Revista presei din perspectiva de gen perioada: 18-24 iulie 2016

Femeile maltratate din Olt, ignorate de autorităţi

Gazeta Oltului, 21 iulie 2016

Autor articol: Mădălina Stîlpeanu

Deşi suntem în secolul XXI, violenţa în familie continuă să fie una dintre problemele acute cu care societatea se confruntă în prezent, iar oltenii au demonstrat de foarte multe ori că sunt campioni la bătaie şi că ştiu să se certe ca la uşa cortului chiar cu membrii propriei familii.

SOCIAL

Surprinzător sau nu, în zilele noastre trăiesc oameni care cred că femeia este supusă bărbatului, iar autorităţile continuă să fie prea îngăduitoare cu agresorii. Deşi cazurile de violenţă în familie sunt multe, implicarea autorităţilor este minimă. Cele mai multe dintre victimele violenţei în familie sunt femeile şi copiii, iar cele mai fecvente cazuri care implică violenţă domestică sunt în mediul rural, acolo unde încă domneşte concepţia că bărbatul este capul familiei şi are drept de viaţă şi de moarte asupra celorlalţi membri ai familiei.

Legea nu a fost şi se pare că, nici nu va fi, prea curând, de partea victimelor violenţelor în familie care nu au beneficiat niciodată de sprijinul oamenilor legii. Educaţia precară a acestor femei, lipsa de informare şi neimplicarea autorităţilor le-au făcut să creadă că violenţa casnică nu se pedepseşte în niciun fel. Anual sute de femei sunt agresate de soţii lor, uneori fiind implicaţii chiar copiii şi nimeni nu ia nicio măsură în acest sens. Suferinţa femeilor este una fără margini, iar cele mai multe dintre acestea se complac în situaţie, neavând sprijin legal, nici măcar moral. Deşi violenţa fizică exercitată de un soţ asupra celuilalt constituie infracţiune şi se pedepseşte în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale, în Olt, cea mai mare pedeapsă aplicată este amenda, în majoritatea cazurilor oamenii fiind lăsaţi să îşi rezolve singuri, cum pot, problemele de familie. Pe de altă parte, autorităţile uită însă că, dincolo de cadrul legal al faptei şi de pedeapsa care ar trebui aplicată conform legii, multe dintre victime au nevoie şi de un loc unde să se refugieze până la soluţionarea problemei şi mai ales de consiliere psihologică.

Victime ale violenţelor domestic nu doar în zonele rurale, ci şi în oraşe. În judeţul Olt, în mediul rural nu există niciun centru special destinat victimelor violenţei domestice. Autorităţile au dovedit de fiecare dată că nu sunt prea sunt interesate de acest subiect. E mai important probabil, să întocmească proiecte de mare anvergură, decât să-i ajute pe oameni să trăiască în linişte. Singurul centru destinat victimelor violenţei domestice din mediul urban din judeţul nostru a fost înfiinţat anul trecut în municipiul Slatina şi dat în folosinţă abia la începutul acestei luni. Când vor fi înfiinţate şi în mediul rural astfel de centre, nimeni nu ştie, căci problemele oamenilor, nu sunt întotdeauna cele mai importante!

http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/social/femeile-maltratate-din-olt--ignorate-de-autorit--i--df232734106f47f493aac8b593ddc333

„Şcoala Mamelor”, locul unde femeile rrome învaţă despre pericolul avortului. Peste 60 au acceptat să îşi pună sterilete

Adevărul, 22 Iulie

Peste 60 de femei din comunităţile de rromi din judeţul Satu Mare au acceptat să îşi pună sterilet de frica unor noi sarcini nedorite, care le-ar duce la chiuretaj şi implicit le-ar face vulnerabile în faţa cancerului.

În urmă cu aproximativ jumătate de an Crucea Roşie, cu sprijinul financiar cât să îi încurajeze, de la Consiliul Judeţean, au pornit un proiect prin care se urmărea reducerea ratei de mortalitate din rândul femeilor din comunităţile de rromi. În ultimii ani s-au identificat un număr mare de femei care suferă de cancer în urma chiuretajelor repetate pe care acestea le fac. După al treilea chiuretaj riscul de cancer este de 70%, iar netratat, acesta duce la moarte.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanţii comunităţilor de rromi, acestora li s-a transmis care sunt riscurile la care femeile sunt supuse în urma chiuretajelor repetate pe care le fac şi cât de mare este riscul ca acestea să moară. Se pare că mesajul transmis atunci a ajuns în comunităţilelor şi a avut un impact puternic, amplificat şi de implicarea asistenţilor şi al asistenţilor sociali din comunităţile respective. Aşa se face că aproximativ 60 de femei din comunităţile de rromi au acceptat să se înscrie în programul „Şcoala Mamelor”, iar mai apoi să îşi monteze un sterilet care să o scutească de viitoare chiuretaje în caz de sarcini nedorite. „Avem asistente din judeţ care numa ne sună: Vezi că îţi trimit atâtea femei la cursuri şi să îşi pună sterilet. La Căuaş de exemplu ne-am dus noi acolo să le ţinem cursul la femei. Ne-au pregătit la primărie o sală, ne aşteptau femeile acolo. 30 de femei am avut de acolo. Foarte implicaţi au fost cei de acolo. Şi la Micula e aceeaşi poveste. Sunt şi alţii care nu sunt aşa de implicaţi şi am auzit că nu vreau să dea reţete pentru Papanicolau, dar o să verific informaţiile astea”,a afirmat Rodica Borlan, directoarea Crucii Roşii.

Instalarea de sterilete este o muncă de voluntariat din partea lor precum care implică şi anumite costuri, pentru că sumele de la Consiliul Judeţean sunt insuficiente. Până la sfârşitul anului alte 40 de femei vor beneficia de sterilet gratuit, deşi acesta nu este ieftin. „Numai o consultaţie costă 50 de lei. Dacă mai calculăm şi cel mai ieftin sterilet care e măcar 300 de lei, sunt nişte costuri. Banii de la Consiliul Judeţean au fost buni, dar nu ne ajung. Dacă s-ar face un proiect mai de amploare, că doritoare sunt între femei”, afirmă Daniela Dumitraş, referent Crucea Roşie.

Cei de la Crucea Roşie se arată încântate de deschiderea pe care o au femeile din comunităţile de rromi, dar şi bărbaţii, despre care se ştie că în aceste comunităţi au un cuvânt extrem de important de zis, chiar şi atunci când vine vorba de soarta partenerei de viaţă. „Se pare că bărbaţii au înţeles. Este o chestiune de viaţă şi de moarte, ei sunt de fapt ce care aleg dacă îşi lasă nevasta să vină să îşi pună sterilet după ce au trei, patru copii sau dacă o lasă să se îmbolnăvească şi să moară. Le-am explicat că la cancer e nevoie de bani, de mulţi bani pentru tratament sau altfel se ajunge la moarte.”, explică Rodica Borlan.

„Am avut o pacientă la noi care avea acasă 9 copii şi mai făcuse încă 10 chiuretaje. Când i-am zis că după al treilea chiuretaj şansele de cancer sunt de 70% şi că a ea e o minune că încă nu a păţit nimic a mers acasă la bărbat şi i-a zis că nu vrea să moară şi s-a întors şi a acceptat să îi punem sterilet”, povesteşte afirmă Daniela Dumitraş, referent Crucea Roşie

http://adevarul.ro/locale/satu-mare/Scoala-mamelor-locul-femeile-rrome-invata-despre-pericolul-avortului-60-acceptat-isi-puna-sterilete-1_5791fd805ab6550cb81a2ae3/index.html