Resursele umane ale terrei

Tabelul nr.3

Producţia de lemn a principalelor ţări

Nr. crt.	Total producţie		Lemn pentru foc		Cherestea
	Ţara	mil. mc	Ţara	mil.mc.	Ţara	mil.mc
1	S.U.A.	524	India	230	S.U.A.	411
2	C.S.I.	379	R.P.Chineză	178	C.S.I.	291
3	R.P. Chineză	277	Brazilia	175	Canada	185
4	India	254	S.U.A.	113	R.P.Chineză	99
5	Brazilia	242	Nigeria	94	Brazilia	66
6	Canada	191	C.S.I.	87	Suedia	49
7	Indonezia	160	Etiopia	38	Germania	41
8	Nigeria	102	Kenya	34	Finlanda	39
9	Suedia	53	Thailanda	33	Malaysia	36
10	Germania	45	Filipine	30	Japonia	32

Sursa: Britannica. World Data 1996 (prelucrare).

Industria cherestelei este cea mai importantă dintre subramurile industriei lemnului, ca volum, producţia mondială crescând continuu. Centrele cele mai cunoscute ale industriei cherestelei sunt cele din nordul părţii europene a Comunităţii Statelor Independente (Arhanghelsk), din lungul Volgăi (Saratov), din Siberia central-sudică (Krasnoiarsk, Ust Ilim), apoi cele din bazinul fluviului nord-american Sf.Laurenţiu (Ottawa) şi din Columbia Britanică (Canada), din nord-vestul S.U.A. De asemenea în Japonia de nord (în insula Hokkaido), în regiunile Alpilor şi Carpaţilor (în Franţa, Germania, Cehia, Slovacia, România ş.a.). La Silistra, în Bulgaria, se află unul din cele mai mari combinate de prelucrare a lemnului din sud-estul Europei.

Industria plăcilor aglomerate şi plăcilor fibro-lemnoase este o subramură mai recentă a industriei lemnului. Ea valorifică superior masa lemnoasă, iar P.A.L.-ul şi P.F.L.-ul sunt utilizate mai ales în industria mobilei. Principalii producători sunt S.U.A., Canada, C.S.I., de regulă în mari combinate complexe.

Industria mobilei este legată, în special, de marile centre urbane, prin tradiţie şi prin înalta calificare a forţei de muncă. Se remarcă îndeosebi New York, Chicago, Paris, München, Milano ş.a.

O producţie de fabrică, bazată pe producţia de serie mare, s-a conturat abia în perioada contemporană. Creşterea rapidă a desfacerii de mobilă de fabrică este un rezultat al procesului de urbanizare şi al creşterii standardului de viaţă. Mari producători sunt S.U.A., C.S.I., Germania, Franţa, Italia, Japonia, Canada. România se remarcă prin produsele ei de calitate. Germania, Belgia şi Italia sunt şi principalii exportatori, iar S.U.A., C.S.I., Olanda, Franţa principalii importatori.

 

 

Pădurile şi industria lemnului în Romania

Fondul forestier al ţării noastre a cunoscut, în toate epocile istorice, modificări sub raportul extensiunii spaţiale şi al funcţionalităţii, îndeplinind un rol de seamă în păstrarea elementului autohton românesc şi oferind importante resurse naturale şi de adăpost.

România se numără printre ţările cu un grad mediu de împădurire, fondul forestier reprezentând 26,7% din suprafaţa totală a ţării (1989). Ca suprafaţă ocupată de păduri, România se plasează pe locul 10 în Europa.

Patrimoniul forestier al ţării se extinde pe 6 341,2 mii hectare, din care pădurile deţin 6 174,0 mii hectare, adică o medie de 0,28 ha pădure/locuitor. Cele mai extinse păduri şi cu o structură diversă pe specii se găsesc în regiunile carpatice şi de deal, care deţin circa 90% din suprafaţa totală a pădurilor. Pădurile de răşinoase, de mare valoare economică, deţin peste 1 900 mii hectare, ceea ce reprezintă aproape 31% din suprafaţa totală a pădurilor. Ca structură predomină molidul în proporţie de 74%, după care urmează bradul (17%), pinul (7%), bradul Douglas şi laricele (1%).