Repuublica algeriana democratica si populara
Yüklə 241,32 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Capitala
- Moneda nationala
- Religia
- Legaturi telefonice cu Algeria: Telefonie fixa
- 1.6 Educatia, Formarea profesionala si Alfabetizarea
- 3. ECONOMIA Algeriei 3.1 Resurse naturale.
- Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice
|
REPUBLICA ALGERIANA DEMOCRATICA SI POPULARA INDRUMAR DE AFACERI (2013) 1. Informatii Generale 1.1 Denumire oficiala : République Algérienne Démocratique et Populaire. 1.2. Suprafata si populatia: 2,38 mil.km.p.; 35,98 milioane locuitori, cu o rata de crestere de 1,72 %. Populatia rurala reprezinta cca 33% iar cea din domeniul agricol de ccirca 20%. Speranta de viata 74,7 ani pentru barbati si 76,8 ani pentru femei.Dispune de 1200 km de litoral. 1.3. Limba oficiala : araba si tamazight (partial in Kabilia). Limba franceza este utilizata frecvent in relatiile de afaceri. 1,4. Organizare politico-administrativa, Are in compunere 48 prefecturi, 227 subprefecturi si 1541 comune. Prefectura este condusa de prefect si de Adunarea Populara a Prefecturii (APW), la nivel localitate fiind primarul si Adunarea populara comunala (APC). Prefectii si subprefectii sunt numiti de presedintele republicii. Adunarile populare sunt alese in mod direct pentru un mandat de 5 ani. 1.4.1 Capitala: Alger (El Djazair) oras port la Marea Mediterana cu peste 2,97 milioane locuitori (neoficial 3,5 milioane). 1.4.2 Orase principale : Oran (1,42 mil pers), Constantine (1 mil pers), Annaba, Sétif(1,6 mil persoane), Djelfa (1,16 milioane persoane) Tlemcen, Skikda, Béjaïa, Tizi-Ouzou (1,11 mil pers), Blida (1 mil per) Jijel, Tiaret, Batna (1,12 mil persoane), Biskra, Mostaganem, Saïda, M’sila, Chlef, Béchar, Ouargla, Ghardaïa, Adrar, El-Oued et Tamanrasset. 1.4.3. Moneda nationala: Dinarul algerian (DA). 1dolar SUA= 79,25 DA, 1 euro =105,14 DA (octombrie 2012). 1.4.4. Sarbatori legale: - 1 ianuarie noul an - 1 mai ziua muncii - 19 iunie ziua redresarii revolutionare - 5 iulie sarbatoarea independentei - 1 noiembrie aniversarea declansarii revolutiei de eliberare nationala (1954) –ziua nationala a Algeriei 8. Sarbatori religioase musulmane (nu au data fixa sunt in functie de calendarul lunar) - Aïd-El-Fitr (sarbatoare sfarsitului de Ramadhan) : 2 zile libere. - Aïd-El-Adha (sarbatoarea sacrificiului , la 2 luni si 10 zile dupa Aïd-El-Fitr) : 2 zile libere. - Awwal Mouharram (Noul an musulman) : 1 zi libera. - Achoura, a 10-a zi de la Mouharram : 1 zi libera. - El-Mawlid en-Nabaoui, sau popular « Mouloud », a 12-a zi a lunii Rabî‘ El-Awwal (celebrarea nasterii Profetului Mohammed) : 1 zi libera. 1.4.5. Zile lucratoare: de duminica pana joi (zile libere vineri si sambata incepand cu 15 august 2009). Sunt insa societati private care lucreaza si sambata. Program zilnic : 08.30-12,00 ; 13.30-16,30 Diferenta de fus orar : -2 ore fata de ora Romaniei in sezon de vara (-1 ora sezon de iarna). 1.4,6 Religia : musulmana (97%), crestini 2%
In prezent nu exista legatura aeriana directa. Sunt utilizate zborurile Air France cu escala la Paris, Alitalia cu escala la Roma, Turkish Airline cu escala (cazare o noapte) prin Istambul, Lufthansa, cu escala la Frankfurt precum si Iberia si Spanair pe ruta Alger-Madrid si Alger-Barcelona. Vara exista o linie directa Alger-Sofia (3 luni). Legatura cu auto se face din Franta, traversare cu feribotul de la Marsilia la Alger sau dispre Spania, de la Alicante la Alger. Transportul de marfuri: transport maritim Constanta-Alger (destinatii alternative : Oran, Annaba, Skikda, Mostaganem, Jijel, Bejaia, Arzewm Ghazaouet). Nu exista linie regulata intre Romania si Algeria. Aeroporturi internationale: Alger, Oran, Annaba, Constantine, Tlemcen, Ghardaia, Tamanrasset, Bejaia. 1.4.8. Legaturi telefonice cu Algeria: Telefonie fixa : 00213-NN-XXXXXX - +213 - cod tara - NN - cod 2 cifre pentru fiecare regiune (21 Alger, 24 Tipaza, 25 Blida, 26 Tizi Ouzou, 41 Oran, 31 Mila, 34 Constantine etc.) - numarul din 6 cifre al corespondentului. - orice numar format (convorbire de oras) va avea in mod obligatoriu prefixul regiunii (ex. in Alger 021 si numarul de 6 cifre).
Pentru achizitionarea unei cartele pre-pay este nevoie de o copie legalizata a documentului de identitate. 1.5 Mass-Media 1.5.1 Presa(ziare, reviste saptamanale) La aceasta data sunt prezente la dispozitia publicului 215 publicatii, dintre care 190 publicatii periodice, care abordeaza tematica, politica, economica, culturala si tecnico-stiintifica. Cele mai importante ziare in limba franceza sunt El Watan, Liberte, EL Moudjahid, Horizonts, Qotidien D’Oran, Le Soir, Le Jour. Dintre cele arabofone amintim El Khabar, Ech Chourouk si Ech Chabab. Marea majoritate dintre publicatii sunt in regim privat, avand un tiraj de peste 2,3 milioane exemplare. 1.5.2 Radio si televiziunea . Exista mai multe canale de radio locale si 5 programme nationale, astfel Canal I (in araba), Canal II (in kabiliana-amazight), Canal III (in franceza), Radio El-Bahdja (limba araba algeriana si clasica, franceza). Principalele posturi locale sunt Mitidja, Saoura, Soummam, Oran, Constantine. Televiziunea este reprezentata de Intreprinderea Algerina de televiziune (ENTV), care dispune de doua canale, National si Canal Algerie , cu emisiuni in limba araba si franceza. Se receptioneaza prin instalatii de satelit programele televiziunilor straine, franceze si arabe.
Invatamanutul in Algeria este gratuit si obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Se asigura o rata de participare de cca. 97% insa rata de scolarizare este de cca. 85% pentru copii cu varste intre 6si 14 ani. In ciclul prima au fost inscrisi 3.250.000 copii. In cel mediu 2359.000, iar cel secundar 1006.000. Anual cca. 500.000 elevi ies din sistemul de scolarizare ca urmare a conditiilor de viata. Se dispune de o reta de 1441 licee Invatamantul universitar dispune de o retea in 36 orase cu 53 institute universitare, dintre care 17 multidisciplinare, care cuprind peste 1160.000 studenti, dintre care peste 54% sunt femei. In invatamantul profesional au fost incluse 654.000 persoane. Populatia activa este de cca.10,1 milioane persoane dintre care 18,1% in agricultura, 14,2% in contructii, 14,2% in industrie si 53,5% in servicii. 1.7. Regimul de vize : - cetatenii romani au nevoie de viza de intrare in Algeria. Aceasta se obtine prin intermediul sectiei consulare din cadrul Ambasadei Algeriei la Bucuresti (str, Theodor Aman nr.4, tel : 021/211.51.50). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice. -cetatenii algerieni au nevoie de viza de intrare in Romania, eliberata de sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Alger (str. Abri Arezky nr.24, tel : 00213/ 21/ 600871 ; 69.34.89). Exceptie de la viza fac posesorii de pasapoarte diplomatice. Viza de afaceri se elibereaza dupa obtinerea aprobarii primite de la autoritatiile competente romane, in baza dosarului intocmit de solicitant la ambasada si va contine: cererea tip (formular dat de ambasada), invitatie/confirmare adresata de partenerul roman celui algerian, viza Schengen valabila (asigura rezolvarea mai rapida a cererii). 1.8. Regimul de comert este unul liberalizat cu exceptia anumitor produse pentru care acesta este reglementat de legislatie speciala (arme, droguri etc.) si altele pentru care se solicita autorizare (opere de arta, palmieri etc.). 1.9 Racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica este in proportie de 95%, iar la cea de gaz natural in proportie de 41% (cca. 1,7 milioane locuinte). 1.10 Parcul auto al Algerie numara 5,2 milioane autovehicule, dintre care 60% sunt mai vechi de 20 de ani. 1.11 Situatia locuintelor era la sfarsitul anului 2011 de cca. 7,5 milioane locuinte si se prevede atingerea numarului de 7,8 milioane la sfarsitul anului 2012. 1.12 Structura sanitara beneficiaza de 182 spitale, 502 policlinici si 1272 centre de sanatate, 4383 saloane de sanatate cu un numar de 80.000 paturi, asigurandu-se 1 medic la 1000 locuitori.
La mijlocul secolului al VII-lea, ocupatia araba a cuprins tot nordul Africii, inclusiv teritoriul Algeriei. Populatia autohtona berbera a fost convertita, in masa, la islam. De la sfarsitul secolului al XVI-lea si pana in 1832, teritoriul algerian a fost inclus in Imperiul Otoman. In 1832, Algeria a devenit colonie franceza pentru mai mult de 130 de ani (1830-1962). La 1 noiembrie 1954, Frontul de Eliberare Nationala a declansat lupta armata de eliberare, incheiata la 5 iulie 1962, prin acordul de la Evian, cu obtinerea independentei de stat. Esecul politicii socialiste si agravarea continua a conditiilor de trai, incepand cu anii 1984 - 1985, determinata si de scaderea preturilor mondiale la petrol, au condus la intensificarea si extinderea activitatii gruparilor islamiste, adepte ale crearii unui stat islamic. Amplele manifestari de revolta populara, din octombrie 1988, au marcat inceputul unei profunde crize interne, atenuata, initial, prin adoptarea, in 1989, a unei noi Constitutii, prin care s-a abolit sistemul partidului unic si care permite activitatea opozitiei. Victoria Frontului Islamic al Salvarii (FIS) in alegerile legislative din decembrie 1991 a nelinistit profund clasa politica, conducerea militara si tarile occidentale. Evenimentele s-au precipitat in primele luni ale anului 1992. Preocupate de perspectiva transformarii Algeriei intr-un stat islamic, cercurile conducatoare au luat urmatoarele masuri: dizolvarea Parlamentului (4 ianuarie), demisia presedintelui Chadli Bendjedid (11 ianuarie), anularea alegerilor legislative (12 ianuarie), decretarea starii de urgenta la 9 februarie, interzicerea FIS, ai carui lideri au fost arestati si condamnati. La 14 ianuarie 1992, guvernarea tarii a fost preluata de un Inalt Comitet de Stat (HCE). Represiunile impotriva FIS au avut ca rezultat declansarea unor campanii de asasinate si acte teroriste impotriva organelor de stat si a populatiei civile, din partea gruparilor militare ale fostului FIS: Gruparea Islamica Armata (GIA) si Armata Islamica a Salvarii (AIS) care au paralizat, practic, functionarea societatii algeriene in toate componentele sale. Atacarea unor cetateni straini a perturbat raporturile externe ale tarii. Institutiile statale au inceput sa se refaca abia dupa alegerile prezidentiale din 1995, castigate de Liamine Zeroual, si dupa alegerile legislative din 1997. Islamistii extremisti au continuat insa asasinatele si masacrele impotriva militarilor, reprezentantilor autoritatii de stat si chiar a populatiei civile. La 15 aprilie 1999, au avut loc alegeri prezidentiale anticipate, castigate de actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika (reales la 8 aprilie 2004), al carui program electoral prevedea restabilirea pacii si „concordiei civile“, consolidarea institutiilor statului, relansarea economica, refacerea imaginii si credibilitatii tarii in strainatate. In iulie 1999, la initiativa noului presedinte, parlamentul a adoptat in unanimitate „legea privind concordia civila“, validata de referendumul national din 16 septembrie, acelasi an, cu o majoritate de peste 98%. In baza acestei legi, seful statului a gratiat, pana la finele anului 1999, peste 18.500 de detinuti, fapt ce a contribuit la reducerea considerabila a actelor teroriste. La 23 septembrie 2005 a fost aprobat prin referendum (97%) Proiectul Cartei Pacii si Concordiei Nationale, prin care se urmareste convingerea ultimelor grupari teoriste care mai actioneaza prin munti, sa renunte la lupta si sa se predea justitiei. La 22 aprilie 2009 au avut loc alegeri prezidentiale , castigate de actualul presedinte Abdelaziz Bouteflika, aflat la al treilea mandat. In luna noiembrie 2008 Parlamentul algerian a modificat Constitutia pentru a permite un numra nelimitat de mandate pentru presedinte. Politica de restabilire a concordiei nationale, ca prim pas pe calea depasirii crizei interne si edificarii unei democratii, bazate pe pluralism politic si respectarea drepturilor omului, a intrunit adeziunea majoritatii covarsitoare a populatiei, inclusiv a unor organizatii islamiste ale fostului FIS si a avut un larg ecou international. Societatea algeriana de origine majoritar araba dar puternic europenizata, incearca sa gaseasca calea optima, care sa-i permita gasirea unui echilibru intre traditie si modernitate. 3. ECONOMIA Algeriei 3.1 Resurse naturale. Algeria ocupa pozitia a 15 in materie de rezerve petroliere, al 18 lea in materie de productie si al 12 lea la exporturi. Capacitatea de rafinare este de cca.22 milioane tone/an. De asemenea este pe pozita a 7-a la resurse de gaz natural, al 5-lea la nivel de productie si al treilea la exporturi, dupa Rusia si Canada. In zona mediteraneana este primul producator si exportator de petrol si gaz natural. Algeria este al treilea furnizor al UE pentru gaz natural si al patrulea furnizor de produse energetice. Algeria detine mari rezerve de gaze naturale , mai ales in sud– estul tarii (regiunea Hassi R'Mel), estimate la 3900 mld. m.c., (2006). Cu o productie de 68 mld. m.c. , Algeria se situeaza printre primele state in lume, fiind al treilea exportator mondial de gaz natural lichefiat. Pentru 2010 se prevede o productie de 85 miliarde m.c./an. Rezervele de petrol erau estimate, in 2011, la 2,5 mld.tone (suficiente pentru exploatarea timp de 30 ani). Productia este de 1,2 milioane barili/zi, urmand a creste la 2 milioane barili/zi in 2015. Fier - zacamintele din sud-estul tarii sunt evaluate la 3 mld.tone. Productie anuala de cca.1,7 mil.tone . Fosfati - rezerve estimate la 2 mld. tone. Productia anuala sub 1,1 mil. tone. Se exporta 200 - 300.000 tone /an. Plumb si zinc – rezerve 5 mil. tone .
Uraniu - prin exploatarea rezervelor 50.000 tone din regiunea Hoggar s-ar putea produce cca. 1000 tone concentrat / an. Alte resurse minerale: rezerve feldspat (6 mil.tone), sare (1 mild, tone), marmura (55 mil m3), aur (rezerve in curs de exploatare-peste 100 tone), oxid de bariu (16 mil.tone), magneziu (1,5 mil.tone). Resursele de apa – resurse vitale care sunt permanent in atentia administratiei publice, existand un minister care gestioneaza aceste resurse si dezvolta proiecte de dezvoltare. Resursele de apa reprezinta cca.43% din volumul exploatabil, care se cifreaza la cca.12 miliarde m3. Aceastea se regasesc in cele 43 baraje realizate, care au un nivel de umplere intre 37-43%. Volumul total care poate fi mobilizat este de cca. 19 miliarde m3. Pentru compensarea deficitelor au fost drealizate si sunt incurs de realizare cca. 16 statii de desalinizare cu capacitati de 100-200.000 m3. Consumul de apa este de 175 m3/locuitor, ceea ce inseamna o cerere globala de 5 miliarde m3/an. 3.2 Indicatori economici sintetici. Produsul national brut (2011): 206.5 mld.dolari, din care agricultura - 10%, industria - 45%, servicii - 30%, constructii - 15%. PIB/loc. in 2010 a fost de 4435 USD . Somajul este destul de ridicat, statistica oficiala estimandu-l la 11% in anul 2012. In conformitate cu previziunile organizatiilor internationale acesta este de cca.22-25 %. La nivelul populatiei tinere cu varsta pana la 30 ani acesta atinge valoarea de 50%. Rata inflatiei pentru anul 2011 a fost de 4,5%, fata de 3,9% in 2010 . Rata de schimb este de 79,25 dinari algerieni pentru un dolar SUA si 105,14 dinari pentru 1 Euro la curs oficial si de 110 DA/1 $ si 142,5 DA/1 euro la cursul informal. In conformitatea cu aprecierile Bancii mondiale, publicate in raportul pe 2011, Algeria “ a inregistrat in 2011 rezultate bune la nivel macro-economic”. Investitile, realizate din perspectiva planului cincinal 2009-2014, vor permite sectoarelor de constructii locuinte, transport si agricultura sa creeze si sa promoveze crearea de noi locuri de munca pentru propriile sectoare dar si pentru cele conexe. Alocatiile bugetare prevazute pentru aceste sectoare economice, in 2010 si 2011, au fost in valoare de cca. 22 miliarde USD. Volumul cheltuielilor pentru relansarea economica, in perioda 2009-2014, este estimat la peste 200 miliarde USD. Investitile publice in anul 2011 au atins un nivel de 26% din PIB. Pentru anul 2012 se prevede un nivel de cca. 29%. Veniturile realizate din exportul de hidrocarburi au scazut in anul 2011, atingand nivelul de numai 67 miliarde dolari fata de cca. 73 miliarde USD in 2010, ceea ce determina un excedent de cont curent in Algeria de cca. 5 miliarde USD, echivalentul a 3% din PIB. Rezervele de schimb ale Algeriei sunt evaluate la nivelul de 200 miliarde USD. Nivelul de crestere pentru anul 2012 in domeniile non-hidrocarburi este apreciat la 5% desi pe ansamblu rata de crestere este apreciata la 4,9%. Conform prognozelor BM pentru anii 2011 si 2012 se vehiculeaza un nivel de crestere in jur de 5%. Sectorul industrial se afla in stagnare, fata de cretetrea de 9,1% din anul 2010. Realizarile din industria chimica, a textilelor, prelucrarii pielii si incaltamintei sunt intr-o scadere accentuata. De asemenea, metalurgia si industria electronica au inregistrat scaderi. Raportul BM releva absenta unei strategii coerente in sectoarele industriale, situatie care poate fi generalizata la nivelul intregii economii algeriene. S-a constatat absenta unei cooperari intre sectoarele publice si cele private, absenta unei vointe din partea autoritatilor publice de a se asocia cu sectorul privat. Este evidentiat faptul ca nivelul investitiilor directe straine (IDE) a crescut semnificativ, ca urmare a “unei rapide cresteri a cererii interne”. Cu toate acestea, nivelul IDE ar putea fi mult mai ridicat, dar legea finantelro complementare din 2009 prevede obligativitatea existentei a minim 51% capital national (public sau privat) in capitalul oricarei societati economice de drept algerian. Rezervele de aur ale Algeriei sunt apreciate la 200 tone, care la un curs prognozat de cca. 1100 USD uncia va determina ca stocul de aur sa fie apreciat la 6 miliarde USD. Toate aceste date evidentiaza totusi o usoara regresie economica si sociala, cu o crestere a nivelului inflatiei, a somajului si o diminuare a puterii de cumparare. De asemenea, se reliefeaza o slaba capacitate de absorbtie a investitiilor, o eficacitate slaba a acestora, determinata de un ritm de dezvoltare redus. BM a recomandat ca la planificarea bugetara sa se ia in calcul un nivel de 45 USD/baril de petrol exportat, fata de 35 USD cat a fost luat in calcul la realizarea bugetului pentru ultimul an. In acest fel pot fi contracarate fenomenele de coruptie, delapidare din fonduri publice si pot fi realizate corelatii corecte intre salarii si productivitatea muncii. Productia industriala fizica a principalelor ramuri economice: Industria. Productia industriala, in afara de cea a hidrocarburilor, a avut o crestere de 6% in 2009, din care 3,4% in sectorul public si 4,7% pentru sectorul privat. Sectorul hidrocarburilor a crescut cu 3,5% in 2009. Industria constructiilor de masini, siderurgie ( complexul siderurgic El Hadjar-ISPAT ANNABA cu o capacitate instalata de 2 mil. tone/an), industria electrotehnica si electronica ( complexul electronic Sidi Bel Abbes produce 2 modele de TV color, 3 modele TV alb-negru. Alte ramuri industriale : - industria alimentara, reprezentata, in special, de productia intreprinderilor mici si mijlocii. Importul de alimente s-a ridicat la 3,5 mld. dolari in 2006. Algeria este printre primele state importatoare de grau (dur); - industria textila si de pielarie. Se produc toate tipurile de fibre de matase, de lana, si tesaturi textile, precum si produse din piele; - industria materialelor de constructie. Productia de ciment (14 mil. tone/an) nu acopera necesarul intern. Datorita programului prioritar de constructii de locuinte se importa anual ciment in valoare de 100 - 120 milioane dolari; - industria chimica si petrochimica satisface in linii mari necesarul pietei interne, exportandu-se detergenti ( Libia), vopseluri (fosta URSS). Se importa produse semifinite necesare sectorului textil, agricol etc. (ex: polietilena); - industria farmaceutica este tributara importului, cererea pietei fiind acoperita din productia interna in proportie de 34%; - industria de ingrasaminte pe baza de azot acopera in intregime cererea interna, existand anumite disponibilitati pentru export. Industria ingrasamintelor pe baza de fosfati acopera cererea interna in proportie de 60 - 70%. Productia de pesticide acopera cererea in proportie de 50%. Dupa un regres accentuat in perioada 1994 - 1998, de cca 11% productia industriala a marcat un reviriment pe parcursul anilor 2000-2008, in care s-au inregistrat cresteri intre 0,9 si 3,47%. Agricultura A reprezentat o prioritate a strategiei de dezvoltare a economiei nationale, fiind alocate fonduri de sprijinire a micilor producatori. Agricultura a fost totdeauna dependenta de situatia geografica si de regimul pluviometric. Din 238,1 mil. ha. total teritoriu national, numai 4 % reprezinta suprafata agricola utila, restul fiind ocupat de desert, paduri etc. Efectiv se cultiva 6 mil.ha. Populatia activa ocupata in agricultura s-a redus la cca. 850.000 persoane in anul 2008. Prin masuri administrative se stimuleaza reintoarcerea populatiei in agricultura. Parcul de tractoare era de 115.000 buc. (2008). In anul 2009 agricultura contribuia cu aprox 12% la crearea PIB. Zootehnia este relativ dezvoltata. La nivelul anului 2008 efectivele de animale se ridicau la circa 19 mil. capete , din care 1,7 mil. bovine, 14 mil ovine, 3,5 mil. caprine. Cultura cerealelor ocupa 43% din suprafata cultivata.. Productia de vin s-a ridicat in ultimii ani la circa 1 mil. hl. Importul de vin a fost restrictionat incepand cu anul 2004, prin legea bugetului. Algeria nu reuseste sa-si satisfaca nevoile interne, fiind un recunoscut importator de cereale si produse alimentare. Dependenta alimentara constituie o adevarata problema pentru stat. In aceste conditii agricultura constituie un element cheie al economiei algeriene. In aceste circumstante pentru a raspunde la noile masuri de organizare a acestui sector, a fost lansat un program national de sustinere a agriculturii care sprijina intreprinzatorii din acest domeniu prin credite, preturi preferentiale, fiscalitate redusa. Pescuitul Platoul continental (13700 kmp.) ofera mari posibilitati de exploatare. Exista 10 porturi de pescuit. Programul guvernamental de dezvoltare are in vedere construirea si amenajarea altor 6 porturi, cu scopul unei mai bune exploatari a resurselor de peste si corali. Principalele specii de peste sunt: sardinela, anchois, ton, peste-spada, crustacee, fructe de mare etc. Transporturile Reteaua rutiera in lungime de 112.000 km, cu o densitate de 3,7km la 1000 de locuitori, asigura peste 90% din transporturile colective de calatori si 85% din cele de marfuri. Dispune de 3400 km de autostrada si sosele expres. Se finalizeaza in prezent la autostrada est-vest (1200km) ce leaga Tunisia de Maroc (dupa deschiderea frontierei terestre algero-marocane, inchisa in prezent). Punerea in functiune a fos prevazuta in primul trimestru al anului 2010. Din 2011 va incepe realizarea unei alte autostrazi de 1300 km in zona Platourilor Inalte (la 150 km sudde la litoral). Circa 98% din volumul comertului exterior se deruleaza pe cale maritima. Traficul global a depasit 75 mil.tone, din care porturile Alger, Oran, Skikda, Jijel, Mostaganem si Bejaia asigura 80% (cu exceptia hidrocarburilor). Se fac eforturi pentru adaptarea infrastructurii existente la transportul containerizat (porturile Alger, Oran, Annaba). Se dispune de 40 porturi dintre care 13 porturi principale, 9 polivalente si 4 specializate pentru hidrocarburi. Portul Alger asigura cca. 30 din cantitatea de marfuri intrate si 70% din traficul de containere. Flota maritima proprie este formata din 74 nave, cu o medie de varsta sub 9 ani, din care 50 sunt cargouri, 3 nave transport persoane, iar 21 nave petroliere. Reteaua feroviara are o lungime de 4500 km si dispune de 200 gari comerciale operationale. Traficul feroviar se cifreaza la circa 1,8 miliarde SKO. .
Compania Air Algerie a facut noi achizitii de aparate de zbor ceea ce a dus la reinoirea flotei si extinderea retelei de transport internationale. De altfel aceasta companie este una care detine monopolul in domeniul transportului aerian de calatori si marfuri in Algeria. Mai exista cativa operatori zonali (Tassili Air) care asigura transportul de mica capacitate pentru firmele internationale care activeaza in industria de exploatare a hidrocarburilor din sudul tarii, respectiv la Hassi Messaoud. Turismul Fata de posibilitatile existente si comparabil cu potentialul regiunii, se inregistreaza o anume ramanere in urma. Capacitatea totala de cazare in hoteluri se ridica la aproximativ 60.000 paturi. Turismul este inca unul centralizat, existand cativa operatori mari (ONAT) si care fac distributie de servicii turistice prin agentii mici, private. In sectorul turism, politica statului algerian urmareste : -realizarea de mari proiecte turistice in special in sud (Sahara); -incurajarea industriei artizanale ; -incurajarea unor noi investitii orientate spre formule de parteneriat. Exista inca suficiente retineri din partea turistilor europeni de a veni in Algeria cauzate de existenta pericolului terorist (in zonele muntoase). Serviciile Telecomunicatiile In domeniul telecomunicatiilor, se are in vedere introducerea de noi tehnologii de informare si comunicare, crearea de parteneriate cu marile societati transnationale in acest domeniu. Cererea de centrale electromecanice (80% din necesarul pietei interne) este acoperita din productia proprie ca si intregul necesar de aparate telefonice. Este in expansiune telefonia celulara, fiind acordate trei licente pentru operatorii de telefonie mobila. O prioritate particulara este acordata retelei internet . S-a realizat cablarea a cca 110.000 km cu fibra optica. Numarul abonatilor pentru telefonia fixa este de 3,1 milioane . la telefonia mobila depaseste 29 milioane cu o teledensitate globala de 84%. Sistemul bancar Banca Algeriei este banca centrala a tarii, functionand ca institutie autonoma. Asigura emisiunea monetara, tezaurizarea rezervelor de aur si a devizelor , refinantarea bancilor comerciale si face politica monetara a tarii. Din sitemul bancar algerian fac parte 27 banci si institutii financiare care sunt din sectorul public si privat. Bancile publice sunt dince in ce mai solicitate sa finateze economia. Acestea au asigurat cca. 20 miliarde USD din cele 28 miliarde care au fost utilizate in modernizarea petrochimiilor din Algeria. Banci si instututii finaciare cu capital public : Banca Exterioara a Algeriei BEA, Banca Nationala a Algeriei BNA, Creditul Popolar din Algeria -CPA, Banca pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala BADR, Banca de dezvoltare Locala BDL, Casa de economii si Previziune CNEP, SOFINANCE, SRH, CNMA, ESSALEM LEASING; Banci si institutii finaciare cu capital privat : -- Bank Al Baraka d’Algérie, proprietatea in proportie de 50 % a grupului saudit Dellah Al Baraka si 50 % al bancii publice BADR, - Citi Bank Algeria, sucursala a Citibank din New York, - Arab Banking Corporation Algeria, filiala cu 70 % din capital al grupului ABC din Bahrein, 10 % al SFI (BIRD), 10 % al Societatii Arabe de Investitii (Jeddah), si 10 % al unor investitori nationali, - Société Générale Algérie, filiala controlata 100 % de catre Société Générale (Franta), - Natexis Al Amana Algérie, filiala a grupului Natexis Franta (Paris), - Arab Bank Algeria Plc, sucursala a Arab Bank din Amman (Iordania), - La Banque Nationale de Paris (Paribas), filiala 100 % a grupului francez BNP Paribas, - La Trust Bank, capital mixt privat international si national , - Arab Leasing Algérie, institutie specializata in operatiuni de leasing, filiala a Arab Bank Corporation Algérie, - The Housing Trade and Finance banca cu capital iordanian, - Gulf Bank Algérie controlata de Gulf Bank, apartine grupului kuweitian Kipco, - Cetelem institutie financiara in proces de acordare a dreptului de functionare, filiala a grupului BNP Paribas), - Maghreb Leasing – institutie financiara cu capital tunisian si investitori suverani, - Francabank - banca cu capital libanez. - Calyon Algeria
- legea asupra monedei si creditului ; - decretul cu privire la crearea bursei de valori imobiliare (operationala din august 1999) ;
Yüklə 241,32 Kb. Dostları ilə paylaş:
|