Republica moldova



Yüklə 0,87 Mb.
səhifə8/14
tarix15.09.2018
ölçüsü0,87 Mb.
#82177
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14

ARTICOLUL 11
Art. 51 alin. 2 Cod Penal stipulează că răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de legea penală, iar alin.3 al aceluiaşi articol prevede că aplicarea prin analogie a legii penale este interzisă. Nu poate fi supusă răspunderii penale persoana care are o obligaţie civilă.

Conform art.8 alin (2) Cod Civil, drepturile şi obligaţiile civile apar:

a) din contracte şi din alte acte juridice;

b) din acte emise de o autoritate publică prevăzute de lege drept temei al apariţiei drepturilor şi obligaţiilor civile;

c) din hotărîre judecătorească în care sînt stabilite drepturi şi obligaţii;

d) în urma creării şi dobîndirii de patrimoniu în temeiuri neinterzise de lege;

e) în urma elaborării de lucrări ştiinţifice, creării de opere literare, de artă, în urma invenţiilor şi altor rezultate ale activităţii intelectuale;

f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane;

g) în urma îmbogăţirii fără justă cauză;

h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice şi juridice şi a unor evenimente de care legislaţia leagă apariţia unor efecte juridice în materie civilă.

Răspunderea civilă survine din contracte şi din delicte. În situaţia în care drepturile civile sînt încălcate conform art.11 Cod Civil acestea pot fi apărate prin următoarele metode:

a)recunoaşterea dreptului;

b)restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;

c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;

d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;

e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;

f) autoapărarea;

g) repararea prejudiciilor;

h) încasarea clauzei penale;

i) repararea prejudiciului moral;

j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;

k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică;

l) alte căi prevăzute de lege.

Pentru a exista o siguranţă în executarea obligaţiilor Codului Civil în Capitolul VI din cartea a treia se prevăd mijloacele de garantare a executării obligaţiilor: clauza penală, arvuna, garanţia debitorului, retenţia. De asemenea un mod de garantare a executării obligaţiilor este şi contractul de fidejusiune, reglementat de art. 1146-1165 ale Codului Civil.



ARTICOLUL 12
Art. 27 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează expres aceste drepturi inerente oricărei persoane şi anume: „Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat. Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară”.

Garantarea respectării drepturilor sus-menţionate în ceea ce priveşte cetăţenii străini şi apatrizii este accentuată în Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova, art. 10 şi respectiv art. 16:



  • „Cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova beneficiază de dreptul la locuinţă ca şi cetăţenii Republicii Moldova”.

  • „Cetăţenii străini şi apatrizii au dreptul de a circula pe teritoriul Republicii Moldova şi de a-şi stabili domiciliul în modul stabilit de legislaţia în vigoare”.

Conform art. 7 al Legii Republicii Moldova, nr. 269 din 09.11.94 „Cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova”, evidenţa cetăţenilor străini şi a apatrizilor care intră în Republica Moldova se efectuează la momentul trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova, prin introducerea informaţiei din actele de identitate în Registrul de stat al populaţiei. Temei pentru şederea legală a cetăţenilor străini şi a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de pînă la 90 de zile pe parcursul a 6 luni, serveşte prezenţa în actele de identitate naţionale a menţiunilor corespunzătoare, aplicate de Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova, cu privire la trecerea frontierei de stat, confirmate prin informaţia din Registrul de stat al populaţiei. Cetăţenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova pe un termen de peste 90 de zile se pot stabili cu traiul, temporar sau permanent, numai după obţinerea adeverinţelor de imigrant sau a confirmărilor de repatriere, eliberate de către organele competente, în baza cărora se perfectează permisele de şedere sau buletinele de identitate pentru apatrizi. Permisul de şedere se eliberează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

În conformitate cu Legea susmenţionată, cetăţenii RM au dreptul de a ieşi şi intra în RM în baza paşaportului, iar refugiaţii – în baza documentului de călătorie, eliberat de către organele competente. Refuzul eliberării paşaportului şi a documentului de călătorie are obligaţiuni patrimoniale faţă de stat, de persoane fizice şi juridice, conform instanţei de judecată.



Prin Hotărîrea cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995, nr. 286 din 17.03.2006 se stabileşte că locuitori ai Republicii Moldova se consideră persoanele care au domiciliu pe teritoriul ei: cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii şi refugiaţii. Evidenţa locuitorilor Republicii Moldova se efectuează prin înregistrarea acestora la organele competente în raza cărora este amplasat domiciliul sau reşedinţa.

În oraşe şi municipii decizia privind înregistrarea cetăţenilor este luată de către şeful secţiei (biroului) de evidenţă şi documentare a populaţiei, iar în celelalte localităţi - de către persoanele responsabile de evidenţa locuitorilor din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale. Autorităţile administraţiei publice locale asigură evidenţa locuitorilor în raza teritorială de competenţă, cu furnizarea ulterioară a informaţiei, în 48 ore, Ministerului Dezvoltării Informaţionale, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale subordonate acestuia, pentru actualizarea datelor din Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” (în continuare - Registrul de stat al populaţiei). Persoana fizică poate avea înregistrare permanentă şi temporară.

Înregistrarea la domiciliu se efectuează prin aplicarea unei ştampile speciale în fişa de însoţire din buletinul de identitate sau din permisul de şedere, iar pentru pensionarii şi persoanele care refuză să deţină acte de identitate de tip nou din motive religioase - în paşaportul de uz intern (modelul anului 1974), cu menţiunile respective, la compartimentul „Domiciliul”, introducînd ulterior informaţia în Registrul de stat al populaţiei. Se consideră valabilă informaţia privind înregistrarea la domiciliu, indicată în actele de identitate şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei. În cazul în care datele privind înregistrarea la domiciliu nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populaţiei, se consideră autentice acestea din urmă.

Persoanele fizice care îşi schimbă domiciliul vor depune cerere de înregistrare la organele competente în raza cărora este amplasat noul domiciliu. Solicitanţii înregistraţi la noul loc de domiciliu sînt radiaţi în mod automat din evidenţa anterioară. Cererea privind înregistrarea persoanei la domiciliu sau la locul de reşedinţă se depune personal sau prin mandatar, în baza procurii autentificate notarial.



Totodată, în Anexa I este reflectată informaţia privind procesele migraţionale în RM în anii 2002–2006.
În ceea ce priveşte condiţiile pentru deplasare la studii peste hotare a cetăţenilor RM, în conformitate cu Legea susmenţionată cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, minorii (elevii şi studenţii) care au împlinit vîrsta de 14 ani şi sunt înmatriculaţi la studii în instituţii de învăţămînt din alte state, la ieşirea şi intrarea în RM, prezintă actul de înmatricularea la instituţia de învăţămînt respectivă şi declaraţia eliberată de unul din părinţi, autentificată notarial, care conţine consimţămîntul acestuia pentru ieşirea şi intrarea minorului în RM, cu indicarea ţării de destinaţie, scopul călătoriei perioadei de aflare a minorului în ţara de destinaţie, iar în cazul altor reprezentanţi legali – consimţămîntul acestora, exprimat prin decizie a autorităţii tutelare. Declaraţia este valabilă pe un an de studii.
Art.22 din Legea despre culte nr.979-XII din 24.03.1992 (cu modificările şi completările ulterioare) prevede că „Angajarea cetăţenilor străini pentru activităţi religioase precum şi delegarea în străinătate în acelaşi scop a cetăţenilor Republicii Moldova se va face în fiecare caz aparte cu acordul autorităţilor de stat”. În acest sens Serviciul de Stat, în baza alineatului 11 din p.5 al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.201 din 25.02.2003 îşi exprimă acordul pentru activitatea religioasă a cetăţenilor străini în cadrul cultelor religioase.

ARTICOLUL 13
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 529 din 17 mai 2006 „Privind acţiunile de reorganizare a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice”, a fost dizolvat Biroul Naţional Migraţiune, iar funcţiile acestuia au fost preluate de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC). Astfel, MAI i-au fost atribuite funcţiile de monitorizare şi coordonare a proceselor migraţionale, analiză şi control a respectării legislaţiei în domeniul migraţiunii şi azilului; elaborare a proiectelor de acte normative în vederea reglementării statutului juridic al cetăţenilor străini şi apatrizilor; eliberare a invitaţiilor cetăţenilor străini şi apatrizilor, prelungire a termenului vizelor de intrare şi acordare a vizelor de ieşire de pe teritoriul Republicii Moldova; acordare a statutului de imigrant, refugiat sau de repatriat. Totodată, MAI elaborează proiectul hotărîrii Guvernului privind stabilirea cotei anuale de imigrare, monitorizează completarea cotei anuale de imigrare, gestionează fluxul migraţional în Republica Moldova; asigură acumularea, păstrarea, prelucrarea, difuzarea şi schimbul de informaţii referitoare la procesele migraţionale pe plan intern şi extern şi păstrează şi în colaborare cu alte organe ale administraţiei publice centrale completează baza de date privind evidenţa cetăţenilor străini şi apatrizilor, aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova. MEC a preluat atribuţiile ce ţin de gestionarea migraţiei de muncă şi de elaborare şi implementare a politicilor de în domeniul migraţiei de muncă.

În aceste circumstanţe, a apărut necesitatea de a modifica legislaţia în domeniul migraţiunii la compartimentele ce ţin de exercitarea atribuţiilor funcţionale de către instituţiile desemnate.

A fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative prin care se propune modificarea şi completarea Legii cu privire la migraţiune nr. 1518–XV din 06 decembrie 2002, Legii cu privire la statutul refugiaţilor nr. 1286-XV din 25 iulie 2002, Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr. 269 din 09 noiembrie 1994, Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane nr. 241 din 20 octombrie 2005, Legii taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992 şi Codului cu privire la contravenţiile administrative.

Astfel, în Legea cu privire la migraţiune se propune modificarea articolelor privind competenţa autorităţilor publice, respectiv, MAI şi MEC care, în calitate de organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, sînt abilitate cu funcţii de gestionare, coordonare şi reglementare a proceselor migraţionale, inclusiv a migraţiei forţei de muncă, în colaborare cu alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice.

Din motiv că atribuţiile funcţionale ale Biroului Naţional Migraţiune au fost divizate la MAI şi MEC, a fost necesar ca articolul 8 şi, în consecinţă, articolul 9 ale Legii cu privire la migraţiune să fie expuse într-o nouă redacţie, iar pe parcursul Legii să se indice noile organe, fiecare în dependenţă de competenţa care îi revine.

Din motivele expuse, se propun modificări şi în Legea cu privire la statutul refugiaţilor şi Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova.

Reieşind din noile competenţe funcţionale ale MAI şi MEC, se propune şi modificarea Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi Legii taxei de stat.

Avînd în vedere, că în Legea taxei de stat nu s-au efectuat modificări după adoptarea în 2002 a Legi cu privire la migraţiune, se propune modificarea noţiunii “autorizaţie de încadrare în cîmpul muncii” în “permis de muncă”.

Modificarea propusă în articolul 31/1 al Codului cu privire la contravenţiile administrative reiese din faptul, că prin Legea nr. 324-XVI din 15.12.2005 a fost modificat articolul 191/1, prin care s-a exclus alineatul 1. Astfel, alineatele 2 şi 3 ale acestui articol au devenit alineatele 1şi 2, fapt despre care s-a omis să se indice şi în art. 31/1.

La elaborarea variantei definitivate a proiectului au fost luate în consideraţie propunerile ministerelor interesate, precum şi obiecţiile Ministerului Justiţiei.


În vederea armonizării şi ajustării cadrului legislativ naţional la standardele internaţionale şi întru executarea poruncii Guvernului nr. 1210-571 din 22.09.2006, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale a fost elaborat proiectul legii privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Proiectul Legii este compus din 11 capitole şi 95 articole.



Capitolul I – Dispoziţii generale, include domeniul de reglementare, excepţiile, noţiunile aplicabile în sensul legii, drepturile şi obligaţiile generale ale străinilor, precum şi asistenţa socio-economică a străinilor pentru integrarea lor în societate.

Capitolul II – Dispoziţii privind intrarea şi ieşirea străinilor pe şi din teritoriul Republicii Moldova, obligaţiile transportatorilor, cazurile de nepermitere a intrării în ţară, situaţiile cînd se dispune interzicerea intrării şi durata perioadei de interzicere. Menţionăm, că în proiectul legii se utilizează două noţiuni ca „nepermiterea intrării” şi „interzicerea intrării”. Prin situaţia de nepermitere a intrării se are în vedere cazul cînd străinul se află în punctul de trecere a frontierei de stat şi survin anumite situaţii pentru care acestuia nu i se permite intrarea pe teritoriul Republicii Moldova. Situaţia de nepermitere a intrării include şi cazurile de interzicere a intrări în ţară sau, altfel spus, sînt restricţii pentru o anumită perioadă de timp de a intra pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, proiectul stipulează şi condiţiile de ieşire şi cazurile de nepermitere a ieşirii.



Capitolul III – Regimul acordării vizelor. Pînă în prezent legislaţia în vigoare nu conţine reglementări suficient de exhaustive şi clare privind tipurile de vize şi modul acordări lor. Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 06.06.1995 „Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte” conţine reglementări incomplete şi nu corespunde necesităţilor actuale în procedura acordării vizelor. În acest capitol se reglementează tipurile de vize în dependenţă de scopul solicitării acestora, precum şi condiţiile necesare a fi întrunite pentru acordarea lor. Capitolul include şi acordarea vizelor pe bază de invitaţie, care se eliberează pentru străini din anumite ţări (este vorba de ţările cu risc sporit de migraţie) şi constituirea depozitelor bancare ca o garanţie a întoarcerii străinului în ţara de origine.

Capitolul IV – Acordarea dreptului de şedere provizorie. Capitolul reglementează condiţiile de acordare şi prelungire a dreptului de şedere provizorie străinilor la solicitarea titularului vizei de lungă şedere. Dreptul de şedere provizorie se acordă în baza deciziei de acordare a dreptului de şedere, emisă de autoritatea competentă pentru străini. De asemenea, sînt incluse reglementări privind condiţiile speciale de acordare şi prelungire a dreptului de şedere provizorie în dependenţă de scopul aflării pe teritoriul Republicii Moldova.

Capitolul V – Stipulează acordarea dreptului de şedere permanentă străinului titular al unui drept de şedere provizorie. Acordarea dreptului de şedere provizorie poate fi acordat: străinilor căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova de cel puţin 3 ani; celorlalte categorii de străini dacă domiciliază de cel puţin 5 ani pe teritoriul ţării. În regim facil se acordă drept de şedere permanentă străinilor de origine din Republica Moldova sau născuţi pe teritoriul Republicii Moldova şi urmaşilor acestora, indiferent de locul lor de trai; persoanelor care au locuit permanent pe teritoriul actual al Republicii Moldova cel puţin 10 ani şi au plecat peste hotare pentru a-şi stabili domiciliul, la muncă, la studii sau la tratament; persoanelor eliberate din locurile de detenţie situate în afara ţării, care pînă la săvîrşirea infracţiunii au locuit permanent pe teritoriul Republicii Moldova.

Capitolul VI – Anularea şi revocarea dreptului de şedere - include cazurile de anulare şi cazurile de revocare a dreptului de şedere, precum şi modul de înştiinţare a titularului dreptului de şedere despre anularea sau revocarea acestuia.

Capitolul VII - Regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Capitolul include reglementări noi a unui şir de instituţii juridice care în prezent în legislaţia în vigoare nu se conţin, ce ţin de îndepărtarea străinilor de pe teritoriul ţării care se realizează prin dispoziţia de părăsire a teritoriului, returnarea, inclusiv returnarea în baza acordurilor de readmisie, reîntoarcerea voluntară, expulzarea. De asemenea, capitolul stipulează şi astfel de instituţii noi pentru legislaţia noastră, ca: declararea străinilor ca indezirabil pentru situaţia în care sînt indicii temeinici, că acesta desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională sau ordinea publică; luarea în custodie publică a străinilor în cazul în care aceştia nu au putut fi returnaţi în termenul stabilit de lege, precum şi împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării şi care din considerente obiective nu pot fi îndepărtaţi de pe teritoriul Republicii Moldova; regimul tolerării străinilor care la moment nu pot fi îndepărtaţi de pe teritoriul ţării.

Capitolul VIII – Documentarea străinilor. Din momentul acordării dreptului de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova străinilor li se eliberează documente prin care se confirmă acest drept. Totodată, se stipulează şi documentarea străinilor, inclusiv a apatrizilor, în cazul în care aceştia îşi stabilesc domiciliul permanent pe teritoriul Republicii.

Capitolul IX – Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor. Acest capitol stipulează modalitatea de evidenţă a străinilor în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei ca sistem complex de prelucrare a datelor personale ale străinilor şi organele abilitate cu organizarea evidenţei.

Capitolul X – Regimul juridic aplicabil străinilor minori. În acest sens, faţă de străinii minori neînsoţiţi se adoptă anumite măsuri prin care se asigură securitatea acestora.

Capitolul XI – În „Dispoziţii finale şi tranzitorii” se reglementează situaţia suportării cheltuielilor ocazionate de îndepărtarea străinilor de pe teritoriul ţării, măsurile necesare a fi întreprinse de către Guvern pentru gestionarea eficientă a migraţiei şi acţiunile necesare pentru intrarea în vigoare a legii.

Adoptarea şi implementarea legii privind regimul străinilor în Republica Moldova se prezintă a fi foarte oportună în lumina asigurării unui mecanism complet, uniform şi continuu de reglementare a regimului străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei proceduri uniforme de documentare a acestora. În acest context există toate premisele pentru a spori încrederea comunităţii internaţionale faţă de statul nostru în intenţia sa de a realiza efectiv şi consecvent integrarea europeană şi dezvoltarea calitativă a raporturilor interstatale.


În scopul asigurării şi menţinerii ordinii, securităţii şi moralei publice, s-a propus modificarea şi completarea Legii despre culte nr. 979 -XII din 24.03.1992, prin introducerea unei prevederi legislative ce va obliga organizaţiile religioase, înregistrate în modul stabilit pe teritoriul Republicii Moldova, să obţină avizul organului administraţiei publice locale şi, respectiv, a organului de stat pentru culte pentru a construi, închiria, folosi sedii sau încăperi în scopul desfăşurării ritualurilor religioase sau de cult. Propunerea în cauză a fost condiţionată şi de faptul că în republică activează organizaţii obşteşti care sub diferite pretexte de studiere a folclorului şi culturii altor popoare, organizează desfăşurarea neautorizată a diverselor ritualuri religioase care de multe ori au un impact negativ asupra mentalităţii şi psihicului uman.

Aplicarea faţă de cetăţeanul străin sau apatrid a expulzării de pe teritoriul Republicii Moldova este prevăzută în Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova, Legea cu privire la migraţiune, Regulile de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în Republica Moldova, Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal al Republicii Moldova.

In conformitate cu actele legislative menţionate, expulzarea constă în îndepărtarea silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor care au încălcat regulile de şedere în Republica Moldova şi are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea săvîrşirii pe viitor de către aceştia a unor fapte socialmente periculoase.

Expulzarea poate fi aplicată ca sancţiune complimentară în cazul săvîrşirii de către străin a contravenţiilor administrative.

Cetăţenilor străini şi apatrizilor care au fost condamnaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni li se poate interzice rămânerea pe teritoriul ţării. In cazul în care expulzarea însoţeşte pedeapsa cu închisoarea, arestul administrativ sau executarea altei sancţiuni numite de către instanţa de judecată, aducerea la îndeplinire a expulzării va avea loc după executarea pedepsei.

Urmează a fi expulzaţi din Republica Moldova, străinii care periclitează securitatea naţională, ordinea sau morala publică, precum şi în cazul când intrarea, şederea lor în ţară sunt efectuate cu încălcarea legislaţiei, adică se află în ţară fără viza de intrare, permis de şedere sau buletin de identitate valabil, deţin vize de intrare, permise de şedere sau buletine de identitate expirate, încalcă regulile vamale şi valutare, se eschivează de la examenul medical, ori a căror teste au arătat că sunt bolnavi de SIDA, au adus sau încearcă să aducă ilicit în ţară alţi cetăţeni, au folosit diferite documente false sau au declarat date personale false în scopul obţinerii vizei de intrare, permisului de şedere sau a buletinului de identitate, se eschivează de la plecarea din ţară la expirarea sau reducerea termenului de şedere stabilit.

Cetăţeanul străin sau apatridul este expulzat în ţara al cărei cetăţean este sau ale cărei autorităţi i-au eliberat acte de identitate, sau în temeiul tratatelor internaţionale, în ţara din care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova.

Expulzarea nu poate fi aplicată faţă de cetăţeanul străin sau apatridul, dacă există dovezi că în ţara în care urmează a fi expulzat, el poate fi persecutat pe motive de rasă, naţionalitate, religie, pentru opiniile sale politice sau ar putea fi expus unui tratament inuman şi degradant, torturii ori pedepsei capitale.

Cauzele privind expulzarea străinului sau apatridului se intentează de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la iniţiativă proprie sau în baza cererii întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei ce asigură aflarea străinului în ţară.

Expulzarea cetăţenilor străini şi apatrizilor se efectuează de către organele afacerilor interne în temeiul hotărârii instanţei de judecată.

Cheltuielile pentru expulzare sunt suportate de persoanele expulzate, persoanele care i-au invitat în Republica Moldova, iar în cazul în care din motive obiective, expulzarea nu poate fi efectuată din contul persoanelor menţionate, se poate dispune efectuarea expulzării din contul bugetului de stat.

La executarea deciziilor privind expulzarea străinului de pe teritoriul Republicii Moldova, la momentul actual întâmpinăm mai multe obstacole, cît obiective, atît şi subiective. În primul rând, acestea sunt legate de suportarea cheltuielilor financiare pentru a-l expulza pe străin. În majoritatea cazurilor, străinii care sunt depistaţi că se află ilegal, nu dispun de bani pentru a-şi asigura repatrierea.

In cazul cînd persoana, sau grupul de persoane care urmează a fi expulzaţi au intrat clandestin pe teritoriul ţării, nu dispun de acte de identitate şi în drumul său pînă a fi reţinuţi, de asemenea s-au aflat şi deplasat ilegal pe teritoriul unuia sau mai multor state, este dificil de a stabili ruta concretă, filiera de migraţiune ilegală, de a argumenta motivele pentru ai readmite în ţara vecină sau limitrofa. Aceştia nu sunt dispuşi să coopereze, deoarece doresc tergiversarea procedurii.

În situaţia actuală, cînd mai multe state, cetăţeni ai cărora se declară migranţi ilegali, nu au reprezentanţe în Republica Moldova, este foarte dificilă procedura de identificare a lor şi obţinere a actelor de călătorie pentru repatriere.

În vederea asigurării funcţionării Centrului de plasament temporar al străinilor, cu acceptul Comisiei Europene, a demarat implementarea oficială a proiectului de reconstrucţie a instituţiei nominalizate, fiind semnat contractul de finanţare. A fost organizat şi desfăşurat tenderul pentru determinarea companiei ce va efectua lucrările de proiectare, termenul de finisare al cărora este de pînă la 4 luni. De asemenea în cadrul realizării proiectului a fost organizat un tender referitor la procurarea a trei unităţi de transport.

Legea cu privire la migraţiune, adoptată la 06.12.2002, prevede principiile şi obiectivele migraţiei, competenţele organelor administrative implicate în problemele migraţiei şi regulile de bază ale emigrării şi imigrării.

Legea stabileşte restricţii privind emigrarea şi imigrarea din/în Republica Moldova. Astfel, nu pot emigra persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, sînt trase la răspundere penală sau se află sub urmărire penală, precum şi cele care conform hotărîrii instanţei judecătoreşti, au obligaţii patrimoniale faţă de stat, faţă de unele persoane fizice şi/sau juridice.

Se interzice imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care prezintă pericol pentru securitatea naţională, pentru ordinea, sănătatea sau morala publică, au săvîrşit infracţiuni contra păcii, contra securităţii omenirii, infracţiuni grave de altă natură, inclusiv militare, definite în actele internaţionale, au antecedente penale nestinse, suferă de maladii care prezintă pericol pentru sănătatea publică.

Pentru o anumită perioadă de timp, se interzice imigrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor care:



  1. anterior au fost expulzaţi - pentru 5 ani;

  2. au încălcat anterior regimul de şedere în ţară - pentru 3 ani;

  3. au desfăşurat activitate de muncă în mod ilegal - pentru 3 ani;

  4. au comunicat cu premeditare informaţii false despre sine - pentru un an.

Persoanele care au copii comuni cu persoane cu domiciliu stabil pe teritoriul Republicii Moldova nu cad sub incidenţa restricţiilor temporare. De asemenea, această lege prevede suportarea cheltuielilor pentru expulzarea străinului din contul fondului de expulzare. Din păcate, un asemenea fond în prezent nu este instituit şi nu este determinată modalitatea acumulării surselor financiare în acest scop.

Yüklə 0,87 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   14




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin