Revista presei 6 martie 2008


Proprietarii de terenuri vor fi obligaţi prin lege să le cureţe



Yüklə 472,26 Kb.
səhifə8/10
tarix01.11.2017
ölçüsü472,26 Kb.
#24917
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

Proprietarii de terenuri vor fi obligaţi prin lege să le cureţe (PUTEREA) de A.M

Guvernul va elabora o serie de reglementări prin care proprietarii de terenuri, atât cele private, cât şi cele publice, să fie obligaţi să le cureţe şi să nu le mai lase în paragină, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi, a declarat, la Sfântu Gheorghe, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără. Oficialul a adăugat că noile reglementări vor introduce obligativitatea igienizării terenurilor, şi nu neapărat a cultivării, menţionând că buruienile reprezintă o sursă deosebit de gravă de dăunători şi boli atât pentru culturi, cât şi pentru oameni, transmite corespondentul Mediafax. Ministrul Agriculturii nu a precizat care va fi taxa de penalizare pentru cei care nu îşi îngrijesc terenurile, însă a arătat că în discuţie nu intră doar terenurile private, ci şi cele aflate în proprietate publică, respectiv cele de pe marginea drumurilor, a căilor ferate sau din preajma aeroporturilor. Potrivit lui Tabără, aceste reglementări vor fi corelate şi cu Legea arendei, care va avea ca efect lucrarea comasată a terenurilor agricole. Legea arendei va stimula arendarea pe termen lung, de la zece până la 50 de ani, şi ar putea da celui care lucrează pământul dreptul de preempţiune în cazul în care proprietarul vrea să îl vândă. Estimările oficiale arată că în România sunt necultivate aproape trei milioane de hectare de teren.


De ce joacă deputaţii minorităţilor cum le cântă majoritatea (JURNALUL NATIONAL) de CARMEN VINTILA

Fiecare etnie este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale, iar acest consiliu este organ consultativ al Guvernului

După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asi­gurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot.

Fiecare din cele 19 minorităţi na­ţio­nale au dreptul la un mandat de d­e­putat. Excepţie face UDMR, care concurează în alegeri împreună cu celelalte formaţiuni politice. Astfel, la Camera Deputaţilor există grupul par­lamentar al minorităţilor naţio­na­le, format din 18 membri, majoritatea aflaţi la al doilea mandat. Dreptul de a candida la un fotoliu de de­putat le este dat minorităţilor de Constituţie care prevede la articolul 62, ali­neatul 2 că "organizaţiile cetăţe­ni­lor aparţinând minorităţilor na­ţio­na­le, care nu întrunesc în alegeri nu­mărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie".

De asemenea, în Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se precizează că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potri­vit art. 2 pct. 29 (minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de de­pu­tat sau de senator au dreptul, potri­vit art. 62 alin. (2) din Constituţia Ro­mâ­niei, republicată, la un mandat de deputat dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel pu­ţin 10% din numărul mediu de vo­turi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat".

Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) a fost înfiinţat prin hotărârea Guvernului 589/2001, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi are drept scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. CMN este format din câte trei re­pre­zentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlament.

Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor este condus şi în această legislatură de Pambuccian Varujan (Uniunea Armenilor din România), ales pentru a patra oară deputat. Ceilalţi 17 deputaţi sunt: Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), ales pentru a doua oară, Longher Ghervazen (Uniunea Polonezilor din România) – deputat din 2000, Mircea Grosaru (Asociaţia Italienilor din România) – 2004, Adrian Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România) – 2004, Dragoş Gabriel Zisopol – (Uniunea Elenă din România) – 2004, Amet Aledin – (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), Buciuta Ştefan (Uniunea Ucrainenilor din România) – 2004, Liana Dumitrescu (Asociaţia Macedonenilor din România) – 2004, Gheor­ghe Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România) – 2000, Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România) – 2004, Miron Ignat (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) – 2000, Oana Ma­no­lescu (Asociaţia Liga Albanezilor din Ro­mânia) – 1996, Mircovici Ni­cu­lae (Uniunea Bulgară din Banat) – 2004, Păun Nicolae – (Partida Ro­milor Pro-Europa) – 2000, Duşan Po­pov – (Uniunea Sârbilor din Ro­mâ­nia) – 2008, Radan Mihai – (Uniunea Croaţilor din România) – 2000, Au­rel Vainer – (Federaţia Co­mu­ni­tăţilor Evreieşti din România) – 2004. Deputaţii minorităţilor au fost partenerii tuturor guvernelor de după 1990, ei votând cot la cot cu aleşii puterii. De altfel, prin aceasta s-au remarcat în primul rând, pentru că unii dintre ei nu s-au înghesuit să urce la tribună pentru a lua cuvântul în plen, nu au avut prea multe întrebări sau interpelări de adresat Guvernului şi, de cele mai multe ori, au semnat propuneri legislative alături de alţi deputaţi sau senatori. De exemplu, Radan Mihai a luat cuvântul în plen de două ori, la fel şi Oana Ma­nolescu, Liana Dumitrescu a vorbit de la tribună doar de trei ori, iar Duşan Popov – de patru ori.

Potrivit cutumei instituite în Ca­me­ra Deputaţilor, minorităţile susţin or­donanţele Guvernului, legile ini­ţi­a­te de parlamentarii care nu for­mea­ză opoziţia şi ridică mâna la vot după semnul liderului lor de grup, ins­truit la rândul său de liderii puterii. In­vo­când existenţa unui protocol de sus­ţi­nere a guvernului, nici una din cele cinci moţiuni de cenzură depuse la Parlament în această legislatură nu a fost susţinută de reprezentanţii gru­pului minorităţilor naţionale. Încă de la prima moţiune de cenzură de­p­u­să de opoziţie, "Marea Păcăleală PDL-PSD", minorităţile au anunţat că, din principiu, nu votează astfel de documente. "Mai avem şi un cu­vânt pe care l-am dat şi pe care îl ţi­nem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică... Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun – şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat ­– că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl fa­cem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator", declara Pam­buccian.

Ultima moţiune de cenzură ini­ţiată de opoziţie, "Moţiunea Ro­mâ­niei majoritare, moţiune populară", a picat la vot la 27 octombrie, în­tru­nind numai 219 voturi din cele 236 ne­cesare. Guvernul condus de premi­er­ul Emil Boc a scăpat şi de această dată inclusiv cu ajutorul reprezentanţilor grupului minorită­ţi­lor. Dacă ale­şii puterii au fost prezenţi în sală, dar nu au votat (pentru ca nu cumva să trădeze vreunul), cu excepţia lide­ru­lui de grup Varujan Pambuccian, care nu a participat la vot, ceilalţi de­putaţi au absentat. Deşi a avut re­pro­şuri la adresa Guvernului condus de Boc, cum ar fi "incoerenţa, incapaci­ta­tea de a controla detaliile şi de a co­munica", Pambuccian a mai "iertat" o dată puterea, avertizând, chi­pu­ri­le, că ar fi pentru ultima oară.

Din cele 12 moţiuni simple de­puse şi, totodată, respinse la Ca­mera De­putaţilor, nici una nu a fost sus­ţinută de grupul minorităţilor na­ţi­o­nale, aceştia fie votând categoric îm­po­triva lor, fie abţinându-se de la vot.

Nu mai departe de luna trecută, deputaţii au adoptat două propuneri legislative ce au deschis cutia Pandorei. Dacă PDL şi UDMR au votat "din greşeală" propunerea de modificare a Codului Fiscal privind redu­cerea TVA la alimentele de bază şi cea privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, au greşit şi depu­taţii aparţinând grupului mi­no­ri­tăţilor naţionale, votând şi ei "DA" alături de PDL şi UDMR.

Jurnalul Naţional a făcut un sondaj printre deputaţii minorităţilor naţionale pentru a vedea în ce măsură votul pe care-l dau asupra unei legi sau moţiuni de cenzură, fie pro, fie contra, este unul potrivit propriei conştiinţe, mandatului încredinţat de alegători sau este unul dictat de putere.

Aşa că le-am adresat întrebări pe două teme. "Care era titlul ultimei moţiuni de cenzură respinsă de Parlament la 27 octombrie. Câte motive înşira opoziţia în textul moţiunii pentru care trebuia să fie dat jos Guvernul Boc? Vă amintiţi unul dintre ele?" Nici unul din cei zece deputaţi ai minorităţilor contactaţi telefonic nu şi-a amintit titlul moţiunii. De asemenea, i-am întrebat, în mod intenţionat greşit, "de ce au votat la 19 octombrie propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevedea neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?" (corect fiind 2.000 de lei), nici unul nesesizând greşeala.

Nicolae Păun

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Nicolae Păun: Eu am fost bolnav în perioada respectivă, am ieşit de două-trei zile din spital...

Dar la 19 octombrie, când s-a votat proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pen­siilor mai mici de 2.000,1 lei aţi fost. De ce aţi votat pentru acest proiect?

La 19 octombrie... am impresia că eu din data de 19 nu am mai venit, trebuie să mă uit în buletinul de ieşire din spital şi o să vă pot spune mai multe. Am trei săptămâni de când lipsesc... eu nu am fost în Parlament.

(Pe lista votului electronic, Nicolae Păun a votat "DA" la propunerea privind neimpozitarea pensiilor).

Oana Manolescu

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Oana Manolescu: Nu ştiu a câta a fost. Titlul ei... Staţi puţin, lăsaţi-mă puţin, că sunt băgată în nişte calcule...

Era ceva cu România.

Păi, n-a fost moţiunea pe învăţământ?!

A fost moţiunea de cenzură...

Doamnă, nu mai ştiu acum...Era România la răscruce de vânturi, cumva? Ce, nu vă e bine?!

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi votat?

În general, noi susţinem Guvernul.

Amet Aledin

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Amet Aledin: România în pragul să­ră­ciei… erau probleme generale des­pre ceea ce se întâmplă în România.

Dar motivele pentru care trebuia să pice Guvernul Boc vi le mai amintiţi?

Motivele... nu pot să vă spun.

De ce aţi votat pentru proiectul de­putatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?

Eu am o relaţie de colaborare cu dom­nul Giurgiu şi dacă vă uitaţi pe site-ul Camerei o să vedeţi că ne consultăm asupra unor chestiuni. Noi ne sprijinim pe anumite proiecte legis­la­tive... A fost o decizie a grupului nos­tru.

Buciuta Ştefan

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi ti­tlul ultimei moţiuni de cenzură dez­bă­­tută la Parlament la 27 octombrie?

Buciuta Ştefan: Acum..., m-aţi luat aşa prin surprindere... Sunt în ma­şi­nă şi nici nu-mi mai aduc aminte.

Era ceva cu România.

Staţi să mă uit prin documente...

Dar nu aţi fost curios să vă uitaţi pe textul ei?

Ba m-am uitat, am şi citit-o.

Care erau atunci motivele şi câte erau pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?

Erau mai multe motive pe care nu mi le aduc aminte.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?

Au votat toţi şi ar fi bine să nu se impoziteze pensiile sub 2.000 de lei.

Gheorghe Firckzac

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Gheorghe Firckzac: Nu. Nu-mi mai amintesc titlul.

Dar despre ce era vorba în moţiune vă mai amintiţi?

A, despre ce era vorba sigur că îmi amintesc.

Erau zece motive pentru care opo­zi­ţia susţinea că trebuie să pice guvernul Boc.

Zece motive pentru care trebuia să pice Guvernul? Nu ştiu, nu-mi amin­tesc, m-am uitat în treacăt peste ele, după cum ştiţi, noi facem parte din arcul guvernamental.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pen­sii­lor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?

Am votat atunci aşa pentru că în ge­ne­ral noi votăm propunerile care pri­mesc aviz favorabil de la comisii şi au şi avizul Guvernului.

Este absolut im­po­sibil ca fiecare parlamentar să cu­noas­că fiecare proiect de lege în parte.

În ziua respectivă au fost 75 de pro­iec­te de legi şi o hotărâre. Ei, aş fi vrut să vă văd pe dumneavoastră, dacă eraţi acolo, şi puteaţi să cu­noaş­teţi în amănunţime toate cele 75 de pro­iec­te de legi. În principiu, dacă, din punct de ve­de­re financiar, ar fi posibil, sigur că sunt de acord cu propunerea lui Mircia Giurgiu ca pensiile sub 2.000 de lei să nu fie impozitate. Este cazul soţiei mele, al socrilor mei.

Ibram Iusein

Jurnalul Naţional: Pe 27 oc­tom­brie a avut loc la Parlament dezbaterea ultimei moţiuni de cenzură. Nu aţi susţinut-o, nu a susţinut-o nimeni din grupul dumneavoastră. Vă mai amintiţi însă titlul ei?

Ibram Iusein: Titlul moţiunii... cu România... cam aşa ceva.

România şi mai cum?

Nu-mi mai aduc aminte exact titlul ei.

Era cumva "România la răscruce de vânturi?"

Nu cred că la răscruce de vânturi, mă îndoiesc că a fost aşa de lite­rară moţiunea.

Dar câte motive erau înşirate în textul moţiunii pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?

Motive... erau vreo 20 de motive. Mai exact, cred că 10 motive. Am tendinţa să dublez cifrele...

Spuneţi-mi atunci unul dintre motive.

Haideţi că de la două întrebări aţi ajuns la 100.

Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpo­zitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?

Eu nu am votat acest proiect. Mă îndoiesc că eu am votat.

(Votul electronic de la şedinţa de la 19 octombrie arată însă contrariul).

Mircovici Niculae

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Mircovici Niculae: Trebuie să-mi amintesc... moţiunea populară, moţiunea.. Era ceva cu România... da, da.

Dar erau nişte motive pentru care trebuia să pice Guvernul Boc, vi le mai amintiţi?

Erau, aşa este, dar de data aceasta am privit-o ca pe o moţiune pur po­li­ti­că, iar grupul nu s-a implicat în răs­tur­narea echilibrului politic care există.

Câte motive erau?

A, păi, auziţi, dacă vreţi să faceţi cu mine un test, consideraţi că nu l-am trecut… erau 10, 12, ştiu că erau înşirate, am moţiunea în imagine.

De ce aţi votat pentru proiectul de­putatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?

Am participat şi la aceasta, şi la votul cu reducerea TVA la alimente, am fost surprins că este şi PDL de acord, dar grupul minorităţilor naţionale consideră că o astfel de măsură ar fi benefică pentru România, ar stimula consumul.

Aurel Vainer

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Aurel Vainer: Era vorba despre esenţa moţiunii şi despre scopul ei. Deci, noi din capul locului am decis să nu votăm moţiuni... Eu am atâtea alte treburi... ăla a fost un punct pe ordinea de zi la Parlament, a trecut mai bine de trei săptămâni, e un element depăşit în activitatea mea de-acum...

De ce aţi votat pentru proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?

Acolo a fost o neconcordanţă a tehnicii parlamentare, pe principiul comportamentului grupului – se comportă fiecare membru.

Ovidiu Ganţ

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Ovidiu Ganţ: Nu-mi amintesc titlul ei, nu am citit-o, pentru că nu m-a interesat.

Era ceva cu România, nu vă mai amintiţi?

Nu.


Se numea cumva România la răscruce de vânturi?

Haideţi, doamnă, că nu suntem în Dickens, vorbim serios sau nu?!

De ce aţi susţinut propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?

Am votat pentru că aşa s-a decis atunci în Coaliţie.

Liana Dumitrescu

Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?

Liana Dumitrescu: Mărturisesc că eu nu am fost în ţară în perioada respectivă. A avut loc o conferinţă internaţională pe care am condus-o şi eu nu am participat la lucrările de plen, de aceea nu ştiu.

Dar la 19 octombrie, când s-a votat propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpo­zitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei, aţi fost?

Nu, nu am fost nici la aceea, dar în principiu sunt de acord cu neimpozitarea.

Votul electronic o contrazice însă pe doamna deputat, arătând negru pe alb că a votat propunerea legislativă a deputatului PDL Mircia Giurgiu (PL-x nr. 346/2010 – propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul Fiscal), asta în situaţia în care nu a lăsat cartela de vot unui alt parlamentar, care a votat în locul său, fiind o practică la modă.


Preşedintele şi-a mai luat un job (Comentariu de Lelia MUNTEANU) (GANDUL)

După ce Traian Băsescu - (îl ştiţi, lucrează ca un japonez în perioada boom-ului, 16 ore pe zi) - ne-a urat să muncim bine, a venit şi ecoul. Boc la Bistriţa-Năsăud: "Cu pomană şi cu întins mâna nu se poate la infinit".

Republica asta de pomanagii se conduce cu îndemnuri şi lozinci. Epoca "Sătrăiţibine" a dispărut ca afişele electorale de pe garduri.

"Românii sunt păcăliţi zilnic, sunt minţiţi… Nu putem să ne lăsăm păcăliţi la nesfârşit de iluzii". Le zice bine. E Băse? Ebisu. Zeul Norocului, în timpul liber. Fiindcă şi-a luat al doilea job. Ebisu, vechiul zeu, e mereu binedispus, vine de pe mare şi ţine în braţe un peşte tai. Ebăse al nostru ne ţine pe uscat şi, din când în când, ne anunţă că iar am ieşit din recesiune. O să-i ridicăm şi noi temple, ca niponii. O să-l celebrăm, ca ei, prin bătăi din palme.

Doarme puţin, cât să viseze "fete rujate, cu ochii cât cepele". După cum le descrie, seamănă cu nişte personaje din teatrul kabuki. Doar că nu declamă tirade din "Osome Hisamatsu Ukina no Yomiuri", ci latră şi schelălăie: "Baniiiiiii!… Băniiiiiiişorii…" Ăsta da coşmar! Numai guri şi ochi. Ce pretenţie să ai? Fetele astea rujate, cu ochii cât cepele, nu sunt gheişele din Kyoto, care în războiul din 1904, patrioate, şi-au donat armatei primul strat de kimono, rămânând cu ultimele două.

Din obedienţă, Boc are şi el mici coşmaruri. Mâini multe, întinse spre el. Îl ating. Se gâdilă. Se trezeşte.

Ce mare lucru ne cere Zeul din Deal? Să muncim şi să fim optimişti. Să închidem televizoarele. Să nu cădem în plasma lor, ca într-o prăpastie de adjective care pulsează. Şi, întocmai ca Ebisu, Zeul surd al Norocului, se întoarce pe partea cealaltă contemplându-şi noul coşmar: patruzeci de milioane de ochi holbaţi, douăzeci de milioane de guri tăbărând asupra lui, şi universul legănându-se ca o zdreanţă pe sârmă, şi o singură voce, autoritară, aducând cu a directorului Înmărmureanu de la Fizica Pământului, propovăduind, aducând vestea cea bună: "Ne vom zgâlţâi, dar nu murim!".
Băsescu, Moldova şi unirea cu România (Comentariu de VAL VALCU) (PUTEREA)

Ceauşescu, aşa-zisul mare patriot, a fost de fapt un trădător care a lăsat în braţele ruşilor republica-fantomă din stânga Prutului. Degeaba a mârâit pe la congresele PCR câteva fraze despre Basarabia (şi asta doar când îl ameninţa Gorbi cu mazilirea). Nea Nicu nici nu şi-a propus, concret, să atace URSS, pe care o ruga, de altfel, să intervină cu trupe şi să lichideze anticomuniştii din ţările frăţeşti. În schimb, programul de televiziune de două ore, şi acelea de neprivit, a consolidat influenţa Rusiei în Moldova, odată ce moldovenii aveau cu toţii antenele orientate spre Est. Dacă în Germania socialistă, nemţii urmăreau doar programele din RFG, la Bucureşti tot mai mulţi români îşi legau ligheane la antena de pe bloc, ca să prindă Moscova, retransmisă de bulgari, şi astfel să vadă meciurile de la Mondiale.

După 1989, preşedinţii aveau cam multe probleme, în ţară, ca să se mai lege la cap cu necazurile statului moldovenesc. Mai grav, ei au mărit distanţa dintre cele două maluri ale Prutului: păi, dacă România i-a dat gratis sedii de ambasade şi consulate Moldovei, fraieri să fie politicienii din Chişinău să mai dorească unirea. După ce i-ai învăţat cu luxul, pe de-a moaca, şi i-ai scos în lume, cum să mai vrea ei să ajungă şefi de birou, în marele stat românesc?

Bine că a descoperit Băsescu importanţa votului din diaspora şi astfel au pornit unele acţiuni de înfrăţire cu moldovenii. Cât de utilă a fost politica de susţinere a prooccidentalilor din Chişinău, rămâne de văzut. Încă nu se cunoaşte rezultatul votului, cât despre o evoluţie pe termen mediu sau lung... Cert este că, până să ne aducă acasă Moldova, alde Băsescu riscă să ne piardă celelalte provincii istorice. Şi nu mă refer la reforma educaţiei în limba UMDR, ci la distanţele tot mai mari care îi separă pe români. Ca să-şi ţină aproape provinciile, pe lângă înzestrarea armatelor, Roma construia drumuri. Până una alta, un clujean ajunge mai uşor la Budapesta decât la Bucureşti. Până la Iaşi se face astăzi, cu trenul, la fel de mult ca în 1938 până la Chişinău. Dacă la asta se adaugă disoluţia statului, lipsa de solidaritate, „asumată” ca politică de guvernare de PDL, şi învrăjbirea fiecărei categorii sociale cu celelalte, tare mi-e că va mai dura până să putem cânta din nou „Hora Unirii”.


ACTUALITATE
CINE A CÂŞTIGAT ALEGERILE DIN MOLDOVA. Vezi aici două exit-poll-uri cu rezultate diferite (GANDUL)

ALEGERI ÎN MOLDOVA - 2,6 milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a votat "pentru patru ani de guvernare democratică"

UPDATE: Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, până la ora 18.30 au votat aproximativ 55% din numărul total de alegători.

Partidul Liberal-Democrat Moldovean (PLDM) s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor din R.Moldova, obţinând 34,4 la sută din voturi, conform unui exit-poll realizat de IRES pe baza rezultatelor înregistrate la ora 19.00, cu două ore înaintea închiderii urmelor.

Pe locul al doilea s-a clasat Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), cu 26 la sută din voturi, urmat de Partidul Liberal (PL), cu 15,6 la sută, Partidul Democrat (PDM), cu 15,1 la sută din voturi.

Alianţa Moldova Noastră (AMN) a obţinut 3,1 la sută din voturi.

Este pentru prima dată, în ultimii 12 ani, când comuniştii nu mai au majoritatea

Un al doilea exit-poll, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA şi difuzat de postul de televiziune Prime, indică faptul că PCRM s-ar fi clasat pe primul loc , cu 33,8 la sută din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la sută din voturi, PD, cu 14,1 la sută şi PL, cu 10,2 la sută. Potrivit acestui exit-poll, PCRM ar obţine 37 de mandate, iar membrii Alianţei pentru Integrare Europeană ar avea, în total, 64 de mandate, depăşind limita de 61 de mandate necesară pentru alegerea preşedintelui.


Yüklə 472,26 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin