Revista presei din perspectiva de gen perioada: 10-16 Octombrie 2016

Andreea Paul: Am depus un proiect de lege pentru dublarea pedepsei în cazul violenței în familie. Femeile nu sunt saci de box!

Agerpres, 12 octombrie 2016

Fenomenul violenței în familie ia amploare în țara noastră și nu mai poate fi tolerat. La fiecare 3 secunde o femeie este agresată fizic în țara noastră. Femei cu ordinul de protecție în mână au fost omorâte în bătaie, la propriu, în acest an. Uneori, cad victime copiii. Am depus săptămâna aceasta un proiect de lege pentru dublarea pedepsei în cazul violenței în familie prin modificarea art. 199 — 'Violența în familie' din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, alături de alți 33 de colegi liberali deputați și senatori. Concret, sunt țintite săvârșirea infracțiunilor de lovire, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte sau omor. Proiectul de lege poate fi văzut aici.

Această propunere legislativă are în vedere modificarea limitelor speciale ale infracțiunilor cu violență, după cum urmează:

? Limitele actuale, de la 3 luni la 2 ani, pentru infracțiunea de lovire (art. 193, alin. 1 CP) se majorează la 6 luni minimul special până la 4 ani maximul special; limitele actuale, de la 6 luni la 5 ani pentru infracțiunea de lovire în formă agravată(art.193, alin. 2 CP) se majorează la 1 an și 2 luni minimul special până la 10 ani maximul special.

? Limitele actuale, de la 2 la 7 ani, pentru infracțiunea de vătămare corporală, în varianta simplă (art. 194, alin. 1 CP) se majorează la 4 ani minimul special până la 14 ani maximul special; limitele actuale, de la 3 ani la 10 ani, pentru infracțiunea de vătămare corporală, în varianta agravată (art. 194, alin. 2 CP) se majorează la 6 ani minimul special până la 20 ani maximul special.

? Limitele actuale, de la 6 la 12 ani, pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 195 CP) se majorează la 12 ani minimul special până la 24 ani maximul special.

? Limitele actuale, de la 10 la 20 ani, pentru infracțiunea de omor (art. 188 CP) se majorează la 20 ani minimul special până la 40 ani maximul special.

? Limitele actuale, de la 15 la 25 ani sau detențiunea pe viață, pentru infracțiunea de omor calificat (art. 189 CP) se majorează la 30 ani minimul special până la 50 ani sau detențiunea pe viață, maximul special.

Modificările avute în vedere de această soluție legislativă prevede ca agravanta să se aplice și minimului special al pedepsei nu doar maximului special, așa cum prevede textul în vigoare acum. O asemenea modificare legislativă este necesară deoarece din practica judiciară rezultă orientarea către minim în aplicarea pedepselor din această categorie. Rolul educativ al pedepsei crește odată cu majorarea pedepselor, iar agresorul trebuie să știe la ce riscuri se expune, înțelegând faptul că actele de violență în familie sunt interzise și caracterizate ca acte antisociale sancționate aspru de lege. Prin intermediul acestei inițiative legislative urmărim stoparea, cel puțin diminuarea consistentă, a violenței în familie orientată cu precădere împotriva femeilor și a copiilor. Toate statele europene sancționează dur acest fenomen antisocial. În Suedia, de pildă, Codul penal sancționează încă din anul 1998 infracțiunile împotriva libertății și violențele conjugale. Dar a introdus o nouă infracțiune ce ține de violarea integrității femeii, care este definită ca infracțiune contra vieții, sănătății și libertății. În Portugalia, violențele conjugale cad sub incidența Codului penal deopotrivă, sancționând tratamentele dure fizice sau psihice aplicate asupra partenerului/soțului/soției/concubinului/concubinei.

În România s-au înregistrat oficial peste 134 de mii de cazuri de violență în familie, în perioada 2004-2015, conform răspunsului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor vârstnice la o întrebare parlamentară pe care am depus-o la începutul acestui an, cu privire la 'Victimele violenței domestice'. Această cifră, mult mai mică decât realitatea o dovedește, reprezintă numărul total al victimelor violenței beneficiare ale serviciilor sociale și nu cuprinde informații despre cazurile pasive aflate în evidența autorităților publice cu atribuții în domeniu. Numărul real al cazurilor de violență domestică înregistrate la nivel național este mult, mult mai mare. Teama de agresor și rușinea față de cei din jur determină mult prea multe femei să nu-și strige durerea și să nu ceară ajutorul instituțiilor sau al comunității. Nu mai putem tolera sub nicio formă aceste practici în spațiul familial sau public.

Violența și discriminarea de gen ne costă scump pe toți. În clasamentul realizat de către Institutul European pentru Egalitate de Gen, România se află pe locul 7 cu cele mai mari cheltuieli cauzate de discriminare și violența de gen. Din cele 10,3 miliarde de euro costuri estimate în România, aproape jumătate sunt cauzate de violența domestică împotriva femeilor, iar restul reprezintă costuri ale violenței de gen și discriminării în spațiul public. Practic, cheltuielile cu violența de gen reprezintă peste 6,4% din PIB în România, în timp ce la nivelul UE se ridică la 1,7% din PIB. Metodologia pe baza căreia s-au făcut aceste estimări ia în considerare trei mari categorii de cheltuieli generate de violența domestică:

1. Cheltuielile datorate pierderii productivității muncii care acoperă zilele de absență sau zilele în care victima se află în incapacitatea de a realiza activități normale, precum și banii pierduți de angajat, respectiv de angajator; 2. Cheltuielile cu sănătatea, cu justiția, cheltuielile sociale și alte cheltuieli implicate în această categorie; 3. Cheltuielile ce țin de impactul emoțional și psihologic. Statul român a alocat în ultimul deceniu peste 15 milioane de lei pentru combaterea violenței domestice, din bugetul de stat, din fonduri nerambursabile, respectiv din alte programe de finanțare europeană sau ale Băncii Mondiale. O sumă absolut ridicolă, echivalentul a circa 3,5 milioane euro, comparativ cu daunele celor 5 miliarde de euro, costuri estimate ale violenței domestice în România.

http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/10/12/comunicat-de-presa-deputat-andreea-paul-pnl--11-36-59