Republica algeriana democratica si populara

2. Structura schimburilor comerciale

Principalele produse care au făcut obiectul schimburilor comerciale ale României cu ALGERIA in anul 2012 sunt:

• 
  la export: autoturisme Dacia Logan (incepand cu luna august 2012, este cea mai bine vanduta marca de autoturism din Algeria), produse metalurgice, cereale, produse chimice si ingrasaminte chimice, materiale de constructii (cherestea, fier beton, etc), uleiuri vegetale, piese si materiale electrice si electrotehnice, echipamente speciale, produse vegetale, produse alimentare, produse din plastic si cauciuc, celuloza, hartie si carton, textile, aparate optice si de fotografiere, mobila..
  
• 
  la import: fructe si sucuri naturale, produse minerale , deseuri de fier si cupru, petrol si gaz lichefiat.
  

Produse noi la exportul romanesc pe piata algeriana

Prin eforturile depuse de reprezentantii MECMA la Alger si contactele directe realizate cu mediul de afaceri algerian, au fost create premizele necesare introducerii sau reintroducerii pe piata locala, a unor noi produse romanesti, printre care : avioanele utilitare si de sport, produsele speciale, textile si imbracaminte, articole electrotehnice si electronice, mobila si birotica, medicamente pentru uz uman si veterinar, materiale sanitare, materiale si instalatii de foraj petrolier si pentru apa, masini si utilaje agricole ; parchet; ferestre termopan si usi metalice pentru locuinte; produse textile si incaltaminte din piele; aluminiu si profile din aluminiu ; produse ceramice, sticla si articole din sticla; pompe electrice de apa ; echipamente electrice ; contoare pentru apa si gaz ; produse alimentare (conserve de carne si legume); produse chimice, produse speciale ( materiale de protectie individuala si sistemele Roboscan).

De asemenea, sunt in curs negocieri directe sau se participa la licitatii pentru livrarea altor produse printre care: statii de transformare, linii si cabluri electrice de inalta si medie tensiune, instalatii materiale pentru explorarea, exploatarea, transportul si comercializarea petrolului si gazului natural, materiale si produse pentru calea ferata, cosmetice si produse IT si pentru comunicatii satelitare.

Piata algeriana ramane atractiva pentru exportul romanesc in principal la urmatoarele produse:

• 
  oteluri in forme primare (bare, profile, rulouri, tabla, sarma);
  
• 
  produse din otel (tevi si tuburi);
  
• 
  echipamente pentru industria petrochimica;
  
• 
  vagoane de calatori si marfa, boghiuri si bransamente;
  
• 
  pompe hidraulice si de apa;
  
• 
  piese de schimb pentru tractoare si autoturisme Logan;
  
• 
  instalatii complete pentru fabrici de ciment ;
  
• 
  mobilier
  
• 
  produse textile si confectii;
  
• 
  medicamente de uz uman si veterinar
  

COOPERAREA ECONOMICA
In Romania

Pana in prezent valoarea totala a investitiilor algeriene in Romania se ridica la circa 400 mii euro, dintre care ponderea majoritara de 85% o reprezinta investitiile facute in societati de import - export, nefiind realizata nici o investitie in sectorul productiv.

.

In Algeria :

In Algeria figureaza 11 societati romanesti, dintre care 3 in sectorul productiv (mobila si tamplarie metalica), 4 in import-export si 4 in servicii

3.3.4 Politica economica si comerciala.
In cadrul procesului de reforma economica a fost adoptat un program de privatizare a intreprinderilor publice din sectoarele economice, program in curs de aplicare.

Guvernul algerian depune eforturi deosebite pentru incurajarea crearii de intreprinderi private. Rezultatele obtinute sunt modeste, determinate de lipsa de experienta in domeniu, a personalului calificat, a reglementarilor si normativelor si necorelarea cu cele de pe plan international.

Legea finantelor complementare din 2009, impune o structura a capitalului oricarei societati comerciale nou infiintate in Algeria de minim51% capital national (public sau privat).
Sectoarele economice de interes prioritar sunt: exploatarea hidrocarburilor, industria agro-alimentara, industria materialelelor de constructii, serviciile, agricultura.
Programul de dezvoltare si investitii al Algeriei in perioada 2010-2014

Participarea societatilor romanesti ar putea aduce partii romane beneficii de 5 miliarde de dolari in urmatorii 4 ani.

La data de 24 mai 2010 in cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului de Ministri, desfasurate in prezenta presedintelui Abdelaziz Bouteflika, a fost prezentat si aprobat noul “Plan de investitii publice pentru perioada 2010-2014”. Acest program se bazeaza pe programul electoral al presedintelui Bouteflika prezentat natiunii in campania prezidentiala din anul 2009.

Cu acest prilej au fost anuntate si costurile efective ale planului de dezvoltare pentru perioada 2004-2009 care au insumat 235 miliarde dolari.

Noul program de investitii se bazeaza pe un suport financiar alocat de la bugetul de stat de 286 miliarde dolari si are in vedere doua directii importante:

• 
  finalizarea marilor proiecte aflate in curs de realizare, in special in domeniul constructiilor de cai ferate (CF), a celor hidrotehnice si de locuinte, care presupun costuri de cca.130 miliarde dolari;
  
• 
  angajarea de noi proiecte in valoare de 156 miliarde dolari.
  

Pe domenii de activitatea repartitia resurselor se prezinta astfel:

• 
  in domeniul lucrarilor publice pentru extinderea retelei rutiere si de autostrazi, si cresterea capacitatii portuare sunt prevazute cca 42 miliarde dolari;
  
• 
  in domeniul transporturilor, pentru modernizarea retelei CF, dezvoltarea transportului urban (realizarea de linii de tramvai in 14 orase) si modernizarea infrastructurii aeroportuare vor fi alocate cca. 38 miliarde dolari;
  
• 
  pentru amenajarea teritoriului si protectia mediului sunt prevazute a se aloca cca. 7 miliarde dolari;
  
• 
  pentru administratia locala si sectorul judiciar sunt prevazute fonduri de cca. 24 miliarde dolari;
  
• 
  pentru dezvoltarea economiei nationale sunt prevazute a fi alocate cca. 20 miliarde dolari, dintre care 13 miliarde pentru sustinerea dezvoltarii agricole si rurale, 2 miliarde pentru promovarea IMM si realizarea de zone industriale. La aceste fonduri se adauga bonificatii la creditele bancare de cca. 4 miliarde dolari. De asemenea, sunt prevazute cca. 27 miliarde dolari pentru credite bancare cu bonificatii de stat pentru realizarea de centrale electrice, dezvoltarea industriei petrochimice si modernizarea de intreprinderi publice;
  
• 
  programul social de insertie a tinerilor cu studii universitare si medii si formarea profesionala va fi sprijinit cu cca. 4,7 miliarde dolari. Se are in vedere realizarea a 3 milioane noi locuri de munca;
  
• 
  educatia nationala va beneficia de un buget de 11,4 miliarde dolari pentru realizarea si dezvoltarea unei importante infrastructuri specifice;
  
• 
  pentru domeniul sanatatii se vor asigura cca. 8,4 miliarde dolari pentru infrastructura si informatizarea sectorului;
  
• 
  sectorul sport si tineret va beneficia de 15,23 miliarde dolari;
  
• 
  pentru ministerul revolutionarilor se acorda cca. 256 milioane dolari;
  
• 
  pentru infrastructura religioasa sunt alocati cca 1,5 miliarde dolari;
  
• 
  pentru cultura sunt prevazuti cca. 2 miliarde dolari;
  
• 
  pentru finantele publice sunt alocate cca. 4 miliarde dolari pentru lucrari de infrastructura;
  
• 
  pentru dezvoltarea actualei structuri a radio si televiziunii algeriene s-au prevazut cca. 1,5 miliarde dolari pentru achizitionarea de echipamente si dezvoltarea infrastructurii.
  
• 
  pentru justitie sunt planificate resurse de cca. 5,1 miliarde dolari ;
  
• 
  pentru domeniul comertului vor fi alocate cca. 500 milioane dolari pentru realizarea si modernizarea infrastructurii specifice.
  

In programul de modernizare 2010-2014 cca 40% din resurse sunt rezervate pentru ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, care includ:

• 
  modernizarea si renovarea a 5000 institutii pentru educatia nationala, dintre care 3000 scoli primare, 1000 de scoli medii si 850 licee, 2000 de internate si cantine. De asemenea, se are in vedere asigurarea a 600.000 de locuri pedagogice universitare, 400.000 locuri in camine studentesti si 44 restaurante universitare. Sunt de asemenea avute in atentie reabilitarea a 300 institutii de formare si invatamant profesional, astfel vor fi realizate 220 institutii, 82 centre de pregatire si 58 internate pentru care se va aloca o finatare de cca. 2,4 miliarde dolari.
  
• 
  in domeniul sanatatii sunt avute in vedere 1500 de institutii dintre care 172 spitale, 45 complexe de sanatate si 377 policlinici, 70 de stabilimente specilizate pentru handicapati, 1000 de sali de tratament si 17 scoli de pregatire paramedicala;
  
• 
  finalizarea a 800.000 locuinte aflate in diverse stadii de realizare si construirea a 1,2 milioane noi locuinte pe parcursul celor 5 ani; programul de locuinte noi vizeaza realizarea a 250 mii locuinte sociale, 110 mii pentru relocarea celor care sunt in imobile improprii, 360 mii locuinte promotionale cu sustinere de la buget si 480 mii locuinte promotionale cu creditare, cu dobanzi de 1-3%. De asemenea acest program se adreseaza si zonelor rurale.
  
• 
  in sectorul energie si gaz se prevede racordarea a unui milion de locuinte la reteaua de gaz natural si alimentarea a 220.000 locuinte in medium rural cu electricitate;
  
• 
  in sectorul agricol se va primi sprijin financiar pentru realizarea a 360.000 ha de plantatii forestiere, 70.000 ha pasuni si cca. 1 milion ha pentru ferme de maslini;
  
• 
  in domeniul lucrarilor publice si hidrotehnice se are in vedere realizarea a 35 noi baraje si 25 sisteme de transfer a apei, finalizarea programului de statii de desalinizare a apei de mare;
  
• 
  pentru sectorul tineret si sport se are in vedere realizarea a 5000 instalatii pentru tineri dintre care 80 stadioane, 750 zone sportive de proximitate, 160 sali de sport, 400 de piscine, 3500 spatii de joaca, si 200 de moteluri si sate de vacanta pentru tineri; 150 centre de petrecere a vacantelor si timpului liber.
  
• 
  pentru ministerul revolutionarilor se vor realiza 9 centre de odihna, sali de tratamente, 17 muzee si complexe istorice, reabilitarea a 34 situri istorice si amenajarea a 40 cimitire.
  
• 
  pentru departamentul religios sunt alocate resurse pentru realizarea marii moschei din Alger, realizarea a 80 noi moschei si centre culturale islamice, 17 scoli coranice;
  
• 
  sectorul cultura va asigura realizarea a 40 case de cultura si complexe culturale, 340 biblioteci, 44 teatre, 12 conservatoare de muzica si scoli de arte frumoase;
  
• 
  pentru administratia centrala si locala sunt prevazute realizarea a 4 sedii de prefectura, 103 sedii de subprefecturi, 6 centre de pregatire a personalului, 450 sedii pentru sectiile de politie, 180 sedii de structuri judiciare, politie de frontiera si securitate militara. De asemenea, sunt prevazute 330 de unitati de Protectie Civila ;
  
• 
  in domeniul justitiei se vor realiza 110 curti si tribunale, scoli de pregatire si 120 penitenciare, precum si modernizarea retelei existente.
  
• 
  pentru finantele publice se prevede realizarea a 250 structuri pentru impozite, 70 trezorerii locale, 50 structuri vamale si servicii cadastrale;
  
• 
  in sectorul comercial sunt alocate resurse pentru modernizarea si reabilitarea a 250 piete de gros si cu amanuntul;
  

Intre obiectivele principale ale acestui nou plan cincinal se numara:

- o noua autostrada de 1300 km in zona Platourilor inalte (100-150 km sud) suplimentara la actuala autostrada ce uneste Annaba de Tlemcen (1200km); Infrastructura rutiera se va completa cu 830 km de legaturi cu autostrada, dublarea a 700 km de sosea nationala, 2500 km de noi sosele, modernizarea si reabilitarea a 8000 km de sosea existenta;

• 
  6000 km de CF electrificata si modernizata, electrificarea rocadei feroviare nord, dublarea a 800 km de CF pe relativa sud-vest, finalizarea liniilor de metrou de la Alger si Oran;
  
• 
  realizarea a 27 noi societati de transport urban;
  
• 
  realizarea a 35 autogari si modernizarea a 8 aeroporturi si 4 porturi mari;
  
• 
  20 porturi comerciale, de pescuit si de agrement pentru modernizare si dezvoltare; dragarea a 25 porturi;
  
• 
  34 statii de epurare a apelor;
  
• 
  8 noi statii de desalinizare a apei;
  
• 
  6 centrale electrice noi;
  
• 
  dezvoltarea si modernizarea centrelor universitare din Alger, Bejaia si Tizi Ouzou;
  
• 
  realizarea a 200.000 noi IMM care sa asigure diversificarea retelei industriale.
  

Cu acest prilej presedintele Bouteflika a tinut sa atraga atentia fiecarui ministru privind obligativitatea de a asigura o buna maturare a proiectelor, evitarea reevaluarii acestora si respectarea termenelor de realizare. S-a stabilit ca fiecare sector de activitate sa dea seama anual privind stadiul de executie si costurile realizate.

De asemenea, s-a solicitat guvernului sa explice continutul acestui program, pe sectoare de activitate, si sa informeze prin mass media populatia si partenerii externi.

* *

Apreciem ca acest nou plan cincinal ofera o vasta gama de oportunitati pentru societatile romanesti atat in proiectarea si realizarea unor obiective economice si sociale dar mai cu seama in asigurarea acestui mega-santier cu materiale, produse si servicii. Totodata se ofera o excelenta oportunitate pentru forta de munca excedentara din Romania de a se orienta spre aceasta piata.

Consideram insa ca este absolut necesar ca efortul societatilor romanesti sa fie dublat de sprijinul administratiei centrale care impreuna cu organizatiile patronale si profesionale trebuie sa se deplaseze la Alger pentru a purta discutii tehnice si a prezenta disponibilitatea agentilor economici romani in realizarea de parteneriate cu societatile algeriene.

Se poate estima ca participarea societatilor romanesti la acest program ambitios de dezvoltare a Algeriei ar putea aduce partii romane, prin cooperarea economica si furnizarea de materiale si produse specifice, beneficii de cca. 5 miliarde dolari in urmatorii 4 ani.

Energie electrica – Sonatrach si Sonelgaz au in vedere investitii de 30-40 miliarde USD, pentru exploatrea unor noi zacaminte, cresterea ratei de recuperare a hidrocarburilor di vechile zacaminte, constructia a noi gazoducte (Galsi 2010 si TSGP 2011), cresterea capoacitatilor de rafinare si prelucrare de la rafinariile de la Skikda, Arzew si Alger si realizarea unei noi capacitati la Tiaret, crestrea productiei de energie electrica ajungandu-se la o capacitate instalata de 12 000 de MW.

Pentru transportul titeiului si gazelor se va completa reteaua de gazoducte, urmand a fi realizate pana in 2012 inca doua trasee submarine care vor lega direct Algeria de Spania si Italia. In paralel vor fi modernizate si extinse capacitatile de lichefiere a gazelor, pentru cresterea volumului de export GPL la 28 miliarde m.c./an ( 20 miliarde m.c./an in prezent). In domeniul productiei de energie electrica capacitatera instalata este de 6000 MWA si se preconizeaza construirea a unor noi centrale electrice termice cu o capacitate de 3000 Mw, pana in 2010 si realizarea Programului de electrificare rurala, prin executia a 1190 km. linii electrice de medie tensione pentru care se vor aloca 10 miliarde USD.

Farmacie – nevoile de medicamente si consumabile medicale se ridica anual la cca.5 miliarde USD, productia locala asigurand numai 20% din nevoi. Pentru dezvoltarea acestui sector, o lege noua impune oricarui distribuitor dezvoltarea de capacitati de productie proprii. Pentru medicamentele de top, (anticancerigene, hematologice, etc.) exista posibilitatea garantarii pietei in regim de exclusivitate, pentru un volum de pana la 1 milion de unitati, pe o perioada de maxim 3 ani.

Industrie – piata algeriana este caracterizata de un mare dinamism pentru produdele industriale. Productia interna nu acopera decat in mica masura necesitatile. Anual se importa marfuri si instalatii de cca. 10 miliarde USD. Consumul anuala de otel este de 2 milioane tone, iar productia interna asigura numai 30% .

Productia anuala de ciment este de cca. 12 milioane tone iar necesarul Algeriei va fi de cca. 22-27 milioane tone. In acest moment sunt o serie de fabrici de ciment in modernizare dar au fost lansate licitatiile pentru realizarea a 2-3 noi capacitati de productie.

Agroalimentare – Importurile se situeaza la nivelul a 5 miliarde USD, cu pondere importanta pentru cereale, produse din lapte, cafea, legume uscate. Industria agroalimentara sufera de un deficit important privind capacitatile de productie si tehnologii de varf.

Infrastructura – se are in vedere dezvoltarea lucrarilor pentru metroul din Alger, linii de CF pentru trenuri de mare viteza si tramvai, pentru care sunt alocate cca.10 miliarde USD, statii de desalinizarea a apei, de tratare a apelor uzate, canalizare (cca.4 miliarde USD).

IT&Comunicatii – exista un program de dezvoltare a sectorului IT, care presupune asigurarea a 10 milioane linii de telefonie mobila, 3 milioane telefonie fixa, 3 milioane computere pentru sistemul educational, bancar, administratie centrala si locala. Sunt prevazute alocatii bugetare de cca. 500 milioane USD.

. Reformele economice

Necesitatea ancorarii in dinamica economiei mondiale au condus factorii de decizie de a se angaja intr-un important program de reforme globale in economie.

Initial, cu o economie caracterizata ca fiind predominata de sectorul public si prin gestionarea unei economii centralizate, reformele intreprinse au fost luate pe de o parte pentru a reabilita societatile printr-o autonomie fata de statul algerian iar pe de alta parte punerea in aplicare a unui set de legi care sa permita statului de a-si consolida puterea publica precum si functia de regulator strategic.

Aceste reforme au fost angajate in momentul in care, economia algeriana, grav afectata de scaderea pretului petrolului pe plan mondial cu repercursiuni asupra exporturilor algeriene de petrol, au avut ca efect imediat o instabilitate caracterizata printr-o inflatie ascendenta si o scadere a resurselor financiare.

Degradarea echilibrelor externe a condus la renegocierea datoriei externe convenite cu F.M.I. privind acordarea unor facilitati de finantare pe o perioda de 3 ani (aprilie 1995-martie 1998).In perioda 1994 si 1995 cu Clubul de la Paris si Clubul de la Londra au permis Algeriei reesalonarea a 15 miliarde dolari SUA din datoria sa externa. In anul 2006 a fost negociata rambursarea anticipata a cca 8 miliarde de dolari din datoria catre membrii Clubului de la Paris. De asemenea au fost negociate plati anticipate ale datoriei datorate membrilor Clubului de la Londra..

Politica de reajustare economica pusa in aplicare incepand cu anul 1994, a permis inregistrarea unor progrese notabile in echilibrul macro-financiar.

Incepand cu 1 ianuarie 1995, s-a renuntat la monopolul de stat si s-a trecut la liberalizarea totala a comertului exterior.

Negocierile cu Uniunea Europeana s-a concretizat cu semnarea Acordului de asociere in decembrie 2001 si intrat in vigoare la 01.09.2005.

Procesul de privatizare este gestionat de catre ministerul Industriei si Promovarii Investitiilor (MIPI). La aceasta data are in portofoliu pentru privatizare cca.960 societati economice din domeniile:

• 
  constructii, lucrari publice, hidrotehnice – 158 societati;
  
• 
  administratie locuinte – 302 intreprinderi;
  
• 
  industria agroalimentara –164 societati;
  
• 
  industria electrica si electronica –24 intreprinderi;
  
• 
  industria manufacturiera – 104 intreprinderi;
  
• 
  materiale de constructii – 71 intreprinderi;
  
• 
  mecanica – 45 intreprinderi;
  
• 
  mine si cariere – 13 intreprinderi;
  
• 
  servicii – 55 intreprinderi;
  
• 
  metalurgie/siderurgie –51 intreprinderi.
  

Sistemul fiscal a cunoscut profunde reajustari pentru a fi cat mai bine adaptat la economia de piata. Noul peisaj economic necesitand un cadru fiscal rational si modern de exercitare eficace a rolului sau de regulator economic. Dispozitivul reformei fiscale raspunde la patru obiective :

-uniformizarea regulilor fiscale pentru agentii economici, care exercita aceleasi activitati ;

-respectarea echilibrului fiscal pentru toti cetatenii algerieni ;

-reglementarea activitatii economice prin crearea de facilitati activitatilor considerate ca prioritare, precum si utilizarea instrumentului fiscal pentru orientarea investitiilor spre alte sectoare importante.

Sistemul fiscal este constituit din impozite directe si indirecte si taxe. Sunt doua regimuri fiscale specifice pentru hidrocarburi si tutun.

Fiscalitatea in domeniul petrolier este reglementata prin legea 2005/08 modificata prin legea 2006/18. acestea prevad dispozitii privind activitatea de prospectare, cercetare, exploatare, transport, rafinare si distributie. Exista un impozit inre 5-50% asupra beneficiilor care se produc la un pret al barilului mai mare de 30USD/baril. Societatile straine nu pot detine mai mult de 49% din activele unei societati in asociere cu Sonatrach.

In domeniul tutunului s-a asigurat inlaturarea monopolului prin decretul 2004/331, iar din 2005 functioneaza societatea mixta algero-emirata STAEM (51% emiratii si 49 % algerienii).

Societatile economice care vdesfasoara activitati in Algeria trebuie sa plateasca :

• 
  impozit pe beneficiile societatii- IBS, pe an calendaristic, de 25%. Se reduce la 12,5% in situatia reinvestirii. De asemenea sunt stabuilite cote speciale precum: 10% pentru venitruri din depozite bancare, 20% din contracte de management.
  
• 
  impozit pe venitul global –IRG. Acesta variaza de la 10-la 40% in functie de veniturile anuale realizate. De asemenea se diminueaza cu cote de 10,30,50% in raport de situatia familiara (necasatorit, casatorit, familie numeroasa, locuieste in zone defavorizate);
  
• 
  impozit pe valoarea adaugata –TVA. Acesta are o valore generala de 17 % si una redusa de 7% (medicamente si carti).
  
• 
  impozit pe plus valoare, in situatia bunurilor imobiliare;
  
• 
  impozit pe dividente –15%;
  
• 
  impozit pe dobanzi – 10 pana la 50%;
  
• 
  impozit pe chirii – 7% pentru locuinte si 15% pentru alte spatii.
  
• 
  taxa pe activitate profesionala – TAP, cca.2%
  
• 
  taxa pentru comercializare alcol – 4000DA/hectolitru +4%
  

Pentru societatile straine care desfasoara activitati in Algeria sunt percepute impozite si taxe dupa cum urmeaza:

• 
  pe cifra de afaceri (TVA, TAP),
  
• 
  pe beneficii –IBS;
  
• 
  pentru bunuri si edificii – impozit pe proprietate sau taxa funciara, si taxa de protectie a terenurilorsi imobilelor.
  

Reformele angajate de Algeria, de mai bine de un deceniu, si intarea in vigoare a Acordului de asociere la UE au condus la noi reglementari in domeniul admistratiei vamale care a capatat autonomie in luarea deciziilor.

Tariful vamal are la baza sistemului armonizat de desemnare si codificare al marfurilor.

In conformitate cu Legea finantelor complementare din august 2009 societatile straine care au ca obiect de activitate import-exportul de marfuri si servicii sunt obligate sa cedeze 30% pentru parteneri algerieni.

In domeniul investitiilor fiecare societate straina nu poate detine decat 49% din capital iar 51% se poate constitui din parteneriate cu societati algeriene.

Pentru marile investitii conditiile de functionare a societatilor straine este negociat la Consiliul National al Investitiilor, care functioneaza la nivelul Guvernului. Pentru dezvoltarea oricarei investitii in Algeria este necesar sa se realizeze contactul cu Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Investitiilor (ANDI)