Revista presei din perspectiva de gen perioada: 12-18 Decembrie

SĂNĂTATE

Moaşele, supraveghetoarele gravidelor

DiGi 24, 16 Decembrie 2016

Ministerul Sănătăţii caută soluţii pentru ameliorarea ratei mortalităţii infantile. O primă măsură e încercarea implicării moaşelor în supravegherea sarcinii şi a perioadei de după naştere a copiilor.

 Ministerul va înfiinţa un grup de lucru care va elabora ghiduri, norme sau protocoale de bună practică în asigurarea îngrijirilor medicale de către moaşe.

România se află pe primul loc într-un top nedorit în Uniunea Europeană, cu nouă copii morţi la o mie. Media europeană în acest caz este de 4,1 la mie. Conform statisticilor, în 2015, 41 de mii de femei au născut fără să fi fost la medic niciodată pe durata sarcinii.

"Din păcate, sunt gravide care nu vin la control medical, deşi au posibilităţi, au medicul aproape. (...) Chiar eu am câteva astfel de cazuri care refuză să vină la controlul medical pe timpul sarcinii şi ulterior",spune Valentin Pantea, medic de familie.

http://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/moasele-supraveghetoarele-gravidelor-633971

Viața socială activă crește șansele de supraviețuire în caz de cancer de sân

Agerpres, 14 Decembrie 2016

Un studiu de amploare efectuat pe mii de femei care au fost diagnosticate cu cancer de sân a relevat faptul că persoanele foarte sociabile înregistrează cele mai mici rate de deces și de recurență a acestei boli, în comparație cu persoanele mai puțin active din punct de vedere social. Rezultatele cercetării au fost publicate recent în jurnalul Societății Americane pentru Cancer, informează Science Daily.

Studiul, a cărui realizare a fost susținută de National Cancer Institute din Statele Unite, a analizat date de la 9.267 de femei diagnosticate cu cancer de sân invaziv, în stadiile 1-4, informații colectate și incluse în cadrul unor cercetări realizate în statele americane California, Utah, Oregon, Arizona și Texas, dar și în Shanghai, China. Oamenii de știință au examinat modul în care o varietate de factori legați de stilul de viață — inclusiv exercițiile fizice, alimentația, controlul greutății corporale și factorii sociali — influențează supraviețuirea în cazul cancerului de sân.

"În general, femeile care au mai multe legături sociale — inclusiv cele diagnosticate cu cancer de sân — au un risc de deces mai scăzut", susține Candyce H. Kroenke, om de știință în cadrul Diviziei de Cercetare a organizației Kaiser Permanente, autoare principală a studiului publicat în jurnalul Cancer. "Descoperirea noastră demonstrează influența benefică a vieții sociale asupra femeilor diagnosticate cu cancer de sân — inclusiv în ceea ce privește recurența și decesul din această cauză", a completat ea.

Acesta este considerat cel mai amplu studiu cu privire la legătura dintre relațiile sociale și șansele de supraviețuire în caz de cancer.

La doi ani după ce au primit diagnosticul de cancer de sân și pe parcursul a două decenii după aceea femeile au răspuns la întrebări cu privire la viața socială, inclusiv la chestionare legate de relația cu partenerii lor de viață, cu membrii comunității, cu prietenii și cu rudele.

În comparație cu femeile cu o viață socială foarte activă, persoanele caracterizate drept izolate din punct de vedere social sunt cu 43% mai predispuse la o recurență a cancerului de sân și au un risc cu 64% mai mare de deces din această cauză. De asemenea, ele au cu 69% mai multe șanse de a muri din cauza altor factori în comparație cu persoanele foarte sociabile.

Cercetătorii mai arată în acest studiu că femeile în vârstă fără un partener de viață au 37% mai multe șanse de deces din cauza cancerului de sân în comparație cu cele căsătorite. De asemenea, cele care au puțini prieteni manifestă un risc cu 40% mai mare de deces din această cauză în comparație cu cele cu mulți prieteni.

http://www.agerpres.ro/sanatate/2016/12/14/viata-sociala-activa-creste-sansele-de-supravietuire-in-caz-de-cancer-de-san-15-56-55

Peste 8.000 de românce sunt diagnosticate, anual, cu cancer mamar. 30% pierd lupta cu boala

Adevărul, 14 Decembrie 2016

Caravana „Nu am făcut destul“ a testat 3.000 de femei. Una din 10 femei avea noduli dureroşi sau alte simptome asociate cu cancerul mamar. Reprezentanţii asociaţiile bolnavilor de cancer afirmă că este nevoie de un program naţional de screening. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Prof. dr. Alexandru Blidaru, chirurg oncolog: „Ecografia şi mamografia... Reprezentanţii asociaţiilor bolnavilor de cancer au făcut astăzi publice rezultatele unei caravane în cadrul căreia au fost controlate 3.000 de femei pentru depistarea cancerului de sân. Opt din 10 femei nu-şi făcuseră niciodată un astfel de control, iar una din 10 avea noduli dureroşi şi alte simptome asociate cu o astfel de afecţiune. Ele au fost trimise la controale de specialitate pentru investigaţii amănunţite.

20% din femeile găsite cu suspiciuni au sub 40 de ani.   Cezar irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, a mai spus că în urma testărilor s-a descoperit că 6% din femeile controlate aveau în familie un istoric de cancer la sân. Acesta a adăugat că, anual, 8.900 de femei sunt diagnosticate cu cancer la sân, 30% din ele pierzând lupta cu boala. Cu ajutorul voluntarilor de la Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti (SSMB), 1.129 de femei din şapte judeţe — Bacău, Buzău, Braşov, Argeş, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi — au fost consultate clinic în perioada octombrie — decembrie, în cadrul caravanei „Nu am făcut destul“.   Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer atenţionează asupra necesităţii derulării unui program naţional de screening.

„În străinătate, programele naţionale de screening sunt o normalitate. Noi credem că e timpul să acceptăm că dreptul la sănătate chiar este un drept universal. Un program de screening pentru toate femeile cu vârsta cuprinsă între 24 şi 64 de ani, realizat în concordanţă cu recomandările europene, ar fi esenţial“, a declarat Cezar Irimia. Cele mai frecvente modificări ale sânilor remarcate de medici în urma controalelor sunt prezenţa formaţiunilor palpabile, dureroase sau nedureroase, precum şi retractarea mameloanelor sau secreţiile mamelonare.

Specialiştii recomandă autoexaminarea lunară a sânilor, lucrurile care ar trebui să le trimită pe femei imediat la medic fiind: noduli, denivelări, modificări de formă, culoare sau simetrie, plieri, mameloane întoarse înăuntru, secreţii. Vizita la medic pentru controlul sânilor trebuie efectuată o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani şi o dată pe an după vârsta de 40 de ani. Mamografia ar trebuie efectuată annual de către femeile care au trecut de 40 de ani.

http://adevarul.ro/sanatate/medicina/peste-8000-deromance-diagnosticate-anual-cancer-mamar-30-pierd-lupta-boala-1_585125ab5ab6550cb86bbb89/index.html