Repere istorice ale talmaciului
Epoca de glorie (1918-1945)
Yüklə 0,81 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- CAPITOLUL 6 . POPULATIA 6.1 Vatra localitatii
- 6.2 Numele localitati si recensamintul populatiei
- 6.3 Lista numelor de familie din Talmaciu si frecventa utilizarii acestora la data de 31.12.2007 . A
- CAPITOLUL 7. VIATA CULTURALA. 7.1 Biserica
5.2 Epoca de glorie (1918-1945) Perioada de avint economic generata de infaptuirea actului de la 1 decembrie 1918,reformele din cadrul administratiei,agriculturii, invatamintului,sanatatii,etc,au insemnat si la Talmaciu un adevarat miracol. Conform extrasului de Carte Funciara existent la Judecatoria Avrig si a documentelor de evidenta existente in arhiva Primariei Talmaciu in anu 1912,aceasta localitate avea 544 de ha teren arabil,40 ha de gradini,513 ha finate ,24 ha vii,1278 ha pasune si 4733 ha padurii.17)barbosa Dupa infaptuirea actului unitatii nationalae de la 1 decembrie 1918,o parte din teritoriul acestei localitati a fost trecuta in administrarea comunelor Talmacel,Boita,Sadu,iar padurile trecute in administrarea comunelor de peste munti Malaia,Voineasa,Vaideeni,etc. De atatea ori,in istorie,cazut si ridicat din nou,targusorul Talmaciului avea sa cunoasac in perioada dintre cele doua razboaie mondiale,cea mai infloritoare perioada din existente sa milenara. Mai intii trebuie mentionat ca paralel cu societatea saseasaca inchisa intre Cibin si calea ferata(sau riul Sadu) si care-si continua,fara a fi afectata obiceiurile si traditiile sale istorice se dezvolta si se extindea catre vest si nord ansambluri noi de locuinte.fabrici si servicii.Sporurilr de populatie se realizau prin mutarea din satele dimprejurul Talmaciului a numeroase familii care au abandonat munca pamintului total sau partial,dedicindu-se activitatilor industriale sau semiindustriale care se nastea aici. 18)Primii locuitori au venit din Sadu,Talmacel si Boita,au continuat cu locuitori din Vestem,Racovita,Porcesti,Sebesul de Sus si de Jos si chiar mai departe din Tara Fagarasului .Astfel ca multe familii,care in satele lor erau nevoiase,lipsite de pamint si avere si nici nu gaseau un loc de munca s-au mutat aici primind locuri de casa si dedicindu-se muncilor la fabricile Rominofir si Feltrineli sau Ofa. Primele case s-au construit in cartierul ,,Lumea Noua”,in continuarea vetrei vechi a satului ,paralel cu Cibinul si pina in aproprierea caii ferate.Tot in aceasta zona,s-a construit scoala pentru copii ce se nasteau,in casele in care s-au mutat colonistii.Deasemenea,in continuarea cimitirului sasesc s-a amenajat cimitirul ortodox si totul s-a implinit atunci, cind, aici s-a construit si biserica ortodoxa(1937-1942) 19) Bazele construirii acestei biserici si necesitatea infiintarii unei parohii ortodoxe s-au ridicat inca din 1922 atunci cind s-a constituit ,,Reuniunea femeilor ortodoxe” societatea care-si propunea pe linga acest scop si emanciparea tuturor cetatenilor romini mutati la Talmaciu.20)Statutul acestei asociatii,precum si alte deprinderi nu numai utile dar si trebuincioase au fost imprumutate de la modul de organizare si conducere al sasilor.Acestia situau la baza organizarii lor anumite principii,precum subordonartea intereselor de grup,intereselor personale si respectarea unor anumite cutume stabilite prin statutul de functionare a societatii.Astfel cea mai importanta forma de organizare a sasilor a fost ,,vecinatatea” sau ,,nachbarschaften”,constituita pe strazi sau cartiere si care se compunea din totalitatea familiilor unei strazi sau cartier cu rolul de a se ajuta la foc,la inmormintari,la construirea unei case,etc. Copii sasilor,confirmatii la biserica(dupa virsta de 14 ani) se reuneau in societati de baieti ,,Bruderschaf” sau societati de fete ,,Schwesternschaft” si care jurau sa respecte un anumit cod de valori in care la loc de frunte se situau respectul fata de parinti si respectul fata de normele crestine.21) Organizatia ..Amicii muntilor” o alta asociatie a sasilor, avea rolul de a marca traseele alpine si de a pune in valoare traseele turistice din Carpati si din imprejurimile Talmaciului.Filiala Talmaciu a societatii Gustav Adolf Verein,reunea toate femeile evangheliste si avea un pronuntat caracter agricol,de invatare si deprindere a locuitorilor cu cele mai noi tehnici de lucru a pamintului. O alta serie de constructii au inceput dupa 1937,de cind a pornit din plin Rominofir,pe malurile drept si sting al ,,canalului morii”(canal derivat din riul Sadu)unde in afara constructiilor facute de fabrica s-au ridicat numeroase case particulare.Aici peisajul era completat de un dispensar ultramodern pentru timpurile acelea,terenuri de tenis,cantina,doua blocuri cu garsoniere pentru nefamilistii si un numar de7 vile plasate intre riu si drum,nu numai confortabile dar si cochete si utilate corespunzator,in care locuiau englezi.germani si romini,personalul de conducere si proprietarii investitiilor facute aici.22) In aceiasi perioada iau nastere principalele institutii in jurul carora se desfasoara activitatea cetaneasca;gara,posta,CEC-ul,bancile,uzina electrica baza sportiva,scoala,biserica,etc Se construiesc nenumarate poduri si podete,se extinde reteau de drumuri asfaltate si se reorienteaza circulatia autovehicolelor si a carutelor de pe drumul care intra prin sat dinspre Cibin si se oreienteaza pe varianta pe del,paralel cu calea ferata si pe linga fabrica Ofa spre Sibiu. In anul 1941 existau 6 bacanii,3 macelarii,2 brutarii,o moara,45 de cai’45 de iepe,5 tauri,172 de boi,124 de vacii,217 bivolite,1672 vitei,2 berbeci si 162 de oii. 23)
Problema extinderi suprafetei construite la Talmaciou a continuat si dupa cel de al doilea razboi mondial.Daca particularii au construit inca de la inceputurile anilor 1955,case, ,,pe drumul Sadului”,si ,,Pe deal” sau chiar ,,intre iazuri”,statul a construit masiv abia dupa anii 1960.Astfel ca din totalul de 25 de blocuri care sunt construite ,11 blocuri au fost date in folosinta intre 1965-1972,7 blocuri au fost finalizate in perioade 1974-1975,iar ultimele 7 au fost date in folosinta in perioada 1987-1989.24)Populatia s-a dublat de la 3000 de locuitori in 1957 a ajuns la peste 7000 la inceputurile anilor 1990. Sporul cel mai important de populatie s-a realizat prin aducerea de cetateni nu numai din satele dimprejurul Talmaciului,ci si localitati din judetul Sibiu,din localitati ale judetelorVilcea,Olt,Dolj,etc25) Marirea continua a capacitatii de productie a filaturii Firu Rosu, a determinat autoritatile ca prin masuri specifice ,precum repartitie din scolii,asigurarea de conditii de locuit si nu in ultimul rind,un salariu atragator,sa aduca forta de munca din cele mai indepartate locuri din tara.Ponderea cea mai insemnata a constituito forta de munca feminina,in special fete tinere,multe dintre ele raminind aici la Talmaciu,prin intemeierea de familii,fie cu localnici,fie cu cetateni din alte localitati,veniti si ei la lucru.26) Problemele sociale ale tarii s-au resfrins si asupra localnicilor de la Talmaciu,cu implicatii majore asupra evolitiilor ulterioare ale localitatii.Astfel,dupa anul 1945,dupa incheierea armistitului si obligarea tarii la plata despagubiriilor de razboi.Talmaciu a deveit important centru de ,,colectare a cotelor” pentru toate localitatile dintre Sibiu si Avrig.Concomitent, a avut loc deportarea sasilor in fosta URSS,confiscarea caselor,averilor si paminturilor pe care acestia le-au detinut .Dupa anul 1948 sasii s-au intors acasa din gulagurile sovietice,iar unii au primit inapoi casele de locuit si o parte din paminturile care le-au detinut27).Aceasta slaba consolare a durat doar 5 ani,deoarece potrivit directivelor timpului,au inceput intovarasirile si in final s-a constituit Gospodaria Agricola Colectiva,care incepind cu anul 1957.a gestionat paminturile din jurul Talmaciului.Daca la inceputurile sale,aceasta forma de organizare s-a bucurat de orecare sustinere.dupa anii 1970,numarul celor inscrisi in CAP a scazut constant,iar in 1989 avea doar 13 membrii.Majoritatea membrilor care compuneau CAP au ales alte locuri de munca si meseri ori pur si simplu au emigrat in Germania incepind cu anii 1970 Devenit important centru muncitoresc dupa 1970,cu un potential uman deosebit aici s-au desfasurat nenumarate activitati culturale si sportive.Astfel,prin clubul de la Firu Rosu ori prin caminul cultural din localitate aveau loc dese festivaluri de folclor,teatru,jocuri populare,etc care au tinut treza nu numai constiinta nationala dar a perpetuat,atit cit s-a putut,traditiile rominesti si valorile spirituale ale poporului romin.28) Sportul a contribuit din plin la afirmarea localitatii,prin echipele de fotbal,hanbal,volei,etc si nu in ultimul rind prin echipa de popice,cistigatoare a numeroase trofee interne si internationale.29)Un rol deosebit in dezvoltarea localitati la avut si cooperatia de consum,prezenta cu nenumarate ateliere de prestari de servicii si unitati de alimentatie publica. 30) Talmaciu a avut de suferit de pe urma inundatilor din nii 1970 si 1975,cind apele Cibinului au pus in pericol casele din partea de est.Dar pericolul cel mai mare l-a prezenat posibilitatea ca barajele de pe riul Sadu,din cauza volumului imens de apa,sa cedeze,punind in pericol astfel,viata si constructiile de la Talmaciu. Prin anii 1970-1973 s-au efectuat pentru prima data o curatire a pajistilor alpine de copacii si resturi ierboase nefolositoare,dind astfel posibilitatea sa se inmulteasac numarul oilor si a vitelor.Cu aceiasi ocazie,s-au construit 9 stini poentru adapostul oierilor si prelucrarea brinzei,lucrari de care au beneficiat satele Boita si Talmacel,la acea data componente ale comunei Talmaciu. 31) Invatamintul a beneficiat de construirea anui nou local al liceului si de asemenea de constituirea in cadrul scolii generale a numeroase cercuri de cercetare stiintifica precum;foto,teatru,dansuri poulare,aeromodelizm,carting,gimnastica,limbii straine,electonica,muzica,ateliere mestesugaresti,etc. Ca o recunoastere a meritelor sale mai mult muncitoresti,deoarece ca infrastructura mai avea de lucrat,comuna ,a fost declarata in anul 1989-ORASUL TALMACIU.32) Anii de dupa revolutia din 1989,a insemnat o descatusare de energii si pentru proaspatul oras,materializata in nenumarate investitii facute de localnici si societati din oras si din afara orasului.33)Aplicarea legilor funciare,desi inceputa inca din 1991,nu s-a finalizat nici astazi,numerosi localnici,in special sasi,neprimindu-si in totalitate,drepturile prevazute de lege. Imediat dupa anul 1991 s-au concesionat mai multe locuri de case in zona strazii 1 mai,astfel ca a aparut un intreg cartier de locuinte . Prin anii 1993 s-au obtinut aprobarile si s-au inceput racordarea locuintelor la reteaua de gaz metan. 34) S-a construit un spital pentru bolnavi imunodeficitari psihic si fizic care a adus un numar insemnat de locuri de munca. S-au facut ample lucrari de reparatii si intretineri la infrastructura existenta(sosele,cladiri publice,retele de aductiunea a apei,etc) si se fac pregatiri de incepere a lucrarilor de colectarte a apelor uzate,una din conditiile de baza ale functionarii localitati cu statut de oras.35) S-a remarcat in mod deosebit in decursul timpului activitatea notarilor comunali ; Filip Carol ,Bunea Dumitru,Schmit Ferdinand,Schneider Gustav,Fratila Ioan,Dumitru George,dr.Pop Ioan,Barbosa Dumitru,Bordeanu Lucretia,Toghe Ana,Rotarescu Ioan,Albu Eugen,Hoza Ovidiu, Din anul 1993,orasul TALMACIU este infratit cu orasul francez VITRE.O piata din centru orasului poarta numele orasului infratit. In acelasi timp asociatia cu acelasi nume desfasoara nenumeroase activitati de diversificare si intarire a relatiilor cu prietenii francezi. In acest mod au loc vizite reciproce,alternative,in anii cu sot in Franta si anii fara sot in Romania,atit a membrilor fundatiei,cit si a organelor comducatoare din administratia celor doua orase.36) Lista primarilor care au condus Talmaciu intre 1920-2008 1920-1926 Fakesch Mihail 1926- 1932 Lang Martin 1932- 1934 Klein Martin 1934-1938 Schneider Mihai 1938-1944 Furdui Gherasim 1948-1952 Titiriga Ioan 1952-1954 Musnay Janos 1954-1958 Dan Ioan 1958-1961 Rotaru Nicolae 1961-1963 Titiriga Ioan 1961-1965 Caraus Teodor 1965-1968 Graur Ovidiu 1968-1972 Lotrean Constantin 1972-1978 Ionescu Stelian 1978-1989 Filimon Ana 1989-1992 Moroianu Radu 1992-1996 Popa Constantin
2003-prezent Barbu Constantin 37) Biblioigrafie cap.5 1. Schneider F Talmaciu –comuna saseasca din Transilvania,Germania 1990,p219. 2. Schneider F Talmaciu –comuna saseasca din Transilvania,Germania 1990,p222 3 Baltat Ioan Informatie –Talmaciu . 4. col. Cucu M Trecatorile Carpatilor Bucuresti 1988,p 111 5. col Cucu M Trecatorile Carpatilor, Bucuresti 1988,p 112 6. col Cucu M Trecatorile Carpatilor Bucuresti 1988 p 114 .7 col Cucu M Trecatorile Carpatilor,Bucuresti 1988,p 115 8. col Cucu M Trecatorile Carpatilor,Bucuresti 1988,p 117 9. col Cucu M Trecatorile Carpatilor,Bucuresti 1988,p 119 10. col Cucu M Trecatorile Carpatilor,Bucuresti 1988,p 122 11. col Cucu M Trecatorile Carpatilor,Bucuresti 1988,p 125 12. Cupsa I. Armata romina in campaniile din 1916-1917 Bucuresti,ed.Militara 1967,p,93 13.Falkenhayn E Campania armatei a 9,impotriva rominilor si rusilor,Bucuresti 1937,p,37 14.Falkenhayn E Campania armatei a 9,impotriva rominilor si rusilor,Bucuresti 1937,p,43-45; 15. Cupsa I. Armata romina in campaniile din 1916,1917 Bucuresti,ed.Militara 1967,p,132. 16 Rotaru I Informatie -Talmaciu 17 Ivan D.. Informatie -Talmaciu 18 Barbosa D Extras CF Avrig 19 Tarsia T Incercare de monografie-Talmaciu p,11 20 Tarsia T Incercare de monografie-Talmaciu p,13 21 Tarsia T Incercare de monografie-Talmaciu p,15 22. Schneider F Talmaciu –comuna saseasca din Transilvania,Germania 1990,p316 23 Tarsia T Incercare de monografie-Talmaciu p,17 24 Popica S Informatie Talmaciu 25 Filimon Ana Informatie -Talmaciu 26 Ionescu S Informatie-Talmaciu 27 Ciorogariu I Informatie Talmaciu 28Barbosa D Informatie -Talmaciu 29 Filimon A Informatie-Talmaciu 30 Patan I Informatie –Talmaciu 31 Ivan D Informatie Talmaciu 32.Ionescu S Informatie-Talmaciu 33 Filimon A Informatie Talmaciu 34 Moroianu R informatie-Talmaciu 45. Popa C. Informatie Talmaciu 36 Moroianu R Informatie Talmaciu 37 Barbu S Informatie Talmaciu 38 Barbosa D Informatie-Talmaciu CAPITOLUL 6. POPULATIA 6.1 Vatra localitatii Daca ar fi sa luam in considerare spusele preotului Johannes Lebelius,ar insemna ca la Talmaciu avem de lungul timpului, nu numai o multitudine de de limbi vorbite(latina,daca,idis,armeana,greaca,germana,maghiara,romina,turca,poloneza,slovaca,sarba,rusa,etc) dar si o diversitate de religii.(mozaica,ortodoxa,catolica,greco-catolica,luterana,unitariana,reformata,musulmana,) Si ca sa respectam aprecierea lui scespiare ca lumea reperezinta un teatru in care se schimba doar actorii,in timp ce scena ramine aceiasi,ne dam seama ca in acest spectacol au fost chemati multi si au ramas putini.Pastrind traditia si astazi Talmaciu este un conglomerat de populatii reprezentind toate judetele Romaniei si in curind,probabil, toate natiunile Europei. Cercetind izvoarele istorice si confruntind cu datele de pe teren avem de face cu 3 vetre de sat ,din care in fapt,doua sunt locuite si astazi. Prima vatra,dupa spusele lui Lebellius,in care s-au asezat evreii,armenii si grecii,se afla ,,pe cele 3 riuri confluente” Cibinul,Sadul si Talmacelul,ceea ce ar corespunde si realitatilor de azi,deoarece zona este populata cu asezari umane,iar toponimia locului indica existenta unui teritoriu numit chiar ,,armenii”1).Pe teren aceasta zona ar fi delimitata la sud de piriul Talmacelului, la est de calea ferata,iar la nord de ipoteticul (la vremea aceea) ,,canal al morii”.Probabil ca spre vest aceasta asezare cuprindea locuitorii urmasi ai triburilor dacice,care in timp s-au retras spre zona mai muntoasa formind ceea ce azi se numeste Talmacelul sau in evu mediu Talmaciu mic.Interesnte sunt preocuparile acestor coloni,asa cum rezulta din continutul epopeii lui Lebellius,aceea,,de aurari,spalatorii de aur in apele Cibinului,nu departe de Olt,intr-un loc pe care ei l-au ales inaintea altora’’.2) Acesti coloni stabiliti dupa anul 80 e.c. in colonia Thalmud,aveau rolul de a apara dinspre sud regatul lui Decebal,scop in care au inceput fortificarea Vaii Oltului,incepind probabil cu ceeea ce noi numim Coroana Tarii sau dealul furcilor.Avind in vedere rivalitatile dintre romanii si evrei de la asediul Ierusalimului, este posibil,ca acest promontoriu natural,sa fi fost conceput de catre evreii ca ultima cetate de aparare,impotriva romanilor,avind in vedere faptul ca acolo sus se gasesc rezerve de apa,iar prin modul de pozitionare si caracteristicile geografice,seamana izbitor cu MASADA,ultimul bastion de rezistenta evreiasca din Cananul Iudeii. Dupa cum se stie,Decebal,cu tot eroismul ostirii sale a pierdut razboiul cu Traian si probabil evreii s-au vazut a doua oara in situatia de fi decimati si alungatii,lucru despre care Lebelius nu mai face nici o prezentare.Cert este ca toate aceste neamuri s-au pierdut in istorie,fara a lasa vreun indiciu material despre existenta lor,cu exceptia armenilor care a dat numele lor unui teritoriu,care a inceput sa fie locuit abia dupa anii 1990. A doua vatra a Talmaciului poate fi socotita cetatea de la Caput Stenarum,colonia romana intemeiata de ,,tetrahii romani”asa cum ii numeste Lebelius(probabil veteranii romani)care au iesit la pensie din armata romana si au fost improprietariti de imparatul Traian cu terenuri si aici in,Transilvania.3)Aceasta colonie aflata pe malurile din dreapta ale Cibinului si Oltului,la inersectia celor doua riuri,a reprezentat una dintre cele mai puternice garnizoane militae romane.Aici s-au efectuat unele sapaturi arheologice care au confirmat existenta unei cetati romane(statiune si posta)dar convingerea tuturor este ca acest castru mai prezinta inca numeroase surprize,nedescoperite inca. Despre cele doua vetre ale Talmaciului,Lebelius are o admiratie deosebita,prin faptul ca acestea au rezistat 1500 de ani,datorita iscusintei si metodelor inaintate de constructie aplicate4).Toate casele erau construite din piatra,folosind ca liant varul stins,lucru necunoscut la triburile barbare din nordul si estul Europei. Deasemenea,Lebelius este unul dintre putinii istorici ai timpului,care spune,fara sa-si dea seama, un adevar istoric care intareste convingerea continuitatii populatiei daco-romane (rominii) pe aceste teritorii.Pentru ca sa nu se mai nasca in Dacia miscari de razboi,spune Lebellius,romanii,au lasat aici legiuni de soldati,care cu timpul s-au transformat in lucratorii ai pamintului si care detin paminturi intinse si isi faceau locuintele in vastele paduri de la ses.5)Pe acesti lucratori ai pamintului, care isi obtin hrana pe seama oilor si isi zic romini,i-a gasit Lebellius in timpul pastoriri sale la Talmaciu in 1542. O a treia vatra a Talmaciului, a fost intemeiata de catre colonistii sasi la inceputurile secolului al XII –lea (1200-1215) si cuprindea zona dintre riurile Sadu si Cibin,aprope de confluenta acestora.dar mai in adincime,aproape de malul drept al Cibinului,aproximativ in aproprierea bisericii evanghelice de azi.Prezenta sasilor pe teritoriul Ardealului este justificata de Lebelius prin aceea ca au fost chemati de regele Stefan cel sfint sa crestineze aceea parte din ungurii care erau devotati paginului Gyula,iar apoi,dupa terminarea misiunii, li s-a dat drept de locuire permanenta aici,fiind socotii oaspetii permanenti ai regelui pe Fundus Regius 6) Preotul Schneider,apreciaza ca locurile pe care s-au instalat prima data sasii erau mlastinoase,celelalte terenuri bune de locuit fiind deja acupate si de aceea a fost necesara executia unor desecari.7)Apoi,incet,incet,aceasta asezare s-a extins spre sud,nord si vest,dar pentru putin timp,deoarece la marea invazie mongola din 1241,Talmaciu a fost distrus aproape in intregime,din oras raminind doar ruinele,vizibile si peste 300 de ani in timpul pastoriri lui Lebellius. . Lebelius vorbeste in timpul colonizarii sasesti de faptul ca Talmaciu era un oras puternic,un tirg comun,unde negustorii isi expuneau marfurile,dar care a fost distrus in cei 7 ani de ocupatie ai navalitorilor tatarii.Urmarile acestui fapt au fost acelea ca cetatenii urbei Talmaciului au parasit acest orasel si s-a retras la Sibiu,acolo unde satul lui Hermann a devenit oras si unde s-a inceput fortificarea acestuia,devenind in scurt timp cetate.8) In treacat este amintita si prezenta la Talmaciu a ginerelui regelui maghiar Bela al IV lea(1235-1270)(probabil primul Corardus)un agricultor care nu s-a putut opune distrugerii orasului de catre bisenii,o informatie noua care n-a putut fi prelucrata si interpretata din nici un punct de vedere(probabil tatari) Cert este un lucru foarte sigur,ca in jurul anului 1500,in Talmaciu era consemnata in documentele timpului, doar populatia de origine sasesca si aceasta intr-un numar destul de mic,lucru datorat probabil,deselor invazii si navaliri din partea tatarilor si turcilor.Astfel ca foarte mult timp, vatra satului Talmaciu, a fost considerata ca fiind, numai aceasta parte care era locuita de sasii. Abia dupa anul 1900,documentele timpului consemneaza si existenta altor populatii decit cea saseasca la Talmaciu.Mai mult in conscriptiile timpului se mentioneaza existenta a 3-4 familii germane in fiecare din satele apartinatoare domeniului Talmaciului,cu scopuri,probabil administrative. Dupa anul 1918,populatia Talmaciului a erupt,intr-o progresie aproape geometrica,dublindu-se la aproape fiecare 15 anii.Vatra localitati se intinde astazi pe linga cele doua locuite initial, spre Sadu,pe malul drept a riului cu acelasi nume si spre Sibiu,insotind comunicatia care duce catre acest oras.Asezarea geografica si conditiile climaterice deosebite,forta economica a societatilor comerciale din zona ,in special Romanofir,au determinat tot mai multi cetateni din diverse regiuni ale tarii sa-si intemeieze aici locuinte si familii. Este de asteptat ca printr-o regasire a orasului,in special in domeniul turistic,sa aiba loc noi provocari, sa se mareasca numarul locuitorilor si implicit sa infloreasca localitatea, din punct de vedere economic.
Prima si cea mai veche interpretare este atribuita preotului sas Johaness lebellius care aseamana cuvintul Thalmud cu Thalmus, in care ultima litera a cuvintului isi pierde sensul .Explicatia este aceea ca in ebraica veche,litera d putea sa fie foarte bine pronuntata si s. Lucrurile,chiar daca nu sunt acceptate nici de istoriografia saseasca si nici de cea romineasca,au totusi o legatura logica si se sustin cu argumente istorice si naturale din partea preotului sas-Lebellius.Poate istoricii evrei,interesati de acest subiect ar putea sa faca lumina in aceasta problema,analizind mai in detaliu semantica celor doua cuvinte. O alta interpretare ,data de aceasta data de istoricul sas-maghiar, Gustav Kisch, atribuie numele Talmaciu, cuvintului secuiesc Talmacs,care se traduce prin talmaci (traducator),apoi este preluat de unguri si transformat in Tolmacs si diversele sale toponime si diminutive,astfel aparind in documentele timpului sub diferite forme.Este adevarat ca secuii au convetuit ceva timp pe meleagurile noastre,dar si ei cu l-au preluat cuvintul Talmacs tot de la evrei,dar, au pierdut litera,, h”si au transformat terminatia cuvintului din literele ,,us”(Talmus) in literele ,,acs’(Talmacs),probabil tot vreo regula de scriere (necunoscuta de noi) a limbi secuilor.9) Cuvintul talmaci,este prea pretentios pentru a fi dat unui numar insemnat de localnici care sa se ocupe cu tranzitul marfurilor si sa insoteasca calatorii prin trecatoare.Nu se cunoaste a fi existat aici vreo scoala care sa invete pe localnici mai multe limbi si nici nu ridicam pretentii ca taranii din acest domeniu sa fi avut calitati de traducatorii. Este o pura intimplare,atribuita secolului XII,sa preia un cuvint de origine evreiasaca si sa-l adapteze nevoilor timpului,iar apoi sa-l tot dilueze dupa bunul plac a celor care gaseau greu o forma de exprimare. Exista si probabilitate ca unul din contii Corardus sa fi fost traducatorul (talmaciu) intre multele populatii existente in zona romini,germani,maghiari,evrei,armeni,etc,de vreme ce denumirea localitatii apare atestata pentru prima data in vremea acestora( 1265 sau 1311) O a treia ipoteza sustine ca originile cuvintului Talmaciu ar fi de natura peceneaga sau biseana,doua populatii, migratoare ,nomade, care, au bintuiut arealul zonei prin secolele IX-X, Astfel,asa cum in muntii Cindrel exista masivul Besineu,cuvint de origine biseana,tot astfel numele Talmaciu ar proveni de la cuvintul Boru-Tomac.10).Modul acesta de interpretare decurge din Andeanumul din 1224,prin carte se mentioneaza ..silva Blacorum et Bisenorum” si in care aceste locuri s-au identificat ca fiind padurile din scaunele filiale Talmaciu si Saliste de mai tirziu si unde se banuieste a fi trait aceste populatii,nomade. Oricare ar fi originile cuvintului Talmaciu,localnici sai sunt mindri cu acest nume ,il apreciaza si il respecta. In documentele timpului numele localitati apare sub urmatoarele forme,precum,in anii: 1265 –contele Corardus de Tolmach 11) 1311 – Nicolaus de Tolmach 12) 1318 – Nicolaus si Johann de Tolmacs 13) 1335 – Contele Nicolaus de Tolmacs 14) 1366 – contele Paulus de Tolmach 15) 1369 – civitatem Tolmasch 16) 1412 – oppidum Tolmats 17) 1429 – biserica Talmucz 18) 1453 – cetatea regeasca Tolmatsch 19) 1573 – terenul talmeschean de pe Zodt. 20 Apoi incepind cu abul 1580 se va numii in toate actele TALMESCH si pe romineste TALMACIU In ceea ce priveste rencensamintul populatiei.,avem urmatoarele cifre: Anul 1488 - 22 de gospodarii de frunte si 2 saraci 21) Anul 1698 - 88 de locuitori care platesc taxe cu 59 de gospodarii taranesti,15 locuitaori fara proprietae si 14 veniti 22) Anul 1721 – 82 de platitori de taxe din care 52 de platitori sasi restul straini 32) Anul 1786 – 580 de locuitori permanenti,151 de familii,116 case de locuit, cu 291 de femei si 151 de barbatii casatoriti si 158 de celibatari 24) Anul 1832 – 442 locuitori din care 209 barbati si 233 femei 25) Anul 1864 – 515 locuitori din care 263 barbati si 252 femei 26) Anul 1879 – 595 de locuitori din care 289 barbatii si 306 femei ,iar dintre acestia 562 locuiau la Talmaciu,iar in celelalte sate locuia; in Talmacel 5,Boita 4,vama Turnu Rosu 13,Sebese 6 si la fabrica de munitii de pe Sadu 5 27) Anul 1905 - 713 locuitori cu 354 de femei si 359 barbatii 28) Anul 1910 – 793 locuitori cu 390 barbatii si 403 femeii 29) Anul 1921 - 1269 locuitori din care 708 germani,301 ungurii,159 romini,7 evrei si 64 tigani si alte nemuri,inclusiv locuitorii din colonia Talmaciu 2-Feltrineli 30) Anul 1930 -sunt consemnati 207o de locuitori 31) Anul 1941 -2625 locuitori din care 1509 romini,1100 sasi,10 unguri si 6 evrei: 32) Anul 1957 – 2937 de locuitori 2270 de romini,646 de sasii,14 maghiari si 7 alte nationalitati 33) Anul 1975 - 6776 de locuitori din care 6114 romini,602 de sasi si 60 de alte nationalitati.In acelasi an constatam ca sunt 3277 de barbatii,3499 de femei si 1530 de familii. Din totalul acestei populatii constatam ca 3872 de persoane sunt incadrate in munca astfel : 2703 in industrie,720 lucreaza in sectorul forestier si silvic,295 sunt functionari,130 meseriasi,iar 24 s-au declarat agricultori. 34) Anul 1992 -5849 de locuitori,din care 5444 de romini,208 sasi,47 de maghiari,149 de tigani si 1 macedo-romin.35) In prezent,populatia Talmaciului este sub numarul mentionat la rencensamintul din 1992,aceasta deoarece,a scazut in mod ingrijorator natalitatea si sunt foarte multi cetateni plecati la lucru in strainatate,deasemenea numarul sasilor s-a redus sub 50 de locuitori,in timp ce a crescut ponderea romilor
ANCUTA-3 ANDREI-8 ALEMAN-1 ATODIRESEI-3 AUNER-2 ANTONIE-5 ASTEFANEI-2 AGACHE-1 ALBESCU-4 APOLZAN-5 ARONESCU-1 ANITA-1 ALDEA-1 ACSINTE-1 ABABEI-1 ARIZANCU-1 ADAM-1 ALDESCU-3 AGAFITEI-1 ARDELEAN-1 ANDRESEL-6 ANGHELEA-1 AILINCAI-2 ALBOIU-1 ,ABALARU-1 AVRAMUT-1 AGACHE-1 AFTENIE-3 ,ALBEAN-1 ALDEA-2 AVRAMUT-3 ANGHELESCU-2 B BADITOIU-1 BADULESCU-3 BISCHIN-1 BALASAL-2 BOLOVANICA-1 BUSUIOC-1 BARDASU-2 BARTOIU-2 BALTAT-2 BECHES-2 BARBOSA-1 BEJAN-2 BENINNG-2 BARTHA-1 BAIAS-2 BERES-1 BARA-2 BALAN-2 BISCHIN-2 BARBU-6 BELU-1 BOBEICA-2 BILAC-1 BOTA-13 BOCK-1 BIRAU-1 BOTE-2 BOLDOR-3 BOBESIU-1 BADULESCU-2 BOLOTA-4 BOCA-1 BUCOVEANU-3 BOZOSAN-2 BODEA-1 BOGDAN-7 BRASOVEANU-1 BONTEA-1 BABA-3 BUCURENCIU-2 BORCEA-1 BUCUR-2 BOISOREANU-2 BOROMIZ-1 BARB-2 BADESCU-1 BRATILESCU-1 BELE-1 BETIVU-2 BETET-1 BOTNER-1 BALAN-1 BOCSCKOR-4 BEER-1 BRULICU-1 BOLDIJOR-1 BERINDEI-1 BUCUR-11 BRASOVEANU-1 BUHALTAL-1 BULGARU-1 BANDEA-2 BANCIOUIU-1 BUSOI-1 BREM-1 BOBE-1 BALEA-2 BURTILA-3 BORTAN-1 BILIBOC-1 BURTOI-1 BASARABA-3 BILT-2 BABET-1 BARDAS-1 BISERICESCU-1 BARZA-7 BARBOSA-4 BLEGU-1 BOLOTA-1 BREAZ-1 BODI-2 BOTEA-4 BADESCU-3 BVUSAGA-1 BRADEAN-3 BALOI-1 BANCEU-2 BREAZU-1 BOGHENU-1 BINDAR-1 BUHA-1 BRADEAN-1 BACILA-1 BILAC -3 BORDEAN-2 BARZA-5 BENEA-1 BLOT- 1 BARSAILA-1 BALTEANU-1 BALABAN-2 BABII-2 BRATU-1 BOLOGA-3 BALTAT-3 BOURECI-1 BOTOC-1 BALINT-1 BALASZ-1 BURA-1 BEU-3 BRATILESCU-3 BEJENARI-1 BLOCKER-2 BOLOVAN-1 BALTES-2 BANCIOIU-1 BURAGA-2 BUSUIOC-1 BOBES-3 BAKMAN-1 BADINA-1 BOBEICA-1 BOZDOC-1 BISOREANU-1 BICHIS-1 BENKE-1 BENCHES-2 BALTEANU-1 BASCA-2 BURTOI-2 BUCOVEAN-1 BAHRIN-1 BASNDALAC-1 BLOVAN-1 BOTAREL-2 BUNEA-1 BLUES-5 BUZURIN-2 BLOTZ-1 BADESCU-2 BALAN-HEIMAN-1 BOGDAN-BOLDOR-4 BINDER-1 BOBEICA-1 BULAI-1 BADITOIU-1 BALASEL-1 BARSAN-2 BESCHIU-1 BOGOESCU-1 BOBEICA-2 BUD-2 BUT-1 BERBECAR-1 BABII-2 BARSAN-2 BERES-1 BUNACIU-2 BOCSKOR-1
CHERESCU-1 CANDEA-3 CIOROGARIU-8 CARSTINOIU-1 CYRIYN-1 CHICIU-1 COSCODAR-1 CATANET-1 CRACIUN-2 COCEA-1 CHIRIAC-1 CONSTANTIN-2 COSTIN-1 CUPEA-1 CIOBANITA-1 COJOCARIU-1 CARP-1 COSTEI-1 CIAUSILA-15 CRETU-14 CRAPCIU-4 CIOCEA-2 COSCODAR-1 CAROLE-1 CIOVANA-1 CIUREA-2 CONT-2 COJOCARU-1 COSAS-1 COSMA-6 COTTA-1 COVACI-8 CARTAU-1 CIOLPAN-1 CIOLACU-2 CRACIUNESCU-1 CARNPEI-1 CAVATARIU-1 COJOCARU-3 CORDOS-1 CHIRIAC-2 CORNEA-2 CARP-1 COTOBAN-1 CONTIU-1 CHIVU-1 CIOAZA-1 COBZARU-1 COSTIN-1 COZMA-8 CALDARAR-18 CAROLI-1 CHIFU-1 CHILON-1 CRACANA-2 CAIAN-1 BOLOGA-9 CHIRCA-1 CIOBANU-2 CIOCAN-I COLACEL-1 CORELAS-1 COTOBAN-1 COMAN-2 COSAR-1 CARJARIU-1 COSTANDACHE-1 CURECHIAN-4 CARCEAG-1 CARSTEA-1 CALDARAR-7 CALINOIU-4 CIURARIU-2 CRISTEA-11 CARAUS-2 CILAN-1 CURECHIAN-1 CIOBANU-1 CRUDULECI-1 CAMPEAN-3 CIURAR-1 COZAC-1 CHIRCA-1 CALUTIU-1 COJOCAR-2 CATANA-1 CHIRILA-2 CRACIUN-3 CHIS-2 CONSTANTIN-1 COSTIN-3 COTORA-4 CIURA-1 CRUCERU-1 CUREA-1 CALIN-2 CAPATANA-4 CORJUC-1 CIZMAS-2 COSTOIU-1 CIRITEL-1 CIORA-4 CHITOIU-1 CASAPU-1 CIORTAN-2 CALINOIU-3 CUTAN-1 CIUCUR-3 CAPATANA-3 CIOBANU-1 CIOACA-4 COCA-4 CALDARAR-1 CORDOS-4 CLOPOTAR-3 CALINA-3 CIURAR-DORAL-1 CIUFU-1 CIUTACU-1 CAUNEAC-2 CALARAS-5 CALDARARIU-2 CARCEAG-1 CURCA-1 CHIRCA-3 CRAJMARU-1 CIOBOTEA-1 CARPIUC -1 CIZMASI-1 CRACIUN-1 CHICIU-1 CIORTAN-1 CARAUS-1 CIOBANU-1 CIREA-3 CREMENE-4 COZACU-1 COSTICA-1 CIOLPAN-1 CIAICOSCHI-4 CIOCAN-1 CERNICA-2 CAPATANA-3 CIUTA-4 CIUNGAN-1 COJOCARIU-2 CALINA-1 CIORTAN-1 CIUCA-2 CREMENE-1 CONSTANTIN-1 CARSTOIU-1 COZMANCIUC-7 CRISTESCU-1 CHIRIGESCU-2 CIZMAS-1 CONDURACHI-1 CARTOC-2 CRUCERU-1 COSTACHE-1 CORBAN-1 CASAPU-1 CERNAT-1
DEACONESCU-2 DEMETER-3 DOBRAS-5 DOBRITAN-5 DORR-1 DIACONESCU-7 DRAGOMIR-1 DICU-1 DENES-7 DANCANET-3 DOMNICA-1 DASCALU-2 DIGU-5 DANCU-15 DRAGAN-8 DRAGULESCU-1 DUIULEASA-1 DUMITRA-1 DADARLAT-1 DANILA-6 DIACONU-2 DOBRE-1 DRULEA-1 DORR-1 DEMIAN-2 DOSTETAN-1 DINI-1 DUMITRAS-2 DIMA-2 DADA-2 DRAGHESCU-1 DRUMIA-1 DUMITRASCU-2 DUMITREASA-1 DIEACONU-1 DINU-1 DUMITRACHE-1 DASCALESCU-3 DRUMEA-2 DOMNICA-1 DANUTIU-1 DOLEANU-2 DAVID-2 DRAGOS-4 DANCIU-11 DRAGAN- PACURETU-1 DRAGOMIR-3 DOBROTA-1 DINCA-1 DANCANET-1 DOBRIN-1 DOLGURUC-1 DIACONU-1 DADACUS-1 DEVIAN-2 DOROBANTU-1 DRAGHICI-1 DRAGAN-2 DUMITRESCU-4 DENGEL-2 DINICA-2 DUTCAS-1 DREPTATE-1 DUBLES-2 DAMIAN-2 DELIVASILE-1 DOROGA-1 DRULA-1 DUGULEAN-1 DUMITRACHE-1 DUTI-1 DUTA-1 DASCALESCU-2 DRAGOIU-1 DAJU-1 DUMITRU-2 DREGHICI-2 DAIA-1 DAN-5 DANCILA-1 DARIE-1 DINULETE-1 DOICAN-1 DOBRITAN-3 DAIAN-1 DEPALMA-1 DARVARU-GANCEA-1 E ENACHE-1 ENGBER-6 F FEDORICA-1 FLOREA-19 FARCAS-5 FILIP-6 FLORICA-1 FIURPASS-1 FEISAN-2 FILIMON-5 FANUTOIU-2 FANCSALI-2 FODOR-3 FRATILA-3 FEKETE-1 FACALETIU-1 FANEA-6 FAKESCH-5 FAOR-2 FRONIUS-3 FERI-2 FITEA-3 FLOREAN-1 FARTONEA-2 FETAN-6 FAGHIURA-1 FIK-2 FORIS-1 FURDUI-1 FAGADEANU-1 FAKESCH-1 FRANKOVSKY-2 FAZIO-1 FERENCZ-1 FAKESCH-2 FLORESCU-1 FETELEA-3 FILEA-1 FITA-2 FORDON-1
GAVRILA-2 GAVRILOAIA-3 GELLERT-1 GIORGESCU-2 GABOR-1 GOGU-1 GHEORGHE-2 JIURJIU-5 GHELDRIC-2 GROZA-2 GRECU-2 GROSS-1 GOLEA-2 GHIORGHITA-1 GALAN-2 GHIBUSCIAC-1 GLODEAN-2 GOLEA-1 GRAUR-1 GULINESCU-1 GHEBAURA-2 GRECICA-1 GOROPCILA-4 GOAGEA-3 GARTEONEA-1 GIURCULET-3 GICA-2 GIURA-1 GLOCKNER-1 GRIGORE-1 GOSA-1 GALIT-3 GAGU-1 GUIST-2 GEANA-1 GUSAT-6 GHIMPE-1 GRIGORAS-5 GHIORGHITOIU-2 GUJAN-1 GHITA-2 GYORGY-1 GAZDA-1 GRIGORAS-3 GHINEA-1 GIURESCU-2 GIORGESCU-1 GUBARICI-2 GIURCUTA-2 GIURGIU-2 GETI-1 GRINDEAN-1 GOVOREANU-1 GRAEF-1 GHIERKO-3 GIURECHITA-1 GOBBEL GAROAFA-1 GHIORGHIU-1 GUBANICI-1 GOGARTA-1 GELLERT-1 GLODEANU-2 GIORGIU-1 GIURGI-1 GOIA-3 GAGEANU-1 GAITAN-1 GHERDRICH-2 GRODEAN-3 GULEAN-1 GULINESCU-1 GREINER-1 GAND-1 GOCEA-1 GRANCEA-1
HOJDA-1 HAIDUC-2 HODOROGEA-1 HERBERT-2 HOZAT-1 HASEGAN-1 HOCEOTA-1 HORUMBA-3 HANDOLESCU-1 HAUS-3 HOCA-2 HOMAN-1 HULPOI-1 HEININNG-1 HILA-2 HADARAU-2 HEIMAN-1 HODOS-1 HERTA-3 HANZELI-2 HANGAN-1 HOADREA-3 HOCHSMANN-1 HUCULECI-3 HALMENN-3 HUTTER-1 HERESAN-1 HANZELI-1 HAMBASAN-2 HANN-1 HASEGAN-3 I ION-2 IORDACHE-4 ISVELCEA-1 IZDRAILA-2 IANCU-2 IDVU-1 IOVA-1 OVA-PARVU-1 ISAC-1 IAKABUS-2 IORDANESCU-1 IOANA-1 IOBS-PITTERS-1 ISPAS-1 IGNAT-3 IRIMIA-1 ICNA-1 IMREH-1 ISTRATE-3 IVAN-3 IONESCU-1 IVASCU-2 ICHIM-2 IAGRO-4 IOSIM-1 IARU-1 IFTODE-4 IACOB-1 IDU-1 IOANEI-2 IOSIF-1 IACH-1 IANOS-4 INGVERSEN-1 IARU-1 ICNA-2 ILLES-1 IFTIMICIUC-2
KRAUSS-7 KRUGER-1 KALANYOS-1 KOLCAS-1 KONNERT-1 KLUC-1 KRUGHER-1 KUHNLE-1 KASTNER-3 KLEIN-1 KAUNZ-1 KENINGER-1
JERAY-2 JUGANARU-1 JOANDREA-1 L LASLEA-1 LAUTARU-1 LEONTE-4 LAPCSAK-2 LAZAR-13 LEU-2 LINTZMAYER-1 LINBASAN-1 LEIKERT-1 LANK-1 LUPESCU-2 LUPEA-2 LAZUREANU-1 LEON-1 LEUCA-2 LUDWIG-3 LUPU-2 LEUTA-1 LAZARICIU-3 LUCHIAN-2 LINTE-5 LUCA-10 LAZAR-1 LAPADAT-1 ] LICA-2 LAUTARU-1 LUDUSAN-1 LUPASCU 1 LOMNASAN-2 LASCU-1 LOTREAN-2 LEANCA-1 LACATUS-1 LILIAC-1 LUNGU-1 LANG-2 LAC-1 LIGA-1 LOTREAN-2 LASCAU-1 LOW-2 LEICHERT-3 LOFCEAC-1 LACATUS-DOBRAS-1 LEAU-1 LECHINTAN-1 LOTREAN- CARAUS-1
MAGU-1 MATEIESCU-1 MATEA-3 MILEA-8 NINEA-1 MARZA-5 MOHANU-5 MANITIU-1 MIHALACHE-1 MUNTIU-4 MANDEA-6 MOISIN-1 MOROIANU-2 MANCIU-3 MUHU-1 MARTIN-1 MOGOASE-1 MURARIU-9 MARUNTELU-7 MIHALCEA-3 MACOVEI-2 MAXIM-1 MITRU-3 METIU-1 MIRCEA-2 MURESAN-11 MOLDOVAN-7 MICHI-3 MOLDOVEAN-2 MIRUT-1 MARCU-14 MACAU-1 MARIN-2 MAGADAN-1 MARGINE-1 MARIA-1 MARINOIU-1 MIHAI-11 MITRONICA-1 MUNTEAN-3 MIHELII-1 MOGOASE-1 MERISAN-2 MICU-7 MARII-1 MURARU-1 MERES-5 MURARESCU-1 MIERLA-2 MOTREANU-1 MARGANDAI-1 MOROIANU-2 MICUSAN-1 MONEFRAZAO-1 MISTREANU-1 MITREA-1 MARZE-2 MAZILU-4 MARCUS-2 MUNTEANU-1 MITU-7 MORARU-5 MARES-1 MODORANU-1 MORTZII-1 MARICA-1 MOLDAR-2 MATIUS-1 MUGENDT-2 MIHAI-11 MAIEREAN-1 MONE-3 MORAR-4 MILEA-1 MATEESCU-1 MAGADAN-3 MARIN-6 MATIA-1 MOCANU-2 MAILAT-1 MANDEA-1 MINEA-1 MIHAILA-7 MITRU-1 MERLUTA-1 MIULLER-1 MOODT-2 MUNTEANU-3 MINCU-3
NEJLOVEANU-3 NICU-1 NITESCU-1 NITU-4 NUTIOU-1 NELEPTCU-1 NEAGU-3 NICOLA-1 NONU-2 NITA-1 NICULA-6 NECSOIU-1 NICULAE-1 NEAGOE-2 NASTURE-3 NICULA-1 NICULESCU-2 NECHIFOR-1 NEAMTU-2 NAMOIANU-1 NEGHINA-1 NISTOR-1 NEGRILA-1 NASTASE-3 NOROC-7 NEGREA-2 NEICU-2 NEMET-1 NICOARA-1 NICOLAE-4 NEGHINA-6 NOUR-2 NICOLAESCU-2 NICOLESCU-2 NEDELCU-8 NACU-2 NEACSU-1 NICOLICI-1 NANU-3 NICORICI-3 NAGY-1 NEICIU-1 NISTOR-1 O OPREA-2 OTVOS-1 ONUT-1 OLARESCU-1 OCENIC-4 OLTEAN-5 OLESCU-2 OANCEA-16 OLARASU-1 OLARU-1 OBADA-1 OPRIS-2 ONOFRAS-2 OCENIC-2 OPRIA-1 ON-2 OLARIU-6 OITA-1 P PASCALAU-7 PATARAU-5 PATRU-3 PAVEL-2 PETRUSEL-1 PORUMB-3 PETELEAZA-1 POPOVICIU-1 POSA-5 PETRU-2 PRUNDUREL-1 PINTILEI-2 POPLACEAN-3 PAROS-1 POPESCU-13 PITIGOI-3 PISU-1 PFAFF-1 PODARU-1 PETEC-2 PIROIU-5 PAVELEA-1 PECZENIC-2 PETRESCU-3 POP-11 PILOIU-7 PRECIA-1 PETREAN-2 POTCOVEL-6 PASERE-1 PANTURU-1 PETREAN- MATEESCU-1 PLESEA-1 LOVAS-1 PAUNESCU-1 PASTIU-1 PILOIU-1 PRODISTEANU-2 PINTA-1 PAVEL-1 PFAFF-1 PAVELEA-1 POPA-28 PREOTESCU-1 PITTERS-1 PASCA-1 PARAJCO-1 TETEAN-2 POPA-ROTH-1 PAMPU-1 PRODESCU-1 PAZGU-1 PINTILIE-1 PRODISTEANU-1 PARVU-2 PREUTESCU-1 PINTEA-1 PAZNICIUC-2 PRODISTEANU-1 TETEAN-1 PALAGNIUC-1 PETEA-1] PAVELEA-1 PATITA-1 PLAVITIU-1 PAUN-1 PARVAN-1 PICA-1 PECZENICA-2 PRUTEANU-2 PASCU-2 PAIS-1 POIANA-1 PETZENIC-1 PESCARU-6 PETRA-1 POPELCA-1 PODARU-1 POPICA-3 PREDA-1 PANCU-1 PACURAR-1 PARVU-2 PANCIULESCU-2 PETRISOR-1 PRODISTEANU-2 PETRACHE-1 PATAN-1 PETEC-1 PATRASCU-2 PAUNOIU-2 R RAVAR-4 ROSCA-5 ROTH-2 RUS-11 RADOIU-9 RADA-1 RUSU-24 RUSU- ROMISCHER-2 LUNGULESEI-1 RABACEL-1 RADULESCU-7 RATIU-4 RANJEU-3 ROTARESCU-2 ROUA-1 ROMAN-6 ROSU-3 ROLLI-1 RATOSU-1 ROIBU-1 RADU-9 RACOLTEA-2 RAGOZEA-1 RAVAR-2 ROTOR-1 REISENAUER-1 RESMUVES-1 ROTARIU-5 RAFA-6 RUCSANDRA-6 ROMAN-3 RAU-2 RADOI-1 RANJEU-9 ROBU-1 ROTARU-1 RUDI-DANCU-2
SARBU-3 SASU-1 SAVAN-1 SAVU-1 STANCIU-12 STOICESCU-2 SORCA-1 SAVOI-1 SILEA-4 SCANTEIE-1 SOLTAN-1 SCHUSTER-3 SCHNEIDER-7 STROILA-13 SANTION-1 STRATULAT-1 SCHULLER-3 SIMION-8 SECREAN-1 STROICA-17 SERBENEI-1 STAN-6 SATMARI-1 SAMOILA-2 SPOREANU-1 SAS-5 STARLEA-1 SAVU-1 SISU-2 SOPRANO-1 SANTA-1 SERBANUT-1 SUTEA-1 SUMA-1 SINA-1 SCHMEILT-1 SIMONIAC-1 SLABU-1 STUPARU-1 STANA-3 STANCU-3 SUTO-2 SPIRIDON-1 STOICESCU-3 SARSAN-1 SORCA-2 SERBAN-3 SCHEL-1 SCHOPF-1 SINOS-1 SALCA-1 SFAITER-1 SIGHENCEA-1 SASU-1 STANESCU-1 SALAJAN-1 SZBERA-1 SCHULLER-2 SOFALCA-4 SOIMU-1 STEFAN-1 SFARCIOC-1 STAIE-4 STROIE-1 SOPARLA-1 SCHEIB-1 SCREPORIC-1 SUMLEA-1 SEIBAN-1 ZBERA-8 SOIMA-1 SCORTAR-2 SIMONIS-1 SELARO-1 SUCIU-7 SPORIS-2 SAPIENZA-1 SAMOILA-2 SUKEI-1 SOFALCA-1 SPOREANU-1 SCHELL-1 SIMA-2 SCHULLER-3 SITOIANU-4 SODOLESCU-1 ZBERA-1 STEFANOV-1 STOISOR-1 SFARCIOC-1 STAVAR-1 SCORTAR-1 STATE-4 SURCA-1 SCHUNN-3 SOLOMON-4 SOIMU-1 SUBTIRELU-3 SILAS-4 SINOS-5 SCHIDER-5 SOSOI-1 SUGAR-4 SUMLEA-1 SARARU-1 SEVERIN-2 SCHIOPU-1 SINEA-1 SOPORAN-1 STOIAN-1 SUN-1 STURLICA-1 SCHROMM-1 SATMARI-1 SPOREANU-2 STEFAN-1 STELEA-2 SATMARIU-1 SEILER-1 SPORIS-1 SECARA-2 SZEKELY- SCHMIDT-1 SCHUWARTZ-1 SCHINDER-1 OROSZ-1 SPOREANU-1 SOLYOM-1 SARARU-1 SITOIANU-2 SCHUSTER-2 STOICA-3
TODIRICA-1 TRAMBITAS-1 TROIFIN-1 TURCU-1 TANASE-1 TARNOVEANU-3 TUDOR-5 TUTA-1 TIMIS-1 TANASE-2 TOMESCU-1 TITIRIGA-11 TIVREA-1 TENEA-1 TONOIU-1 TOTOROGA-1 TUDOR-2 TRIFU-3 TELEA-2 TANTONA-1 TINCA-1 TRIFAN-1 TEODORESCU-1 TONOIU-1 TROCARU-1 TRAUSCH-1 TODIRICA-3 TUTULESCU-1 TERTECI-1 TOROK-1 TATARASEANU-3 TUTUNARU-1 TRANDAFIR-1 TOROK-1 TOCANEL-1 TOMA-2 TOTOROGA-2 TURCANU-2 THEISS-1 TOADER-3 TACUTU-1 TONOIU-1 TATU-2 TOLAN-7 THEILL-1 TOTAN-3 TACHE-1 THEIL-1 TUTH-1 TROFIL-1 TOTOROGA-3 TRAICEA-1 TOADER-2 TATOIU-2 TRUSCA-2 TESCUT-2 TITIRIGA-2 TOLE-1 TONOIU-1 TANASUICA-1 TARLEA-1 TOMA-2 TERTECI-1 TODOR-1 TARLEA-1 TACUTU-1 TREFAN-1 TUFIS-3 TATOIU-1 TODORUT-1 TIUTION-3 TRIFU-1 TANASE-1 TOMA-1
URLEA-2 URIAN-4 UNGUREANU-2 UNTARU-1 UDROIU-1 UNTCH-1
VESTEMEAN-8 VELTAN-2 VISOREANU-1 VOICU-1 VIZITIU-2 VULCU-1 VLAD-1 VISAN-1 VREAVU-3 VASILE-1 VINEREANU-1 VACARIU-2 VINERI-SAR-1 VERGA-1 VOCI-1 VACALIE-1 VELE-1 VLASIE-1 VARDENIUC-1 VULTUR-1 VLAD-2 VULCU-2 VERES-1 VIJULIE-1 VOINEAG VARGA-3 VITAN-1 VOICU-3 VASILOIU-1 VLASIE-2 VASCU-1 VANA-2 VELICU-1 VERDES-1 VERES-3 VERGEU-1 VASIU-2 VELICIA-3 VOICHITOIU-1 VAIDA-1 VERDE-3 VADOIANU-1 VINTILA-1 VISOVAN-1 VARODI-1 VAN-BINSBERGEN-1 VOLER-1 VELTAN-2 VLASIE-1 VERGEA-1 VILAU-1 VERGEA-3 VERES-2 VIRLAU-1 VELTAN-1 VISOIU-1 VACARUS-2 VAIDA-1 VOLANIN-1 VELICIA-2 VINERSAR-1 VLASIE-2 VLADUT-1 VASIU-1
WEISS-1 WEB-1 WEBER-1 Z ZAMFIR-4 ZIGLAR-1 ZAMACAU-1 ZALINESCU-2 ZELIG-1 ZALA-1 ZAVATIN-2 ZINK-1 ZAGARIE-2 ZOLTAN-4 ZEGREAN-1 ZEGRIAN-1 ZARNILA-1 ZIDU-2 ZINK-1
1.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.9 2.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.1o 3.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.12 4.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.12 5.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.13 6.johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.16 7.Friedrich S. Talmaciu comuna saseasca din Transilvania- 1990/pg 166 8).johannes Lebel De oppido Thalmus carmen historicum p.28 9.Friedrich S Talmaciu comuna saseasca din Transilvania- 1990/pg 65 10.Friedrich S Talmaciu comuna saseasca din Transilvania- 1990/pg 66 11) X X X Documentele Universitati Sasesti vol 1 p 58 12) X X X Documentele Universitati Sasesti vol p 330 13) X X X Documentele Universitati Sasesti vol 1p 368 14) X X X Documentele Universitati Sasesti vol 1p 524 15) X X X Documentele Universitati Sasesti vol 1p 880 16) X X X Documentele Universitati Sasesti vol 2p935 17) X X X Documentele Universitati Sasesti vol2p1778 18) X X X Documentele Universitati Sasesti vol4p2068 19) X X X Documentele Universitati Sasesti vol6p2829 20) X X X Documentele Universitati Sasesti vol6p2916 21) Berger A Foaia de corespondenta arhivele de stat 17 din 1894,pg 56 22) X X X Mogyororsag Hepessege – Pragmatica sabotio koraban31/1720,Budapesta 1896,pg226 23)Michael S Arhivele de stat 32/1903,pg 288 24) X X X Az elso Magyarorszagi nepszamlalas Budapesta 1860 p 350 25) X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 3 din 1871 p 256 26) X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 2 din 1865 p 126 27) X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 5 din 1880 pg 90 28)X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 9 din 1901 p 26 29)X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 11 din 1911 p 44 30)X X X Almanahul statistic al bisericii evanghelice din Transilvania nr. 13 din 1930 p 32; 31)X X X Marginenii Sibiului p.162 32)X X X Marginenii Sibiului p.163 33)X X X Marginenii Sibiului p.164 34)Stratulat C.. Monografia Talmaciului p.68 35) X X X Buletinul Institutului Judetean de statistica Sibiu
CAPITOLUL 7. VIATA CULTURALA. 7.1 Biserica Talmaciu dispune de doua biserici ortodoxe(una in constructie), o biserica evanghelica si o biserica din cultul crestin dupa evanghelie. Biserica luterana -cea mai veche din punct de vedere al constructiei,este atestata documentar in 1429 cind se pomeneste de ,,parochiliais eclesiale Talmucz” Stratulat 1), o biserica catolica care a luat locul unei basilici romanice construita anterior.Atestarea destul de tirziu a unei biserici catolice la Talmaciu poate fi pusa pe seama existentei minastirii sf.Nicolae,unde,probabil,aveau loc principalele procesiuni religioase.Dar,odata cu distrugerea acesteia(1369) a fost nevoie de construirea unei alte biserici.Faptul ca aceasta biserica s-a construit pe o mai veche basilica romanica,indica, ca in cazul tuturor cetatilor sasesti din Transilvania,ca aici a existat o viata religioasa,inca inaintea asezarii sasilor. Constructia,extinderea si modernizarea bisericii , dupa 1450,este in strinsa legatura cu impunerea reformelor luterane in cadrul bisericilor sasesti.Anii 1505 si 1507,consemnmeaza in registrele de socoteli ale Sibiului,faptul ca s-au cumparat materiale pentru noul acoperis al bisericii din Talmaciu 2) Apoi documentele nu mai consemneaza alte lucrari de constructii pina la anul 1429.Ca stil de constructie,biserica apartine goticului timpuriu si este conemporana cu celelalte biserici sasesti din Cisnadie,Selimbar si Vurpar.Mareata si sobra,cu turnul ei inalt de 45 de metri,din care un orologiu anunta din ora in ora,scurgerea timpului,aceasta biserica a fost martora tuturor marilor evenimente petrecvute pe maceste meleaguri.Este interesant existenta la casa parohiala a unui registru care tine evidenta tuturor donatilor facute catre biserica de a lungul timpului..Astfel,in 1683 este daruit un vesmint pentru trebuinta preotului, in 1706 este daruita o strana pentru dascal,iar in 1716 este donat un covor pentru strana preotilor”3) Se mai consemneaza ca in anul 1713,magistratul Sibiului,permite talmacenilor sa intreprinda,in oras o campanie de ,,stringere de fonduri pentru repararea bisericii”In anii 1829 - 1831,,,biserica este largita si extinsa „, iar in 1921 este dotata ,, cu o orga cu 6 registre” 4).Altarul construit in sec XVII prezinta pe partea inferioara o icoana care infatiseaza cina cea de taina. Clopotnita are doua clopote,unul mai mic instalat in 1783 si cel de al doilea mai mare,instalat in 1925.Pe exteriorul clopotnitei sunt montate pe 3 laturi cifrele a 3 ceasuri,aduse de la Viena in jurul anului 1870,care anunta ora exacta cu batai puternice in clopotul cel mare.5) Atit la intrarea in biserica cit si in muzeu sau cavou sunt mentionati citiva din locuitorii decedatii in decursul timpului in cele doua razboaie mondiale. In cimitirul din jurul bisericii evanghelice se crede ca exista un pasaj subteran care face legatura cu ,,Curia” locul pe care se afla actuala primarie,cit si o alta iesire care ar duce la riul Cibin.De altfel este de presupus ca pe sub Talmaciu,vechi,exista mai multe tuneluri de legatura,care duceau in trecut catre exteriorul localitatii, inca din timpul invaziei mongole de la 1241 si de la existenta minastirii sf.Nicolae.6). Biserica ortodoxa cu hramul SF NICOLAE,din strada N Balcescu s-a construit, la cerere celor peste 1000 de credinciosi,ortodocsi din Talmaciu de a avea propria lor biserica si propriul lor preot.Astfel,ca mitropolitul Ardealului Nicolae Balan,a aprobat la 18 mai 1938 prin decizia 5836, declararea parohiei Talmaciu de sine statatoare si a aprobat construirea unei biserici pentru credinciosii acestei localitatii. Pina atuncii crestinii ortodocsi din Talmaciu,pareticipau la slujbe si eru pastoritii de preotul bisericii sf.Paraschiva din Talmacel. Inca de la 1 octombrie 1937 a fost numit preot al parohiei,preotul Ioan Branea,fiul invatatorului Branea din Boita. Constructia bisericii a durat aproape 4 ani,datorita lipsei de fonduri si a faptului ca incepuse razboiul.Planurile de constructie au fost intocmite de arhitectul Alexandu Cernea din Sibiu,iar constructia propriu-zisa de,, punere sub acoperis” s-a intins pina in anul 1941.Anul urmator s-au facut lucrile de zugravire interioara si exterioara si s-au instalat stranele si iconostasul.Un aport deosebit la relizarea lucrarilor l-a adus ,directorul de atunci al ROMINOFIR, Alexandru Stefanescu. Biserica cu hramul sf.Nicolaer este construita in stril bizantin,copie la scara mai redusa a bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol si a Bisericii ortodoxe din Sibiu. Pe fundatia de beton armat este asezata zidaria din caramida,iar acoperisul este confectionat din tabla zincata Iconostasul este realizat din lemn de stejar,iar pictarea peretilor in ulei este opera pictorului Gheorghe Belizarie Comncomitent cu constructia bisericii s-a realizat si constructia casei parohiale pentru preoti .Ulterior prin anul 1971,biserica a fost imprejmuita cu gard,iar in 1972 s-a vopsit tabla de pe acoperis. Un alt moment importnt in istoria bisericii l-a constituit anul 1977 cind in biserica a rasunat pentru prima data,clopotul cel mare de peste 700 kg.montat in cea de a doua turla a bisericii Alte momente importante din viata bisericii le-a constituit; confectionarea si instalarea scunului arhieresc in 1982,terminarea picturii interioare,lucrare care s-a intins pe o perioada de 10 ani (1975-1985), introducerea gazului metan in 1995 si instalarea statiei de radioamplificare in 1996. De a lungul timpului biserica s-a bucurat de prezenta unor inalte fete bisericesti,precum Mitropolitul Ardealului Nicolae Balan ,la 15 august 1942,cu ocazia sfintirii bisericii si a Mitropolitului Antonie Plamadeala in ziua de 25 mai 1985 cu ocazia resfintiri bisericii. Actualmente biserica se bucura de prezenta aproape lunara, a episcopului vicar al Sibiului dr.Visarion Rasinareanu. Desi,cu o istorie scurta de doar 70 de ani,biserica a fost slujita si administrata de preoti cu mare har bisericesc.Inceputurile pastoriri le-a facut preotul Ioan Branea (1937-1951) si a continuat cu preotul Petru Caisan(1951-1964),preotul Ioan Circov(1964-1969).7) Lista preotilor parohi se incheie cu pastorirea timp de aproape 40 de ani a actualului preot Mircea Cretu,cel care a adus cele mai mari si mai multe imbunatatiri de confort,atit bisericii cit si celorlante elemente ajutatoare procesului ecumenic.La venerabila sa virsa de peste 83 de ani, preotul Cretu se bucura de admiratia si aprecierea credinciosilor parohiei,dar si de increderea organelor bisericesti ierarhice,conducatoare. De la 1 matrie 1991,s-a alaturat operei de pastorire a bisericii din Talmaciu si preotul Rusu Simion orginar din Talmacel. Cartea de aur a bisericii,redactata si ingrijita de preotul Mircea Cretu,evidentiaza toate momentele importante din istoria bisericii si subliniaza ca tote acestea nu s-ar fi putu face fara contributia citorva mii de credinciosi care au calcat si mai calca pragul bisericii.Memoria documentelor si a oamenilor mai pastreaza inca vie povestea celor care au adus un aport spiritual sau material la ridicarea prestigiului biserticii,precum epitropii: Toma Cindea,Toma Tarsia,Ioan Paunescu,Ioan Ciuca,Ioan Baiesu,Ilie Bordei,Ioan Stoica,Ilie Luca,Simion Sanciu,Dumitru Rusu,Dumitru Ivan,Ioan Baltes,etc.Deasemenea,desi lista nu este completa,amintim pe citiva din cintaretii din strana bisericii,precum:Simion Rusu,Gheorghe Sbera, Vasile Sbera,David Oancea,Marcu Albu,Vasile Calaras,Dumitru Ivan (junior) etc.Foarte multi din membri comitetului parohial au fost in decursul timpului,cintareti sau epitropi.Cu,scuzele de rigoare,ca nu putem sa evidentiem pe toti membrii comitetului parohial,din intreaga existenta a bisericii amintim pe:Hanea Nicolae,Cojocaru Nicolae,Titiriga Nicolae,Popa Gheorghe,Dan Constantin,Sandru Nicolae,Bandalac Alexandru,Dragomir Benone,Rusu Dumitru,Andesel Ioan,Dragomir Nicolae,Ciorogar Ioan,Gusan Ioan,Baltat Nicolae,Popa Constantin,Luca Rusalim,8)
Acest locas de cult se ridica la cererea enoriasilor din cartierul de blocuri Firu Rosu si a locuitorilor din zona Drumul Sadului. Biserica se ridica la intersectia stazilor Aleea Castanilor cu strada Gheorghe Lazar si este construita ,,in rosu” in proportie de 90% In anul 1994 s-au pus bazele constructiei acestui locas de cult prin acordarea de catre Primartia Talmaciu a terenului aferent constructiei.Apoi,la inceputul anului 1996 s-a sfinti locul si s-a sapat fundatia,iar la sfirsitul anului se puteau observa ,deja,cum se ridicau zidurile de sprijin.Lucrarile se deruleaza destrul de greu datorita volumului mare de lucrari,dar si lipsei de fonduri necesare procurarii materialelor si platirii muncitorilor constructori.9) Cultul crestin dupa evanghelie are la Talmaciu o biserica si o asociatie misionara crestina-Golgota. Biserica a fost construita in perioada 1992-1994 si a preluat traditiile cultivate de populatia saseasca pina la emigrarea acesteia in Germania in perioada 1991-1992.Biserica are in jur de 160 de adepti din care aproximativ 135 sunt romini,20 romii si 5 unguri Biserica este condusa de misionarul Onisim Mincu. Asociatia(fundatia) misionara crestina-Golgota,construita in 1992,pe temelia unei foste maternitati,scolarizeaza misionari pentru toate bisericele misionare din Romania.Beneficiind de un corp de profesori de elita,pregatiti in Anglia,Germania si SUA,dar si din Romania,asociatia scolarizeaza,.incepind cu anul 1997,aproximativ 60 de cursanti,anual. Din aceiasi perioada,asociatia,consecventa,principiilor sale si obiectivului inscris in statut,a ajutat circa 50 de copii orfani sa se integreze in societate,asigurindu-le cazare,imbracaminte,masa si posibilitati de a se pregati pentru viata.Ajutorul acordat acestora s-a intins si pentru perioada de dupa integrarea in societate prin asigurararea de locuinte si locuri de munca. Pe viitor,asociatia isi propune sa dezvolte in afara activitatilor cultural ori sociale si activitati economice.10). 7.2 Scoala Talmaciu dispune de 3 scoli generale(2 rominesti si una germana) si un liceu Scoala germana,in ordine cronologica,construita inaintea scolilor rominesti,are adinci radacini infipte in negura timpului,fiind strins legata de biserica. Pina la inceputul secolului XX, scoala functiona direct in subordinea bisericii si era obligatorie pentru tinerii pina la 14 ani 11) .Dupa anul 1900 ,odata cu finantarea scolilor de la bugetul satului austro-ungar si stabilire obligativitatii elevilor de a frecventa scoala,,tot mai multi copii au depris tainele scrisului si cititului.Din pacate,frecventarea scolii era redusa ,datorita impunerii limbii maghiare ca limba obligatorie in scoala saseasca,cei mai multi dintre copii nereusind sa se acomodeze cu intonatia si dictia limbii maghiare. 12) Prin scoala germana de la Talmaciu s-au perindat numai in secolul al XX lea peste 8.000 de elevii cu o frecventa de 100 de copii pe an in primii 50 de ani si cite 50- de copii in urmatorii 50 de ani.13) Dupa anul 1990,odata cu exodul populatiei germane,numarul scolarilor de etnie germana a scazut an de an.,astfel ca in 1995 s-au consemnat 16 copii care au terminat clasa VIII a,iar in 2007, numarul acestora a fost de 3. Din pacate localul in care a functinat scoala germana nu mai este astazi utilizabil. Scoala nr.1 Are sediul in str, Nicolae Balcescu,linga biserica ortodoxa. si a fost construita in 3 etape.In prima etapa ceea ce corespunde cu constructia corpului A,de astazi,s-a ridicat in anii 1922-1924, cu un numar de 3 incaperi,care corespundea necesitatilor timpului de atunci.Subliniem pentru acea perioada contributia deosebita la ridicarea scolii si ulterior la administrarea ei si desfasurarea cursurilor a inimosului,director si invatator Toma Tirsia. A doua etapa in extinderea constructiilor,a generat ceea ce azi se cunoaste ca fiind corpul B si a constat in ridicarea a inca 12 sali de clasa si laboratoare,aceasta necesitate nascindu-se din cresterea numarului de scolarii,in special dupa anul 1950.14) In a treia etapa si ultima ,s-a ridicat corpul C cu inca 3 sali de clasa . In fine, la corpul C se include si o moderna sala de sport.,construita dupa anul 2000. 15) Daca avem in vedere ca in peruioada 1924-1945,terminau scoala cam 5o de elevi anual,in perioada 1945-1990,terminau scoala,in medie,cam 100 de elevi anual,iar in perioada 1990-2007 ,aproximativ 65 de absolventi,rezulta ca prin aceasta scoala in scurta ei istorie de 80 de ani i-au trecut pragul peste 9000 de elevii, Dintre directorii care au depus o munca sustinuta,pentru prestigiul scolii,se pot enumera; Stoicescu Nicolae,Mircea Atodiresei,Gelu Piloiu,Iosif Cindea,Lucia Dancila, Stelian Pitigoi,Luminita Barbosa,Constantin Luca,etc. Intre profesorii si invatatorii cu o activitate indelungata se pot enumera;Ionescu Ioan,Malai Ioan,Bobes Rodica,Savu Valeria,Savu Cornelia,Boisan Elena,Stratulat Aurel,Gilea Vasile,Verdes Elena,Machedon Constantin,Marica Nicolae,Boldisor Maria,Vulcu Ioan,Zidu Ilie,Bandalac Alexandru,Cumpanasu Serafima ,Lomnasan Gheorghe,Piloiu Cornelia,Caraus Felicia,Nan Nicolae,Gutan Ilie,Cimpean Maria,Cimpean Vasile,Mila Gheorghe,Cismarescu Ion,Barna Marius,Barna Eugenia,Clos Harald,Hartel Martin Dengel Carol,Schneider Adelheit,State Adriana,Calutiu Georgeta,Cirstea Elena,Cindea Viorica,Opincaru Georgeta.etc. La aceasta data corpul didactic al scolii generale nr.1 cuprinde pe:invatatorii :Vulcu Maria,Hanea Dorina,Zidu Ana si Cretu Carmen si profesorii:Tinta Elena,Sfircioc Maria,Miklos Arina,Buzuriu Ionelia,Bulea Maria,Hampu Alina,Hanea Nicolae,Lupea Cristina,Banea Mirela,Luca Mihai.Directorul scoli este prof. Nicolae Madularu Olesch,16) Liceul si Scoala Generala nr 2 . Directorii liceului
2. Evolutia denumirii unitatii scvolare
3.Profesori care au functionat mai mult timp in unitate ,pe langa directorii mai sus mentionati Gutan Ilie , Nanu Alexandru, Vonica Adriana, : Mila Lucian ,Stan Adriana ,cOSTESCU sTELA, cAMPEAN vASILE, Campean Maria , Stoia Letitia,Ilie Petru, Roncea Nicolae,State Adriana,Grigorescu Adriana,Fabritius Helga,Mosneag Camelia,Piloiu Cornelia ,Piloiu Gelu.Scheneider Peter,Barza Raveca, Luca Constantin,Pienaru Ioan,Luca Matilda, Pau Elena, Cretu Dana,Bucse Irene, Faur Maria,Sarbu Ana,Oancea Maria,Hociota aDRIANA,Boldisor Mariana.Asiminicesei Victor,Kloos Harald , Candea Viorica,Ruhen Maria, Bercheu Constantin,Giurgiu Petre, Zavatin Stefan ,Bulea Gligor,Bordon Brigitte, Vavrosch Sep,Cornea Manuela ,Velicu Daniela,Constantin Neli, Chetan Ileana .Pascalau Gavrila,Nedelcu Ioan,Tomuta Felicia, Invatatori :Barna Marius ,Barna Eugenia,Boesan Elena,Savu Cornelia,Dragosin Maria,Antonie Elena ,Luca Ana,Patarau LIliana, Popa Mirela, Pastiu Mihaela An scolar 2007/2008 ; Dancanet Iuliana ,Cristian Liana, Ilies Ana Maria,Stoian Simona,Miklos Arina,Lupea Cristina,Crasovschi Crina,Velicu Daniela,Barza Gheorghe,Ingversen Margareta,Mitrea Rafila,Porumb Nicolae,Cornea Manuela,Bulea Maria,Budica Cristina,Dumitru Catalin,Lujerdean Sergiu,Ciungu IOan,Vava Maria,Bugner IOANA,bUCURENCIU mIRCEA,vECSEI vIORICA,Ancuta Mihaela,Cumpanasoiu Alina,Sas Claudia,Florea Carmen,Florea Manuela,Beres Otilia,Dancila Adela,Calina Mihaela,Mustata Niculina.,Draghita Dorina,tIMIS sIMONA,Bucsa Cristina, Guermond Liliana, Pescar Delia, Albescu Paraschiva, Gavrila Rodica, Bancioiu Bianca,
3. Grup Scolar Economic ,,J.Lebel , astazi : nr.elevi -primar -160 gimnaziu -185 liceal -109 SAM - 143 nr. clase - 25 B.. Liceul functioneaza in 2 corpuri de cladire , avand un numar de 22 sali de clase si laboratoare de informatica ,fizica , chimie ,biologie .Dispune de 2 ateliere scoala si de o sala de sport moderna si de un centru de Documentare si Informare . Structura liceului : inv. primar - 8 clase inv. gimnazial -8 clase inv. liceal - 4 clase inv. profesional - 5 clase Invatamantul liceal este organizat pe filiera tehnologica , profil servicii , specializare tehnician in turism Invatamantul profesional , respectiv Scoala de Arte si meserii , pregateste elevi in doua domenii - textile -pielarie si turism - alimentatie publica. C. Absolventi 2006/2007 - clasa a VIII A - 56. LICEU-31, SAM -38.
Bibliografie cap.7 1. Stratulat C.N Monografia Talmaciului Sibiu-1997,pg. 59 2. Stratulat C.N Monografia Talmaciului – Sibiu-1997,pg. 59 3.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg240 4.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg245 5. Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg249 6.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg252 7 Cretu M Cartea de aur a Bisericii Ortodoxe Talmaciu pg.1-21 8 Cretu M Cartea de aur a Bisericii Ortodoxe Talmaciu pg.22-34. 9.Pr.Rusu S. Informatie Talmaciu. 10.Mincu O. Informatie Talmaciu. 11.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg258 12.Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg259 13. Schneider F Talmaciu comuna saseasca din Transilvania,Germania-1990,pg262 14.Tarsia T Incercare de monografie pg.29 15 Hanea N Informatie Talmaciu. 16 Hanea N Informatie Talmaciu. 17. Stratulat C.N Informatie Talmaciu
Yüklə 0,81 Mb. Dostları ilə paylaş:
|