Resursele umane ale terrei

Pădurile de răşinoase formează o centură aproape continuă sub pajiştile alpine şi subalpine, de la altitudinea de circa 1 500 m şi până la circa 2 000 m. Pădurile de molid au o densitate mai mare în Carpaţii Orientali şi mai ales în Munţii Curmăturii, Ceahlău, Tarcău etc. Se remarcă judeţele Harghita, Neamţ şi Suceava, care deţin 28% din suprafaţa totală a pădurilor de molid.

Pădurile de brad, mai restrânse ca suprafaţă în raport cu cele de molid, au o frecvenţă mai mare în judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău, unde se concentrează 44% din suprafaţa totală a pădurilor de brad. Ponderi însemnate mai deţin judeţele Covasna, Mureş, Vrancea, Caraş-Severin. În partea sud-vestică a ţării sunt concentrate o treime din pădurile de brad Douglas existente în România.

Cantitatea de lemn existentă în pădurile României s-a redus treptat în decursul vremurilor. Se apreciază că volumul de masă lemnoasă al pădurilor din ţara noastră este de 1 130 - 1 260 milioane mc., iar potenţialul anual de exploatare sub 20 milioane mc. Creşterea medie la totalul speciilor din România este de 3,40 mc/an/ha, cu valori mai mari la răşinoase (4,80 mc/an/ha) şi mai mici la foioase (2,92 mc/an/ha).

Din totalul de masă lemnoasă exploatat, cea mai mare pondere o are lemnul de răşinoase. El provine din judeţele din partea de nord a Carpaţilor Orientali (în judeţul Suceava, lemnul de răşinoase deţine 87% din totalul masei lemnoase, în Harghita 71%, în Maramureş 32% etc.).

În ceea ce priveşte lemnul de fag, el are o pondere mai mare în judeţele circumscrise Carpaţilor Meridionali, în sudul Carpaţilor Occidentali, precum şi în judeţele Iaşi, Neamţ şi Vaslui. Lemnul de stejar participă, la volumul total de masă lemnoasă exploatată, cu valori reduse. Numai în unele judeţe din Podişul Moldovei (Vaslui, Iaşi), din sudul ţării (Dâmboviţa, Olt şi Teleorman) şi din vestul ţării (Arad, Timiş, Satu Mare) depăşeşte 20%.