunităţile) militare.
Documentaţia pentru caz de dare a alarmei se păstrează la şeful gărzii într-un pachet sigilat cu ştampila cu stema ţării. Al doilea exemplar al documentaţiei se află la comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare) pentru executarea instructajului şefului gărzii numit pentru schimb în caz de dare a alarmei.
103. Dacă la obiectiv sînt cinci sau mai multe posturi, şef al gărzii este numit un ofiţer sau un subofiţer, iar dacă numărul de posturi este mai mic – un sergent.
Şef al gărzii care păzeşte un obiectiv de importanţă deosebită, este numit un ofiţer sau un subofiţer, indiferent de numărul de posturi.
Şef al gărzii de pază a arestului garnizoanei este numit un ofiţer (subofiţer).
Ajutor al şefului gărzii este numit un subofiţer sau un sergent. Dacă ajutorul şefului gărzii nu este numit, obligaţiunile acestuia le va exercita primul caporal de schimb.
Ajutor al şefului gărzii (operator) pentru mijloacele tehnice de pază este numit dintre specialiştii în mijloacele tehnice de pază sau dintre alţi militari, numiţi prin ordinul şefului garnizoanei (comandantului unităţii militare).
Ajutor al şefului gărzii pentru serviciul cu cîini de pază este numit dintre conducătorii superiori de cîini de pază (Anexa nr.11).
104. În componenţa gărzii sînt numiţi caporalii de schimb dintre sergenţi sau caporali.
Numărul caporalilor de schimb este în funcţie de numărul şi de amplasarea posturilor, astfel încît fiecare caporal de schimb să instaleze la posturi nu mai mult de cinci santinele, iar deplasarea spre posturi, schimbul santinelelor şi întoarcerea în corpul de gardă să nu dureze mai mult de o oră.
Dacă în gardă sînt numiţi cîţiva caporali de schimb, ei se vor numi: primul caporal de schimb, al doilea caporal de schimb etc.
Dacă garda păzeşte un post, caporalul de schimb nu se numeşte, iar obligaţiunile lui le execută şeful gărzii.
105. Militarii de gardă sînt numiţi dintre soldaţi.
Dacă numărul de soldaţi este insuficient în calitate de militari de gardă pot fi numiţi sergenţi în termen. În acest caz, ei vor constitui toate schimburile posturilor, întregul personal al echipei de control-pază, iar caporali de schimb vor fi militarii în grad nu mai jos decît cel al militarilor de gardă.
Numărul militarilor de gardă se stabileşte în funcţie de numărul de posturi ale gărzii. Pentru paza unui post timp de 24 de ore se numesc trei schimburi de santinele, iar pentru paza postului doar pe timp de noapte (de la amurg pînă în zori sau de la închiderea pînă la deschiderea depozitului) – două schimburi de santinele.
Însoţitorii sînt numiţi în funcţie de numărul de persoane arestate şi de amplasarea în arest a locurilor de uz general, calculîndu-se un însoţitor pentru 10-15 persoane arestate.
106. Personalul gărzii, inclusiv şeful gărzii, este numit cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea serviciului, de la o subunitate, care, la rîndul său, este de la o unitate militară.
Pregătirea gărzilor
107. Comandanţii de unităţi şi subunităţi militare, care asigură personalul de gardă, sînt răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru executarea serviciului, precum şi de starea bună a armelor, cartuşelor de luptă şi de prezentarea la timp a gărzilor la apel.
Se interzice de a numi în gardă militari care încă nu au depus Jurămîntul Militar, nu au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delicte pasibile de urmărire penală, referitor la care are loc anchetarea, militarii bolnavi şi alţi militari, care, la acel moment, din cauza stării moral-psihologice nu pot executa serviciul de gardă, precum şi militarii sancţionaţi disciplinar cu arest.
108. Şefii statelor majore ale unităţilor militare, cu trei zile înainte de începerea serviciului de către garda de garnizoană sau cea interioară, sînt obligaţi să înmîneze comandanţilor de subunităţi, care asigură personalul de gardă: schemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi şi instrucţiunile pentru şefii gărzilor, pentru ca acestea să fie studiate de personalul gărzilor.
109. În noaptea care precede intrarea în serviciu, militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de serviciu, nu vor fi antrenaţi în instrucţie şi munci.
În ziua intrării în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore de pregătire pentru serviciu, iar dacă intră în serviciu peste 24 de ore – de cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
În cazul în care schimbul gărzilor se efectuează dimineaţa, orele pentru odihnă (somn), nu se acordă. Totodată, şedinţele (instructajul) teoretice se desfăşoară în ajunul zilei intrării în serviciu, şedinţele (instructajul) practice – în ziua intrării în serviciu.
110. Pregătirea personalului gărzii numit de companie (baterie) este organizată personal de comandantul de companie (baterie); a gărzii numite de batalion (divizion) – personal de comandantul de batalion (divizion); a gărzii numite de unitatea militară – de către unul dintre locţiitorii comandantului unităţii.
Pregătirea gărzii pentru executarea serviciului se execută în trei etape:
1) prima etapă – cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi;
2) a doua etapă – în ziua ce precedă intrarea în serviciu, în orele indicate în programul zilei, personalul gărzii este antrenat în şedinţe de studiere a prevederilor regulamentelor şi tabelelor de posturi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi variantele de acţiuni ale santinelelor la posturi, precum şi a instrucţiunilor respective şi a exigenţelor de securitate;
3) a treia etapă – în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară şedinţa practică la care sînt însuşite acţiunile santinelelor la posturi.
Şedinţa de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfăşoară în clasa pentru pregătirea gărzilor, şedinţa practică – în tabăra pentru serviciul de gardă a unităţii militare (Anexa nr.10).
Pregătirea ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază este realizată la şedinţele lunare, organizate de comandantul comenduirii militare a garnizoanei (şeful statului major al unităţii militare), şi pe parcursul şedinţelor practice înainte de apelul gărzii.
În caz de executare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acelaşi personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor primei şi celei de-a doua etapă de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii militare, astfel încît să nu fie în detrimentul calităţii pregătirii gărzii.
Cînd garda execută serviciul fără schimb, la ora stabilită (ora primirii serviciului), şeful gărzii adună personalul gărzii (cu excepţia santinelelor la posturi) şi anunţă despre începerea unui nou serviciu, apoi efectuează instructajul teoretic, reaminteşte regulile tehnicii de securitate, verifică şi completează documentaţia gărzii. Despre intrarea în serviciu a unui nou schimb, şeful gărzii raportează ofiţerului de serviciu pe gărzi (pe unitatea militară).
111. Comandantul de companie (baterie) sau de batalion (divizion), care numeşte personalul gărzii, este obligat:
-
să controleze înainte de intrarea în serviciu selectarea şi distribuirea personalului gărzii conform tabelelor de posturi;
-
să desfăşoare şedinţele prevăzute pentru etapele a doua şi a treia de pregătire a gărzilor şi să obţină cunoaşterea la perfecţie şi îndeplinirea cu încredere de către personalul gărzii a obligaţiilor personale şi a cerinţelor privind securitatea la mînuirea armei;
-
înainte de plecarea personalului gărzii la apel, să controleze starea armelor şi cartuşelor de luptă, accesoriile de toaletă, ţinuta fiecărui militar, precum şi să completeze şi să semneze foaia de stare a gărzii (Anexa nr.4);
-
să asigure sosirea la timp a gărzii la apel;
-
să controleze executarea serviciului de către garda al cărei personal 1-a numit compania (bateria) sau batalionul (divizionul);
-
după schimbul gărzilor, să primească raportul şefului gărzii privind executarea misiunii, să ia cunoştinţă de toate observaţiile din foaia de stare a gărzii, nu mai tîrziu decît în ziua următoare, să facă analiza serviciului cu întregul efectiv al subunităţii care a numit personalul gărzii, să trimită foaia de stare a gărzii la statul major al unităţii militare, indicînd măsurile luate în baza observaţiilor.
112. Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel, gărzile trebuie să fie gata de executarea serviciului şi să treacă în subordinea şefului gărzii. Către acest moment şefii gărzilor sînt obligaţi:
-
să primească armele, cartuşele de luptă, să le elibereze, contra semnătură, personalului conform foii de distribuire, să controleze corectitudinea umplerii încărcătoarelor;
-
să examineze armele;
-
să controleze, după foaia de stare a gărzii, repartiţia personalului gărzilor;
-
să controleze ţinuta şi echipamentul;
-
să verifice ca personalul gărzii să nu dispună de aparate telefonice mobile, aparate de fotografiat şi alte dispozitive electronice interzise.
-
să raporteze comandantului de companie (baterie) sau de batalion (divizion) despre pregătirea gărzii pentru executarea serviciului.
Din tabăra pentru serviciul de gardă, gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în portîncărcătoare (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).
113. Toate gărzile de garnizoană sînt trimise din unitatea militară de către ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea gărzilor, acesta raportează comandantului (şefului statului major) şi comandantului comenduirii militare.
Dostları ilə paylaş: |