Reumatismul articular acut
Yüklə 40,66 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Criteriile Jones revizuite Criterii majore: Criterii minore
- Dovada infectiei streptococice
- Investigatii paraclinice
- Tratament: Tratamentul in episodul de RAA
- ENDOCARDITA INFECTIOASA Definintie
- In functie de modul de aparitie
- Febra
- Insuficienta cardiaca congestiva
- Diagnostic de certitudine
REUMATISMUL ARTICULAR ACUTGeneralitati: La ora actuala, reumatismul articular acut constituie o importanta problema de sanatate publica in special in tarile in curs de dezvoltare generind o morbiditate si o mortalitate crescuta in randul copiilor si adolescentilor. Varful incidentei este intre 5 – 15 ani la copii, in timp ce majoritatea atacurilor initiale la adulti apar in a treia decada de varsta. Boala valvulara reumatismala este cea mai importanta sechela a reumatismului articular acut si continua sa fie cea mai importanta boala cardiaca generatoare de deces in primele cinci decade de viata. Patofiziologie: In ciuda a 60 de ani de investigatii, mecanismul patogenic al reumatismului articular acut este insuficient elucidat. Reumatismul articular acut pare a fi rezultatul a trei categorii de mecanisme implicate in patogeneza sa:
La ora actuala exista un consens de opinie in favoarea faptului ca reumatismul articular acut este o boala autoimuna indusa si precipitata de streptococul hemolitic de grup A. Manifestari clinice: Tabloul clinic al bolii se instaleaza dupa o perioada de latenta de 1-5 saptamani de la o infectie faringiana sau amigdaliana (nu si dupa infectie cutanata) cu streptococ hemolitic de grup A. Manifestarile clinice sunt polimorfe si variaza in functie de varsta pacientului si de tipul episodului actual (primul atac sau reumatism articular acut recurent). Datorita simptomatologiei variate care atrage dupa sine numeroase dificultati de diagnostic, Jones a formulat in 1944 criteriile de diagnostic ale bolii, criterii ce au fost revizuite ultima data in 1992 de catre American Heart Association. Diagnosticul pozitiv implica prezenta a cel putin doua criterii majore sau un criteriu major si doua sau mai multe criterii minore plus dovada infectiei streptococice.
Dovada infectiei streptococice: Culturi pozitive din exudatul faringian sau test pozitiv la antigenele streptococice Cresterea titrului de anticorpi anti-streptococici.
Debutul bolii poate fi brutal daca prima manifestare o constituie artrita sau poate fi insidios daca debuteaza cu fenomene de cardita. Febra este un simptom nespecific intalnit in perioada acuta a bolii, cu evolutie necaracteristica. Poate fi sustinuta sau remitenta, uneori intermitenta cu ascensiuni febrile in cursul dupa-amiezii sau al serii si cu revenire la normal in timpul noptii. Debutul cu febra si artrita este mai frecvent intalnit la adulti, in timp ce la copii domina cardita. Artralgiile reprezinta senzatia de durere resimtita la nivelul articulatiilor. Daca artralgiile nu se insotesc de modificari la nivel articular se vor consemna ca si criteriu minor. In mod particular, durerile articulare din reumatismul articular acut au intensitate foarte mare. Uneori se pot asocia cu mialgii nespecifice si tenodinii. Contractia izometrica a muschilor sau tendoanelor din apropiere declanseaza adeseori durerea. Durerea articulara si febra au un caracter fluctuant si se remit de obicei intr-o perioada de 2 saptamani, rareori durind o luna. Caracteristic, atat durerea cat si fenomenele inflamatorii articulare se remit prompt la administrare de salicilati. Dispneea, fatigabilitatea apar ca manifestare a insuficientei cardiace la pacientii cu cardita. Durerile toracice in regiunea precordiala prelungite, uneori accentuate de miscarile respiratorii si amelorate de pozitia aplecat cu toarcele inainte sunt datorate pericarditei acute. Palpitatiile secundare tulburarilor de ritm (tahicardie sinusala, fibrilatie atriala) reprezinta o manifestare relativ frecventa la pacientii cu cardita. Au fost descrise cazuri de sincopa Adam- Stokes inaugurala datorata tulburarilor de conducere care pot avansa pana la bloc atrio-ventricular de gradul III. Dureri abdominale si anorexie – datorate fie distensiei hepatice la pacienti cu insuficienta cardiaca, fie adenitei mezenterice din cadrul bolii. Examenul fizic: Inspectia: La nivel tegumentar se poate observa prezenta eritemului marginat, a nodulilor reumatoizi si a modificarilor articulare. Eritemul marginat se manifesta ca o eruptie eritematoasa, cu contururi boselate, nepruriginoasa, nedureroasa limitata de obicei la nivelul trunchiului si la extremitatea proximala a mambrelor, respectind fata.. Prezenta sa este fugace, adeseori durind cca o zi. Apare la circa 5 -10% din cazuri, se asociaza de obicei cu prezenta carditei si este rar intalnita la adulti. Nodulii reumatoizi sunt formatiuni rotunde, ferme, nedureroase, mobile, cu diametrul intre 0,5 si 2 cm, situati pe suprafetele extensoare ale articulatiilor mari, coexistind si ei cu cardita. Afectarea articulara poate fi mono-sau poliarticulara, este caracteristic migratorie si se traduce prin evidentierea unor articulatii tumefiate, calde si rosii. Interesarea articulara se face in succesiune, fiecare articulatie fiind afectata timp de 3-5 zile. Cel mai frecvent sunt afectate articulatiile genunchilor, gleznele, coatele si incheietura mainilor. De regula nu sunt afectate articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, articulatia temporo-mandibulara si articulatiile coloanei vertebrale. La multi adulti insa, caracterul migrator clasic poate lipsi, mai mult s-au descris cazuri de interesare a articulatiei coxo-femurale izolata sau asociata cu afectarea altor articulatii mari. La pacientii cu coree Sydenham, manifestarile apar tardiv, la cca 2 -3 luni de la debutul infectiei streptococice si constau in grimase faciale, tulburari de coordonare a miscarilor si prezenta unor miscari involuntare, fara finalitate, rapide care dispar in timpul somnului ce pot include toate grupele musculare exceptind cea a globilor oculari. Miscarile voluntare sunt bruste cu afectarea coordonarii. Pacientii pot avea labilitate emotionala si tulburari de concentrare si de atentie. Palpare: In cazul revarsatelor pericardice se poate palpa frecatura pericardica la nivelul ariei precordiale. Palparea articulatiilor afectate de procesul infalamator genereaza durere intensa. Palparea abdomenului poate declansa durere in cazul insuficientei cardiace cu hepatomegalie de staza sau a prezentei adenitei mezenterice concomitente.
Aria matitatii cardiace este de regula normala. Ea poate fi crescuta la pacientii care prezinta cardiomegalie secundara carditei reumatismale cand este generata de existenta unei afectari valvulare importante care determina modificari hemodinamice semnificative, sau secundar acumularii lichidului pericardic. In absenta afectarii valvulare este putin probabil ca marirea cardiaca sa fie rezultatul unui proces miocarditic. Auscultatia: Este o manevra deosebit de importanta, deoarece suflurile cardiace pun deseori diagnosticul de cardita reumatismala. Cardita reumatismala este de regula o pancardita afectind in proportii diferite endocardul,miocardul si pericardul. Afectarea endocardului se regaseste in special la nivelul valvelor mitrale si aortice. Insuficienta mitrala este cea mai frecventa manifestare a valvulitei reumatismale. Severitatea ei este mai mare in episoadele de recurenta reumatismala si de cele mai multe ori este factorul declansant al insuficientei cardiace. Este secundara ingrosarilor si retractiei valvulare si a cordajelor tendinoase in timpul fazei acute a reumatismului articular, aspecte ce par insa a se remite in totalitate dupa terapia cu salicilati. Mai putin evident este suflul diastolic mitral care frecvent se manifesta doar ca suflu presistolic putind scapa usor chiar si unui examen atent. Afectarea valvei aortice se traduce prin prezenta unui suflu diastolic fin, dulce perceput mai bine pe marginea stanga a sternului in treimea inferioara. La pacientii cu pericardita se poate auzi frecatura pericardica. In cazul prezentei afectarii valvulare severe, apare insuficienta cardiaca manifestata prin tahicardie, uneori aritmii (extrasistole, fibrilatie atriala) si galop ventricular stang (zgomot III). Investigatii paraclinice: Examenul de laborator: Este deosebit de important, contribuind la stabilirea diagnosticului prin evidentierea unui sindrom inflamator acut si prin furnizarea dovezii referitoare la existenta infectiei cu streptococ hemolitic de grup A. In timpul fazei acute, VHS este crescuta, iar determinarea repetata a ei este utila in urmarirea evolutiei bolii. Proteina C reactiva are de asemenea niveluri plasmatice ridicate. Dovada infectiei streptococice este furnizata de existenta unor culturi pozitive pentru streptococ din exudatul faringan, sau evidentierea cresterii titrului anticorpilor antistreptococici. Radiografia cardiopulmonara: Este utila in aprecierea dimensiunilor cordului. Absenta cardiomegaliei nu exclude insa cardita reumatismala. Electrocardiograma: Este normala la pacientii fara cardita. La pacientii cu cardita se pot intalni:
Ecocardiografia: A devenit o metoda foarte utila de diagnostic la pacientii cu cardita reumatismala, in special la cei asimptomatici. Modificarile “carditei silentioase” evidentiabile ecografic sunt: efuziunea pericarica,in special cea localizata posterior, modificarile de la nivelul radacinii aortei si de la nivelul valvelor mitrale. Ecocagrafia, in special examenul Doppler este util in regurgitarile mitrale neinsotite de suflu. Caracterele regurgitarii patologice sunt inca un subiect de dezbatere, ca si introducerea lor in rindul criteriilor de diagnostic. In principiu se considera patologic jetul de regurgitare mitrala cu lungime >1 cm, vizibil din cel putin doua incidente cu jet mozaicat si holosistolic.
Masuri generale: repaus la pat, oxigenoterapie, dieta hiposodata daca pacientul are insuficienta cardiaca, evitarea efortului fizic Tratament medicamentos: La pacientii fara cardita – Aspirina 100 mg/kgc/zi in 4 prize, la pacientii cu cardita forme usoare Aspirina 100 mg/kgc/zi in 4 prize o luna, la cei cu forme severe Prednison 1-2 mg/kg/zi 2-3 luni cu scadere progresiva a dozelor si tratament ulterior cu Aspirina.
Tratamentul eficient al anginei streptococice Penicilina po 500 mg x2-3/zi 10 zile sau Benzatinpenicilina 1200000 UI doza unica.In caz de alergie la penicilina: eritromicina, azytromicina sau cefalosporine.
Benzatinpenicilina 1200000 UI la 3-4 saptamani sau Sulfadiazina sau Eritromicina.
ENDOCARDITA INFECTIOASA Definintie: EI forma severa de afectare valvulara asociata cu prognostic nefavorabil si mortalitate inalta . Incidenta 3-10 epis/100000 pers/an. Clasificare:
EI pe valva nativa cord stg EI pe proteza cord stang (precoce <1 an; tardiva >1 an) EI pe cord drept EI legata de dispozitive intracardiace (stimulator, defibrilator cardiac implantabil)
Nozocomiala – aparuta la pac spitalizat >48 ore si care a primit ingrijiri medicale Comunitara – semne/simptome aparute <48 ore de la spitalizare Legata de consumul de droguri iv. Incidenta max de la 30 ani 50-60 ani in era post antibiotica Modificarea spectrului conditiilor predispozante: scade RAA( MI-femei, AO - barbati), creste incidenta BCG (PCA, DSV,bicuspidie AO) drug useri - Tri/Mi/Ao; recurenta PVM cu valve groase/regurgitare mitrala MODIFICARI IN ETIOLOGIA EI: - Stafilococ auriu, Pseudomonas A., Gramm negativi, infectii polimicrobiene - drug abuseri – afectiuni ale valvelor Tri - embolii pulmonare - Stafilococ coagulazo-negativ, Staf epidermidis, - EB pe proteze precoce daca apar in timp de 60 zile postop. - progn grav EB protetica se extinde spre inelul valvulr, tesutul adiacent - abcese de inel, abcese septale, fistule, dehiscente de proteze
1. Consecinte intracardiace: - afectare valvulara: minora - catastrofala - extindere paravalvulara: abcese , fistule, peric. purulenta 2. Embolizarea fragmentelor de vegetatii: - predispozitie pt. vegetatii >10 mm, EB fungice - embolizari: sistemice; pulmonare 3. Persistenta bacteriemiei: - Embolizari septice - virtual orice organ -abcese miliare 4. Modificari umorale si celular mediate: CIC – modificari reumatologice
1. Febra - de regula<39,4 C, remitenta 2. Prezenta suflurilor valvulare - caracteristice EB; pot lipsi la pacientii cu afectare a valvei tricuspide 3. Splenomegalie - 15-50% p; .mai frecv. in EB cu evolutie de lunga durata 4. Manifestari periferice: embolii septice: petesii, hemoragii subunghiale, leziuni Janeway, manifestari imunologice: noduli Osler, pete Roth, simptome musculo-scheletale 5. Embolii sistemice: - pot antedata diagnosticul!!! - infarct splenic, emboli renali, AVC - preferential ACM, emboli art. coronare, mezenterica, ACR 6. Manifestari neurologice - 30-40% pts. - AVC embolic - hemoragii intracraniene din anevrisme micotice rupte - encefalite - meningite purulente 7. Insuficienta cardiaca congestiva:- prin distructie valvulara/ in primul rand IAo – mortalitate crescuta 7. Insuficienta renala - prin GN cu cplx imune+/- - alterari hemodinamice+/- - droguri nefrotoxice
Obtinerea HC: 3 seturi de culturi obtinute in timp de 24 ore prin punctii venoase separate - fiecare set se cultiva pe mediu pt aerobi si pt anaerobi Laborator Anemie - normocroma, normocitara, Le - pot fi normale!!! Tr - cresc rar Sdr inflamator: VSH, PCR crescute Imunologie: CIC, FR, Ig, crioglobuline Sdr retentie azotata (GN cu cplx. Imune) Ex urina: proteinurie, hematurie mscopica Teste imunologice: atc. Anti acid teicoic - stafilococi
vegetatii > 5mm; detectarea anomaliilor asociate(abcese, sunturi) afectarea aparatului subvalvular cuantifica regurgitarile valvulare si rasunetul hemodinamic Risc crescut embolizare: veg>10mm, Vmi, mobile DIAGNOSTIC- CRITERIILE DUKE Diagnostic de certitudine: A. Criterii anatomo-patologice
B.Criterii clinice: 2M / 1M+3m / 5m
A. Hemoculturi pozitive a. Izolarea unui microorg. Tipic pt. EB
B. Bacteriemie persistenta definita ca: 2 HC + recoltate la cel putin 12 h interval 3 / mm HC +vcu acelasi germene prima si ultima hemocultura fiind recoltate la cel putin 1h interval
a. Ecocardiografia - formatiuni intramiocardice mobile atasate de valve, inele valvulare sau cordaje, sau in calea jeturilor de regurgitare, sau pe materiale iatrogene, in absenta altei explicatii anaomice, sau - abcese, sau - dezlipirea partiala a unei proteze valvulare nou ap b. Suflu de regurgitare valvulara nou aparut
Factori predispozanti: lez. cardiace / adm. droguri iv Febra>/= 38C Fenomene vasculare: embolie arteriala, infarct pulmonar septic, anevrism micotic, hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway Ecocardiografie sugestiva pt. EB, fara sa indepineasca criteriile majore( formatiuni imobile, ingrosari valvulare nodulare, fenestrari valvulare) Bacteriologie: HC + care nu indeplinesc criteriile majore/ dovezi serologice de inf. cu germen tipic pt. EB TRATAMENT OBIECTIVE: 1. Eradicarea germenelui cauzant 2. Corectia chirurgicala a leziunior valvulare Yüklə 40,66 Kb. Dostları ilə paylaş:
|