Revista presei 29. 03. 06 Adevarul medicii de familie dezbat legile reformei

REVISTA PRESEI

29.03.06
ADEVARUL
Medicii de familie dezbat legile reformei
Peste o mie de medici de familie participă, începând de mâine până pe 1 aprilie, la Conferinţa Anuală a Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti, care se va desfăşura la Palatul Copiilor. Deşi, teoretic, medicina de familie bine finanţată ar scădea costurile în sistem, nimeni nu a putut depăşi stadiul declarativ. De aceea, medicii de familie consideră că este necesară conştientizarea problemei în rândul pacienţilor. Medicii de familie îşi vor exprima poziţia faţă de pachetul de legi privind reforma în domeniul sănătăţii.
Reguli mai dure pentru antibiotice

de C. Pana
Uniunea Europeană a lansat, recent, o nouă reţea medicală, denumită GRACE, în ideea de a rezolva problema rezistenţei la antibiotice. Întrucât nu există reguli stricte în folosirea antibioticelor, medicii le prescriu, de multe ori, şi în cazuri unde acestea nu sunt necesare. Nou-formata reţea, care aduce împreună mai mulţi experţi şi-a propus să delimiteze cazurile în care este permisă prescrierea antibioticelor.

AZI
Bolnavii, trecuţi pe liste de aşteptare

Dr. Alexandru Ulici crede că listele sunt un fel de ordonare a lucrurilor, nu o constrângere. Dr. Daniela Bartoş este de acord cu ideea, dar numai pentru boli cronice

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat recent că, la propunerea directorilor de spitale, pacienţii vor fi trataţi doar în baza listelor de aşteptare. Potrivit ministrului, sistemul listelor de aşteptare pentru urgenţele medicale este o metodă occidentală binevenită în România. În urma instituirii acestei proceduri, la camerele de gardă vor fi primite doar cazurile grave, ceilalţi pacienţi fiind obligaţi să se înscrie pe liste, urmând a fi consultaţi ulterior. Cei care doresc servicii medicale rapide, pot beneficia de ele, dar contra cost. Medicii din Capitală agrează formula listelor de aşteptare, dar cred că o mare importanţă o au ghidurile care vor defini cu precizie care sunt cazuri de urgenţă şi care sunt cazuri ce pot fi incluse pe listele de aşteptare. Dr. Dan Şerban, directorul Spitalului Sf. Pantelimon: "Şi eu m-am gândit la o asemenea soluţie, pentru că foarte multe cazuri erau declarate ca urgenţe, deşi nu erau. Toate acestea erau modalităţi de a încărca financiar spitalul." Dr. Monica Pop, directorul Spitalului de urgenţe oftalmologice: "Măsura este absolut binevenită. Noi, de exemplu, lucrăm în acest sistem de foarte mult timp. Încă de la prezentare, pacienţii sunt triaţi şi se rezolvă în primul rând urgenţele-urgenţe. În rest, fiecare medic de aici are liste de aşteptare, fiecare are caietul său cu programări, atât în spital cât şi în ambulatoriu." Dr. Alexandru Ulici, medic ortoped la Spitalul de copii "Grigore Alexandrescu": "Mi-e greu să spun dacă este o măsură bună sau nu, dar ca intenţie nu o găsesc rea. Oricum, fiecare medic are un planning al său. Chiar poate exista un compromis (în sensul bun) între timpul de aşteptare şi posibilităţile pacientului. De exemplu, dacă un pacient - care totuşi se descurcă să meargă - are nevoie de o proteză care costă 2.000 de euro, până îi vine rândul pe lista de aşteptare, peste o lună să zicem, are şi aprobarea de decont a casei de asigurări. Dacă o vrea pe loc, va trebui să şi-o cumpere. Vedeţi, este un fel de ordonare a lucrurilor, nu o constrângere. Şi cam acelaşi lucru se întâmplă şi în chirurgia cardiacă, în privinţa protezelor." Dr. Daniela Bartoş, medic la Spitalul de Urgenţe Floreasca: "Da, listele de aşteptare sunt un lucru bun, cu condiţia să includă numai bolile cronice. Bolile acute nu ai cum să le pui pe listă."

Catrinel-Laura Bogaciu

[e-mail]


CRONICA ROMANA
Lipsa acuta de medici
Lipsa medicilor in judetul Buzau este resimtita din plin de persoanele bolnave de diabet. In Spitalul Judetean exista doar doua cadre medicale specializate care se pot ocupa de diabetici. Zilnic, la spital se prezinta 150-200 de bolnavi cu o astfel de afectiune care sunt nevoiti sa astepte ore in sir pina ajung sa fie consultati. Disperati, bolnavii au lipit afise pe peretii spitalului buzoian revoltati de modul in care se desfasoara actul medical. Directia de Sanatate Publica recunoaste ca judetul Buzau se confrunta cu o lipsa acuta de medici, insa problema nu poate fi rezolvata. Pe un post intr-un spital judetean, un medic specialist este platit cu un salariu mult mai mic decit ar fi remunerate in sistemul privat.
CURENTUL
Prin semnarea noului contract-cadru

CNAS vrea sa elimine plafonul medicamentelor compensate din farmacii
Vasile Cepoi, directorul executiv al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), sustine ca prin semnarea noului contract-cadru se intentioneaza scoaterea valorii de contract (plafonul) de la farmacii pentru medicamentele compensate si gratuite, dar si gasirea unor criterii noi, astfel incat sa nu mai existe disfunctionalitati. Pe de alta parte, executivul a decis recent printr-o hotarare de guvern amanarea semnarii noului contract pana la intrarea in vigoare a pachetului legislativ prin care ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, doreste sa reformeze sistemul sanitar.


In urmatorii trei ani

Aproape 960 milioane de euro investite in infrastructura sanatatii
Ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, a anuntat ca in urmatorii trei ani vor fi investite aproape 960 milioane de euro pentru infrastructura din sanatate. In plus, mediul rural va beneficia de cabinete medicale si puncte farmaceutice cu program permanent pentru fiecare localitate. "Suma globala pentru infrastructura in sanatate, in spitale si in dotarea cu aparatura medicala modena, cam 80% din ce-si doreste conducerea spitalelor din Romania se ridica la aproape 960 milioane de euro.


La Spitalul "Sf. Pantelimon" din Bucuresti

Pacientii vor fi inscrisi pe liste de asteptare in functie de urgenta
Directorul Spitalului de Urgenta "Sf. Pantelimon" din Bucuresti, Dan Serban, a anuntat, ieri, ca intentioneaza sa introduca in perioada urmatoare liste de asteptare in functie de urgenta pentru bolnavii care se adreseaza unitatii sanitare respective. Mai mult, el sustine ca e posibil ca pacientii sa contribuie financiar, in mica masura, la tratament prin achizitionarea de materiale sanitare necesare procesului de tratare a afectiunilor de care sufera.


CURIERUL NATIONAL
Semnarea noilor contracte-cadru

In cursul lunii aprilie, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va semna noi contracte cu furnizorii de servicii medicale. ''Relatiile CNAS cu furnizorii de servicii medicale in anul 2006 se vor derula in baza unor noi contracte care vor fi semnate in cursul lunii aprilie a.c. Noile contracte vor putea fi negociate de catre Casele judetene de asigurari de sanatate dupa ce se va publica, in Monitorul Oficial, HG de prelungire pentru tot anul 2006 a contractului-cadru din anul 2005 si a normelor de aplicare a acestuia, adoptata in sedinta din 22 martie a.c.'', anunta CNAS. Din momentul semnarii, noile contracte vor inlocui actele aditionale prin care s-a prelungit pana acum valabilitatea contractelor incheiate cu furnizorii anul trecut.

Gabriela Vlasceanu / [e-mail]

EVENIMENTUL ZILEI
Liber la contractele cu CASMB

Mihaela Naftanaila
Medicii de familie, farmacistii, reprezentantii spitalelor, ambulatoriilor sau serviciilor de ambulanta trebuie sa isi ridice, incepand de astazi, documentele de care au nevoie pentru a incheia contracte cu CASMB. Actele pot fi descarcate de pe internet (www.casmb.ro) sau procurate direct de la sediile Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti. Fara aceste contracte, furnizorii de servicii medicale nu pot asigura gratuitate pacientilor.
GANDUL
Premieră post-decembristă: mai multe naşteri decât avorturi
Natalitatea este în uşoară creştere, numai că sporul natural rămâne în continuare negativ. Cel puţin aşa rezultă din ultimele statistici naţionale. Din raportările de la Ministerul Sănătăţii, pe primele nouă luni ale anului trecut, un spor natural real se înregistrează doar în nouă judeţe, printre care Iaşi, Suceava, Covasna şi Vaslui. Institutul Naţional de Statistică menţionează că se menţin diferenţierile la nivel teritorial, nivelul ratei natalităţii fiind cuprins între 12,6 născuţi vii la 1.000 de locuitori, în Iaşi, şi 7,9 la 1.000 de locuitori, în judeţul Teleorman. Cel mai mare deficit de populaţie se înregistra în zona de vest şi sud, iar cel mai scăzut – în cea de nord-est şi nord. La nivelul maternităţilor, ginecologii au observat şi o creştere uşoară a vârstei mamelor din mediul urban. Şi mortalitatea infantilă este în scădere, precum şi mortalitatea neonatală precoce (decesele la vârstele de 0-6 zile la 1.000 de născuţi vii). Specialiştii au observat că este pentru prima dată după 1990 când numărul nou-născuţilor este mai mare decât al avorturilor. Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că, în anul 2005, numărul născuţilor vii a fost de 221.000, cu 4.700 mai mulţi decât în 2004. Astfel, rata natalităţii a crescut de la 10,0 la 10,2 nou-născuţi la 1.000 de locuitori. INS arată că evoluţia pozitivă a natalităţii s-a datorat creşterii ratei din mediul urban (de la 9,4 la 1.000 de locuitori la 9,9), în mediul rural aceasta scăzând uşor (de la 10,7 la 10,6).

Sociologii au şi o explicaţie pentru creşterea natalităţii, chiar dacă nu este vorba de o „explozie de bebeluşi”. „Principala cauză este creşterea economică din ultimii ani. Creşterea natalităţii este un fenomen normal. În toate ţările, creşterea economică este însoţită de creşterea natalităţii, dar prin anumite efecte”, explică sociologul Sebastian Lăzăroiu, directorul CURS. În opinia sociologului, creşterea economică presupune un acces mai mare la creditele pentru case, locuri de muncă mai bine plătite sau plecare la muncă în străinătate. „Au crescut veniturile pe gospodărie şi, în special, în gospodăriile de tineri. Această creştere a natalităţii se va opri la un moment dat. Nu este un boom al natalităţii, ci o creştere normală. Mulţi tineri au amânat momentul în care să devină părinţi”, a explicat Sebastian Lăzăroiu. (L. S.)

GARDIANUL
Economii la buget: bolnavii, scosi din spital si ingrijiti la domiciliu

Claudia Marcu
Ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, a mai gasit o metoda pentru scaderea costurilor din spitale, prin externarea bolnavilor si ingrijirea acestora la domiciliu. Nicolaescu intentioneaza sa dezvolte sistemul ingrijirilor la domiciliu, printr-o finantare de 400 miliarde de lei, bani care vor fi folositi din semestrul al doilea al acestui an. Programul de ingrijiri la domiciliu, cuprins si in capitolul care se refera la asistenta comunitara din Legea privind reforma din sistemul de sanatate, va urmari dezvoltarea ingrijirilor pentru bolnavii care ies din spital si au domiciliul in mediul rural, precum si pentru categoriile defavorizate care au nevoie de continuarea unui tratament. Ministrul sanatatii a tinut sa sublinieze ca programul va acoperi doar partea medicala a problemelor, nu si pe cea sociala. Acesta a mai precizat ca, anual, mii de romani cu afectiuni cronice sau acute nu se pot deplasa pana la o unitate sanitara pentru a-si efectua tratamentul recomandat de medici, acestia prezentand un anumit nivel de dependenta si avand nevoie de ingrijire la domiciliu. In fapt, potrivit lui Nicolaescu, ingrijirile la domiciliu sunt de cel putin cinci ori mai ieftine decat cele din spital, dar autoritatile romane, in pofida subfinantarii sanatatii, aloca sume importante pentru internarea respectivilor bolnavi si numai 0,1 la suta pentru tratarea la domiciliu. Problemele apar insa la capitolul personal calificat in asistenta medicala, care este extrem de deficitar la nivel national. In plus, chiar si ministrul sanatatii recunoaste faptul ca sistemul medical romanesc nu are o experienta mare in acest domeniu. Desi in pachetul legislativ este prevazuta aparitia asistentului medical comunitar si a asistentului medical de ingrijiri la domiciliu, va fi nevoie de foarte mult timp pentru pregatirea scolara si profesionala a acestora.