Integrarea europeană stă la baza agendei reformelor de politici a Guvernului, dar tensiunile dintre coaliția majoritară și opoziție, și în cadrul majorității, încetinesc reformele. Negocierile cu Uniunea Europeană (UE) asupra unui Acord de Asociere (AA) și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ALSAC), și liberalizarea regimului de vize sunt în derulare. Cu toate acestea, există opinii diferite în societate privind direcția adecvată, ritmul și profunzimea reformelor, și acestea sunt reflectate în diferențele nu doar dintre majoritate și opoziție dar, de asemenea, în cadrul coaliției de guvernământ, și au tergiversat reformele. Aceste tensiuni au determinat recent demisia Guvernului urmare a votului de neîncredere. Deși Parlamentul a ales un nou prim-ministru, care a format un guvern din coaliția de guvernământ, alegerile parlamentare anticipate, înainte de cele programate pentru anul 2015, continuă să fie o posibilitate.
Moldova a reușit să gestioneze bine efectele crizei financiare globale din 2008, cu o rată medie de creștere de peste 6 la sută în perioada anilor 2010-11, diminuarea deficitului fiscal și a inflației la mai puțin de 3 și, respectiv, 5 la sută în 2012. Totuși, creșterea a încetinit în 2012, expunând vulnerabilitatea Moldovei la criza din zona euro și evenimentele climatice (secete). Riscurile asociate perspectivelor macroeconomice sunt substanțiale și acești factori externi amplifică riscurile legate de deficitul contului curent și o bancă publică de importanță sistemică. Cu toate acestea, riscurile asociate datoriilor sunt mici, deși sustenabilitatea datoriilor este vulnerabilă unui șoc advers prelungit al creșterii.
Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. În baza unui prag regional al sărăciei de 5 dolari SUA/zi (PPC), 55 la sută din populație era săracă în 2010, iar sărăcia extremă (în baza a 2,5 dolari SUA/zi) era 10 la sută. Cele mai vulnerabile grupuri expuse riscului sărăciei în Moldova rămân cele cu un nivel scăzut de educație, familiile mari, cu copii, cei din mediul rural, familiile auto-angajate, persoanele în etate și romii. Moldova are performanțe bune în unele domenii aferente egalității de gen, dar disparități continue să existe în educație, sănătate, oportunități economice, abilitare și violență împotriva femeilor. Traficul de ființe umane este o problemă în Moldova, care este o țară de origine și mai puțin o țară de tranzit și destinație, atât pentru traficul de sex cât și pentru muncă forțată.
Moldova a înregistrat progrese substanțiale de la declararea independenței în procesul tranziției sale economice și politice, dar mai sunt multe de realizat. Faptul că Moldova este printre ultimii din regiune este la fel de mult un rezultat al politicilor cât și al istoriei. Dimensiunile mici ale Moldovei înseamnă o piață internă mică, concurență limitată și, prin urmare, un stimulent slab pentru inovații, la fel vulnerabilitate la factori externi și calamități naturale. Totuși, aceste provocări ar putea fi depășite prin reducerea distanței economice către piețele regionale mai mari și obținerea beneficiilor deschiderii. Spre regret, Republica Moldova are costuri transfrontaliere mari. Motivul din care Republica Moldova nu profită de apropierea de piețele regionale mai bogate poate fi analizat prin dotarea insuficientă a țării cu capital instituțional, capital uman și capital natural.
Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova (SND) Moldova 2020 stabilește șapte priorități strategice. Acestea sunt justiția și corupția, învățământul terțiar, asigurările sociale și pensiile, mediul de afaceri, infrastructura drumurilor, finanțare accesibilă și în condiții avantajoase, și eficiența energetică. Strategia își propune să prioritizeze intervențiile statului pentru a realiza obiectivul general de asigurare a dezvoltării economice calitative și, implicit, reducerea sărăciei. SND a fost adoptată de Parlament ca lege națională. SND și Planul de acțiuni consolidat includ câteva măsuri privind inegalitatea și teme intersectoriale esențiale, precum problemele de incluziune socială și egalitatea de gen, conservarea mediului, schimbările climatice și dezastrele, și reintegrarea Transnistriei.
SPT va sprijini țara în vederea promovării prosperității partajate și reducerii sărăciei prin captarea beneficiilor depline ale deschiderii și integrării cu UE și cu economia globală. Sunt propuși trei piloni, care vor ajuta Moldova să diversifice și să extindă dotarea sa cu capital instituțional, uman și natural:
Îmbunătățirea competitivității: este necesară continuarea reformelor instituționale la capitolul guvernanță și mediul favorabil afacerilor, acces la finanțare, transparență în sectorul financiar și activități direcționate pentru ameliorarea competitivității companiilor, care sunt esențiale în vederea eliminării barierelor și transpunerii deschiderii economice în beneficii concrete sub formă de un număr mai mare de locuri de muncă și venituri mai mari.
Ameliorarea capitalului uman și minimizarea riscurilor sociale: decalajul mare cu țările UE28 în educație și sănătate trebuie stopta și, eventual, închis. Provocările demografice – așa-numita a treia tranziție – trebuie abordate. Vulnerabilitățile ar putea fi vizate prin intermediul sistemelor de protecție socială fortificate.
Promovarea Moldovei verzi, curate și rezistente sub aspect de mediu: efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice asupra agriculturii și spațiului rural trebuie abordate, managementul resurselor naturale trebuie îmbunătățit, iar securitatea energetică este vitală pentru asigurarea dezvoltării durabile.
Strategia include prisma de guvernanță și gen și o angajare calibrată în Transnistria va fi explorată în strânsă consultare cu autoritățile Republicii Moldova.
Strategia a fost obiectul unor consultări ample. Organizații non-guvernamentale, mediul academic, grupuri de tineret și studenți, grupuri de inițiativă, autorități publice centrale și locale, parteneri de dezvoltare și parlamentari au fost consultați cu privire la domeniile de acțiune propuse în Strategie, așa cum au fost consultate și principalele partide politice care au confirmat acordul lor cu cei trei piloni și rezultatele principale ale SPT.
Riscurile asociate Strategiei sunt mari, variind între o situație politică instabilă și încetinirea reformelor din cauza capturii de stat, pericolul recurent de alegeri anticipate; turbulențele din zona euro și economia mondială, riscuri fiduciare, riscuri legate de capacitatea sectorului public și a contractorilor privați; și vulnerabilitatea la evenimente climatice extreme și calamități naturale. Riscurile sunt diminuate prin implicarea tuturor părților din întregul spectru politic și introducerea unui filtru de guvernanță în toate operațiunile; sprijinirea reformelor de competitivitate, diversificarea economiei și consolidarea rețelelor de protecție socială; accentuarea necesității îmbunătățirii managementului finanțelor publice și implementării reformelor de achiziții publice; implementarea reformelor în domeniul administrației publice, subliniind responsabilitatea și consolidarea capacităților; publicarea solicitărilor de propuneri pe piețe netraditionale, instituirea monitorizării de către terți, organizarea activităților de mobilizare și consolidare a capacităților, inclusiv în gestionarea contractelor, atât pentru agențiile de implementare cât și sectorul privat; asistență în consolidarea capacității de adaptare la efectele schimbărilor climatice și utilizarea instrumentelor de finanțare flexibile la momentul producerii dezastrelor.
