Revista presei din perspectiva de gen perioada: 12-25 Iunie 2017


Băsescu exclude ca Florin Georgescu să fie premier, dar acceptă posibilitatea ca PSD să propună o femeie



Yüklə 287,12 Kb.
səhifə4/13
tarix26.08.2018
ölçüsü287,12 Kb.
#74986
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

Băsescu exclude ca Florin Georgescu să fie premier, dar acceptă posibilitatea ca PSD să propună o femeie

Agerpres, 21 iunie 2017


Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Traian Băsescu, nu crede că Florin Georgescu va fi premier, dar acceptă posibilitatea ca Partidul Social Democrat (PSD) să propună o femeie pentru funcția de prim-ministru, posibil unul dintre cele patru nume vehiculate, și anume, Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu, Sevil Shhaideh și Gabriela Firea.

"Nu cred în varianta Florin Georgescu. Nu cred că Florin Georgescu se mai leagă la cap cu o guvernare. Iar în ceea ce privește cele patru doamne, este posibil ca Dragnea să facă o astfel propunere, nu o exclud", a declarat Traian Băsescu, miercuri, la B1.

Băsescu apreciază că nu e pregătită să fie premier niciuna dintre cele patru — Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu, Sevil Shhaideh sau Gabriela Firea.

Întrebat care dintre ele este mai pregătită pentru funcția de premier, liderul PMP a spus: "Niciuna nu e pregătită, nici măcar pentru funcția de primar. Toate patru sunt pe ideea de imagine, dar nu de făcut".

Liderul PMP consideră că puține partide din România au un candidat foarte bine pregătit pentru ceea ce presupune un premier bun.

"Funcția de prim-ministru este o funcție gigantică (...), e o funcție mult mai complicată decât cea de președinte al României. Eu cred că puține partide au un astfel de om", a mai spus Traian Băsescu.

https://www.agerpres.ro/politica/2017/06/21/basescu-exclude-ca-florin-georgescu-sa-fie-premier-dar-accepta-posibilitatea-ca-psd-sa-propuna-o-femeie-21-13-04

Victorie USR CCR obligă PSD să respecte Constituția

Agerpres, 22 iunie 2017


Curtea Constituțională a admis în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de USR împotriva modificării Regulamentului Senatului, cu privire la procedura de revizuire a Constituției.

USR a demonstrat că modificarea Regulamentului Senatului încalcă prevederile articolelor 150 și 151 din Constituție, deoarece stabilește o anumită ordine de sesizare a Camerelor Parlamentului în procedura de revizuire a Legii fundamentale și elimină principiul bicameralismului perfect din această procedură. Mai mult decât atât, acesta impune obligații în sarcina Camerei Deputaților, contrar principiului constituțional al autonomiei regulamentare.

Spre deosebire de procedura adoptării legilor obișnuite, în procedura de revizuire a Constituției nu există diferențe de competență între cele două Camere, de aceea nu se impune o anumită ordine de sesizare, iar Senatul și Camera Deputaților trebuie să ajungă la un consens și să adopte inițiativa în exact aceeași formă. Este normal ca revizuirea Constituției să nu fie la fel de simplă ca modificarea legilor obișnuite, având în vedere importanța deosebită a Legii fundamentale și necesitatea stabilității acesteia în timp.

'Încă o dată, coaliția PSD-ALDE demonstrează că nu are niciun fel de respect față de Constituție și statul de drept. Această modificare a Regulamentului Senatului simplifică revizuirea Legii fundamentale în interese personale sau de partid. Iar după primele șase luni de la preluarea puterii, este evident că principala prioritate a lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu nu este respectarea programului de guvernare, ci subminarea Justiției pentru favorizarea corupților din funcții publice și modificarea arbitrară a legilor și a regulamentelor în funcție de interesul de moment, chiar cu prețul încălcării ordinii constituționale', a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Modificarea Regulamentului Senatului a apărut sub pretextul disputelor din Parlament cu privire la prima Cameră care trebuie să dezbată inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, ce vizează redefinirea familiei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Fără legătură cu pretextul invocat, decizia CCR consfințește că orice inițiativă de modificare a Constituției trebuie să fie rezultatul unui consens între cele două Camere ale Parlamentului.

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/06/22/comunicat-de-presa-usr-16-36-01


SOCIAL

Femeile din România, principalele inovatoare sociale | Interviu

DiGi 24, 23 iunie 2017


În România s-a lansat recent cea mai mare organizație globală de sprijinire a inovatorilor sociali: Ashoka. Am discutat cu directoarele acesteia, Laura Catană și Corina Murafa despre inovația socială din România.

Ashoka a lansat Harta inovatorilor sociali, un studiu despre principalii actori care produc inovație în România — reiese că în țara noastră femeile sunt reprezentate în mai mare măsură decât în alte regiuni. Sectorul inovațiilor este în creștere la noi, dar rămân oportunități care nu sunt exploatate, în domenii precum energia sustenabilă și sănătatea.



Laura Ștefănuț: De ce este nevoie de inovație socială?

Laura Catană: În mare parte, datorită tehnologiei și globalizării ritmul schimbării este mai accelerat ca oricând - și cred că asta simțim fiecare dintre noi în viața de zi cu zi. Acest lucru înseamnă deopotrivă oportunităţi, dar și riscuri. Modelele clasice ale organizațiilor neguvernamentale, bazate pe donații sau granturi cu ajutorul cărora sunt livrate servicii sociale către beneficiari, dau semne de mai mulți ani că nu mai pot funcționa în același fel. Au nevoie de noi strategii și de finantare, precum și de soluții pentru a răspunde noilor și vechilor nevoi.

Ca să îți dau un exemplu, Frank Hoffman, medic ginecolog din Germania a pilotat un model inovator de diagnosticare timpurie a cancerului la sân. El a văzut o oportunitate în abilitățile tactile deosebite ale femeilor nevăzătoare pentru diagnosticarea acestei afecțiuni și a dezvoltat un proces serios de instruire și certificare profesională, în urma căruia aceste femei pot lucra în cabinetele ginecologice din întreaga Germanie pentru a face screening. O soluție simplă, venită dintr-o nevoie concretă, cu beneficii clare: este mai ieftin, identifică cancerul mamar mai devreme decât pot medicii ginecologi, într-o manieră neintruzivă și nu în ultimul rând oferă locuri de muncă câtorva sute de persoane nevăzătoare. Transformă practic o dizabilitate într-o abilitate extraordinară. Soluții win - win. Despre asta e inovația socială.

Care sunt domeniile de inovație socială pe care le considerați esențiale?

Laura Catană: În România am realizat, după un efort de jumătate de an, Harta Inovatorilor Sociali. Această cercetare cartografiază peste 900 de inovatori sociali români și susținători ai acestora, în urma derulării a sute de interviuri telefonice. A rezultat că cel mai mare interes din partea societății civile îl suscită domeniile educației și incluziunii sociale. Într-adevăr, într-o țară cu un sistem educațional neechitabil și neperformant, ținând cont și că aproape 40% dintre români se află în risc de sărăcie și incluziune socială, este esențial să găsim soluții sistemice pentru problemele din aceste două domenii.

Totuși, nu pot să nu remarc faptul că sunt numeroase oportunități neexploatate de inovare în domenii precum energia sustenabilă și sănătatea.

De ce e important de exploatat domeniul energiei regenerabile și ce fel de resurse are România în acest sens?

Corina Murafa: România se bucură de un sector energetic cu mare vechime. Am fost primul producător din lume de țiței și prima țară în care un oraș a avut iluminat public. Tocmai datorită unei tradiții atât de vechi în domeniu am ajuns, cred eu, să fim destul de puțin inovatori.

Am fost și suntem o țară binecuvântată cu resurse naturale, inclusiv combustibili fosili, tocmai de aceea nu ne-am grăbit să inovăm cu ajutorul noilor tehnologii, inclusiv energia din surse regenerabile.

Dar potențial există și suntem într-un moment de cotitură a sistemului energetic național: activele tradiționale de producție și-au depășit de mult durata de viață, nu mai pot face față din punct de vedere al obligațiilor de mediu și sunt ineficiente din punct de vedere al costurilor de producție. România are mare potențial natural pe zona de energie regenerabilă (zone propice instalării instalațiilor eoliene, radiație solară relativ abundentă, potențial geotermal enorm). În plus, trăim un moment fast și pe plan internațional: costurile tehnologiilor regenerabile nu au fost niciodată mai scăzute.

Energia regenerabilă, să nu uităm, vine cu un avantaj competitiv enorm pe termen scurt și mediu: costuri operaționale foarte scăzute (căci soarele și vântul sunt gratuite!). România mai are, și acest lucru nu e de neglijat, o resursă umană competentă în domeniul energiei și IT-ului, dinspre care pot veni multe soluții inovatoare în domeniul energiei, nu numai din zona surselor regenerabile, ci și din zona eficienței energetice, sărăciei energetice și noilor modele de business.

Care credeți că vor fi schimbările majore la nivel de inovație socială în următorii ani? Dar la nivel de antreprenoriat?

Corina Murafa: Ceea ce vedem la nivel mondial prin rețeaua noastră este o creștere a business-urilor care înțeleg să contribuie social dincolo de plata taxelor și crearea locurilor de muncă. Tot mai mulți antreprenori înteleg (inclusiv în România) că fără un public mai educat, mai sănătos și mai implicat, nici business-urile lor nu pot să crească.

De asemenea, tot mai mulți resimt presiunea internă din partea angajaților, așa-numiții millenials și nu numai să facă o schimbare la nivel de valori în companiile lor.  

Noi în Ashoka am promovat deja de mai bine de zece ani modele foarte interesante de co-creare între inovatori sociali și business-uri, fie ele mici, fie ele multinaționale. De puțin timp și Comisia Europeana recunoaște că aceste colaborări sunt una din cheile dezvoltării sustenabile.



Mi se pare că, în (prea) mare parte, corporațiile din România văd responsabilitatea socială doar ca pe o bătaie de cap, un criteriu care trebuie bifat și probabil că din cauza asta au programe care dau bine doar pe hârtie. Spuneți că are sens economic ca acestea să contribuie social. La ce vă referiți mai exact?  

Laura Catană: Cred că cel mai bine putem ilustra conceptul de win-win printr-un exemplu. Jean-Louis Kiehl este preşedintele Cresus, o asociaţie franceză care luptă împotriva supraîndatorării şi a consecinţelor sociale adesea dramatice. Mai degrabă decât a vedea băncile ca parte a problemei, CRESUS a stabilit un model de colaborare strânsă cu băncile, focalizat pe prevenţie.

Jean-Luis a creat împreună cu Banca Poştală şi circa 30 de parteneri din sectorul financiar o platformă de intermediere pentru a detecta şi susţine clienţii ce prezintă un risc mărit de supraîndatorare. CRESUS nu ar fi putut pune în aplicare această soluţie în izolare, întrucât necesită accesul la sistemele bancare. Prin acest program de co-creare, pe de-o parte CRESUS găseşte noi resurse financiare de la partneri, în timp ce băncile evită costurile de analiză ale dosarelor depuse în comisiile pentru supra-îndatorare şi deseori a falimentelor şi imposibilităţilor de plată ce ajungeau la peste 3 miliarde de euro în Franţa în 2010. Prin acest parteneriat, peste 48.000 de gospodării au primit susţinerea şi peste 63% dintre ele au evitat supra-îndatorarea.

Care vi se par punctele forte ale pieței de inovație din România?

Laura Catană: Din Harta Inovatorilor Sociali, cercetarea pe care am întreprins-o în România, s-au desprins două puncte forte în acest domeniu al inovației sociale. Pe de o parte, femeile sunt foarte implicate în aceasta piață. Spre deosebire de alte țări europene unde am derulat exerciții similare, în România femeile reprezintă mai mult de jumătate din numele cartografiate.

Deci vorbim, până la urmă, de o societate cu potențial de deschidere și de asumare de riscuri, inclusiv sau mai ales de către femei.

În al doilea rând, vorbim de un ecosistem cu un nucleu mult mai concentrat decât în alte țări. Cu alte cuvinte, sunt mulți oameni care se cunosc între ei și își validează reciproc ideile.

Provocarea este să îi facem să colaboreze mai mult intra și inter-sectorial: să facă pasul de la discuție la acțiune comună, colectivă. Și să iasă din bula mică în care acționează către societate în ansamblul ei, sprijinind acei inovatori sociali mai puțin cunoscuți, care poate fac lucruri extraordinare la firul ierbii, pentru a scala practicile lor la nivel național, de exemplu.

De ce credeți că femeile sunt mai implicate?

Laura Catană: Sunt mai multe cauze, unele istorice, unele conjuncturale. Istoric vorbind, suntem o țară unde participarea femeilor la piața muncii și, în general, emanciparea femeii, au fost încurajate. Încă din timpul perioadei comuniste care, oricâte neajunsuri ar fi avut, în ceea ce privește egalitatea de gen, a avut efecte pozitive. Chiar și acum România, comparativ cu alte țări membre UE, are o rată a participării femeilor la piața muncii mult mai mare decât media.

Femeile au jucat mereu în România roluri multiple: mame, stăpâne ale casei, dar și angajați în “fabrici și uzine”. Și-au dezvoltat în felul acesta abilități și competențe multiple care le-au ajutat, într-o economie liberă, să își dezlănțuie potențialul creativ. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre schimbare socială în România, așa cum se desprinde și din hartă, sectoarele educației și incluziunii sociale sunt mai bine reprezentate decât altele. Iar acestea sunt domenii eminamente feminine.

Care sunt planurile după lansarea în România?

Corina Murafa: Este clar, de asemenea, că inovația socială se va difuza mult mai rapid ca până acum. Fără ca noi, Ashoka, să facem nimic, modele precum Techsoup, Teach For și Simplon - la origine proiecte ale unor Ashoka Fellows - au pătruns organic în România. Cu alte cuvinte, oameni cu inițiativă din România au văzut aceste modele funcționând în afara țării noastre, le-au preluat și le-au adaptat local.

Ashoka nu a avut niciun merit în acest proces. Singurul nostru merit este că i-am identificat, la momentul potrivit, pe fondatorii acestor modele: Wendy Kopp, care a fondat mișcarea Teach For America în Statele Unite; Daniel Ben-Horin, fondatorul Techsoup, tot un american; Frederic Bardeau, francezul care a fondat Simplon. I-am selectat ca Ashoka Fellows și i-am stimulat si sprijinit să atingă un impact global prin soluțiile pe care le propuneau în domeniile tehnologiei și educației. 

După trei ani de la ultimul birou național lansat în Europa, Ashoka își deschide un birou și în România. Ne vom concentra activitatea pe doi piloni. În primul rând, în vara anului 2017, vom selecționa primii Ashoka Fellows din România, care se vor alătura rețelei globale de peste 3500 de inovatori sociali, care transformă societatea prin identificarea soluțiilor pentru cele mai presante probleme sociale ale momentului. Vom selecta anual Fellows în România, pe care îi vom sprijini financiari și non-financiar pentru a crește impactul soluțiilor lor.

În al doilea rând, în următorul an vom aduce în România zece inovații sociale de succes din rețeaua Ashoka, care și-au demonstrat la nivel european sau chiar mondial eficacitatea în domenii precum combaterea excluziunii, educație, sustenabilitate, dezvoltare economică și altele. Cu ajutorul unor parteneri locali și cu sprijinul pro-bono al comunității de afaceri și de servicii profesionale vom susține adaptarea acestor soluții globale la contextul românesc.

Cel mai important însă, prin conectarea inovatorilor sociali, mediului de afaceri, profesioniștilor din sectorul public, căutăm să creăm un ecosistem colaborativ pentru schimbare socială. Sună pompos, dar doar dacă ne unim eforturile, fiecare venind din diferite sectoare, cu competențe complementare, dar o viziune comună, putem rezolva probleme sociale complexe, cum sunt aproape toate în ziua de azi.



Despre intervievate:

Laura Catană s-a alăturat echipei Ashoka în 2014 pentru a conduce programul This Works de scalare a inovaţiilor sociale în Sudul Europei, contribuind şi la lansarea biroului Ashoka Italia. În prezent reprezintă Ashoka în grupul de experţi al Comisiei Europene privind antreprenoriatul social (GECES).

Corina Murafa a studiat la New York University și Hertie School of Governance din Berlin. A lucrat în ultimii ani ca expert în politici energetice și sustenabilitate pentru Banca Mondială, Cancelaria Primului Ministru, ministere și think tank-uri. În urmă cu aproape zece ani a organizat în România prima școală de vară dedicată antreprenoriatului social.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/femeile-din-romania-principalele-inovatoare-sociale-interviu-748317



Yüklə 287,12 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin