Revista presei din perspectiva de gen perioada: 12-18 Decembrie

Statistică alarmantă: Aproape un sfert dintre femeile care au născut nu au fost niciodată la medic

Mediafax, 16 Decembrie 2016

Preşedintele Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie, Nicolae Suciu, a declarat, vineri, că 22% din femeile care au născut în ultimii ani nu au fost consultate de niciun medic pe perioada sarcinii, motiv pentru care se doreşte reînfiinţarea meseriei de moaşă.

,,La un număr, în ultimii doi ani, de aproximativ 185.000 de naşteri, aproape 41.000 de mame au născut fără să se fi luat în evidenţă niciodată, adică aproximativ 22% dintre femeile care au adus pe lume un copil, deci nu au făcut nicio analiză, nu au trecut pe la niciun cabinet medical, nimeni nu le-a putut întinde o mână de ajutor. De aceea, este extrem de important să reînfiinţăm această meserie, a moaşelor. Importanţa lor se va vedea în mai buna supraveghere şi informare a mamelor care nu vin, de obicei, la medic. Această asistenţă prenatală va aduce un plus de expertiză profesională, va putea direcţiona mama către medicul specialist în cazul în care identifică probleme în evoluţia sarcinii, ajutând, evident, la scăderea numărului deceselor infantile", a declarat medicul Nicolae Suciu.

La nivelul Ministerului Sănătăţii ve funcţiona, începând cu această săptămână, un grup de lucru care va analiza ce modificări trebuie făcute în actuala legislaţie pentru a reînvia meseria de moaşă, totodată urmând să elaboreze un ghid pentru medicii de familie şi viitoarele moaşe, prin care să se stabilească foarte clar modul în care vor acţiona pentru a sprijini femeile însărcinate din comunităţile defavorizate, care nu îşi permit să se deplaseze pe distanţe lungi pentru a fi consultate de un specialist obstretician. Prin implicarea moaşelor în acţiuni de informare şi consultare a femeilor însărcinate, autorităţile îşi propun scăderea ratei mortalităţii în rândul nou-născuţilor, care, în ţara noastră este cea mai mare din Uniunea Europeană.

,,În alte ţări, moaşele care urmează cursuri de calificare pot fi implicate în partea de organizare familială şi sunt implicate şi în monitorizarea şi programele de screening pentru cancerul din zona genitală. În ţările în care s-a introdus acest tip de îngrijire, rata de naştere prematură a sscăzut cu 24%, iar rata sarcinilor pierdute a scăzut cu 16%. Un studiu realizat în 2014 arată că 83% din morţi neonatale ar putea fi prevenite prin moaşe, accesibilă tuturor femeilor", a explicat Adina Păun, vicepreşedinte al Asociaţiei Moaşelor Independente.

Moaşele urmează o pregătire universitară de patru ani şi pot prelua în observaţie femeile cu sarcini normale, dar statul român nu oferă un cadru legal concret pentru a profesa. În spitale, cele mai multe moaşe sunt angajate pe postul de asistentă medicală obstetrică şi ginecologie.

O mare problemă o reprezintă, însă, persoanele care se recomandă ca fiind moaşe, dar care nu au urmat studiile de specialitate şi care nu au expertiza necesară pentru a urmări evoluţia unei sarcini.

,,Avem o problemă cu identificarea celor care îşi spun moaşe, dar care nu sunt, şi care oferă sfaturi mamelor şi consultaţii, dar nu au nicio pregătire în domeniu şi fac recomandări ce pot afecta şi mama şi fătul", a precizat Irina Popescu, reprezentant al Asociaţiei Moaşelor Independente.

În acest moment, în România au fost certificate aproximativ 1.000 de moaşe, dintre care numai 590 activează. Autorităţile îşi propun ca în aproximativ 5 ani să crească de 20 de ori numărul moaşelor, astfel încât în ţara noastră să ajungă să activeze câte o moaşă la fiecare cabinet de medicină de familie, adică aproximativ 12.000 în total.

http://www.mediafax.ro/social/statistica-alarmanta-aproape-un-sfert-dintre-femeile-care-au-nascut-nu-au-fost-niciodata-la-medic-16030752

Boala care poate fi depistată la un simplu control, dar care rămâne o necunoscută pentru femeile de la sate

Gândul, 16 Decembrie 2016

8 din 10 femei din mediul rural nu au făcut niciodată un control medical la sân, care este menit să prevină una dintre principalele cauze ale mortalităţii în rândul femeilor, cancerul la sân. De asemenea, 1 din 10 femei are noduli dureroşi sau simptome asociate bolii mai sus menţionate. Aceste cifre sunt rezultatul campaniei „Nu am făcut destul” a Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, ajunsă la a treia ediţie, care s-a derulat pe parcursul a trei ani, 2014-2016 şi în cadrul căreia 3.166 de femei din mediul rural au beneficiat de controale medicale gratuite. Situaţia pacientelor din mediul rural este una foarte diferită de cea a celor din oraşe. Deşi la o primă vedere faptul că nu merg la medic poate fi pus pe seama distanţei mari faţă de cel mai apropiat spital, principala cauză a acestei atitudini este, potrivit voluntarilor care au participat la aceste acţiuni de testare gratuită, lipsa informaţiilor atât în ceea ce priveşte această boală, cât şi în ceea ce priveşte modalităţile de prevenţie.

Cancerul la sân apare la femei din ce în ce mai tinere, iar autoexaminarea ar trebui să facă parte din rutina oricărei femei. De asemenea, vizita la medic pentru controlul sânilor trebuie făcută o dată la trei ani până la vârsta de 40 de ani şi o dată pe an după vârsta de 40 de ani. 

În România, ţară în care 25 de femei sunt diagnosticate zilnic cu cancer la sân, iar rata de mortalitate din cauza acestei maladii depăşeşte atât media europeană, cât şi media mondială, concluzia la care au ajuns atât voluntarii, cât şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în urma acestei campanii este aceea că necesitatea existenţei unui program naţional de screening este extrem de ridicată. Rezultatele cumulate din cei trei ani de campanie arată că vârsta femeilor care sunt depistate cu cancer la sân scade constant, astfel că, în perioada 2014-2016, 2 din 10 femei din mediul rural, care prezentau suspiciuni de cancer la sân, aveau sub 40 de ani. 

„Observăm că vârsta la care se depistează acest tip de cancer scade tot mai mult. Este nevoie de un program naţional de screening - peste  10% dintre femeile din mediul rural ar putea avea cancer de sân fără să ştie”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă Cezar Irimia, preşedintele FABC.

În ciuda faptului că această părere este împărtăşită şi de Monica Althamer, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care susţine că informaţiile cu privire la boala numită cancer nu sunt suficiente şi că este nevoie de programe de screening naţionale. 

„Informaţiile nu sunt suficiente, orice campanie de informare poate salva vieţi. Ştiu că accesul la informaţii şi tratamente în mediul rural este redus. Femeile ajung la medic uneori târziu, alteori prea târziu. Sistemul de sănătate din România are nevoie de programe de screening”, a spus Monica Althamer. 

În România, un program pilot pentru screening a fost lansat la Institutul Oncologic din Cluj. Acesta este realizat în parteneriat cu Universitatea din Oslo, deci cu fonduri venite din partea statului norvegian. În cadrul programului, până în prezent, 5.000 de femei au beneficiat de mamografii gratuite şi au fost făcute peste 10.000 de teste Papanicolau. Programul a beneficiat, totuşi, de doar două unităţi mobile, care ar trebui să ajungă şi în zonele în care pacientele nu au acces rapid la un spital sau care, din diferite motive nu se prezintă la medic, ceea ce este foarte puţin. Astfel, se observă odată în plus că acţiunile de informare cu privire la importanţa prevenţiei sunt insuficiente. „Nu este suficient să îi chemăm la control. Trebuie să mergem la ei”, afirmă Monica Althamer.

În ceea ce priveşte Planul Naţional de Oncologie, secretarul de stat a explicat că acesta este în lucru, aproape de a fi finalizat. Aceasta a explicat întârzierile prin prisma diferitelor comisii care trebuie întrunite pentru aprobarea unui astfel de plan, un proces extrem de greoi. Acest proiect ar fi trebuit finalizat, potrivit estimărilor, în luna iulie a acestui an. 

1.129 femei din mediul rural testate, peste 1 din 10, suspectă de cancer la sân

În aceste condiţii, cifrele scoase la iveală în urma caravanei „Nu am făcut destul” în toamna acestui an ar trebui să întărească nevoia lansării unor programe de informare şi de testare gratuită la nivel naţional, la care să aibă acces toate femeile, indiferent de zona din care provin. 

Aproape 8 din 10 femei din totalul de 1.129 care au fost testate nu făcuseră niciodată un control medical la sân, iar 14% dintre ele au prezentat suspiciuni de cancer la sân şi au fost direcţionate către investigaţii amănunţite, care să arate dacă aveau, într-adevăr, o formă de cancer. 

Atitudinea reticentă a femeilor a fost cea mai mare piedică pe care au întâmpinat-o medicii şi voluntarii care au mers în satele din cele şapte judeţe în care au mers în acest an. 

„Am fost şi de această dată surprinşi să le vedem pe femei reticente, refuzând de cele mai multe ori să meargă la medic pentru un control de rutină ca acesta. Cel mai probabil din cauză că femeile din mediul rural evită (şi, în unele cazuri, refuză) să meargă la control periodic, ajung la medic în momentul în care boala este deja avansată şi, deci, şansele de supravieţuire sunt destul de mici. Ne bucurăm că am reuşit, totuşi, să le facem pe câteva dintre ele să conştientizeze că nu au de ce să se teamă şi, mai mult, că îşi fac lor înselor un bine dacă apelează la medicul specialist.”, mărturiseşte Andreea Chivescu, voluntar din cadrul Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti.

Astfel, voluntarii vorbesc despre ruşine şi prejudecăţi ca fiind principalele motive pentru care femeile din mediul rural nu merg la medic pentru controalele de rutină şi în special pentru cele care vizează prevenirea apariţiei cancerului la sân. Aceste două motive depăşesc un altul, acela al distanţei faţă de cel mai apropiat spital, iar acest lucru este dovedit de faptul că voluntarii au mers şi în localităţi care dispuneau de o unitate medicală şi au identificat aceeaşi atitudine.

http://www.gandul.info/stiri/boala-care-poate-fi-depistata-la-un-simplu-control-dar-care-ramane-o-necunoscuta-pentru-femeile-de-la-sate-16028039