Revista presei din perspectiva de gen perioada: 7-13 Noiembrie 2016

Societatea civilă, invitată să contribuie cu teme relevante pe care România să le promoveze în perspectiva Președinției Consiliului UE

Ministerul Muncii, 8 noiembrie 2016

În perspectiva pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene pe care România o va deține în primul semestru al anului 2019, Secretariatul de Stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) solicită contribuția organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor sociali și a părților interesate în vederea elaborării unui set de documente de poziție cu privire la temele relevante pentru România în context european.

Temele de interes pentru MMFPSPV sunt următoarele:

· Mobilitatea forței de muncă, munca nedeclarată și exploatare prin muncă

· Agenda europeană pentru competențe

· Tineri și NEETs

· Comunități marginalizate și romi

· Incluziunea grupurilor vulnerabile (în mod deosebit persoane cu dizabilități, refugiați și migranți, victim ale traficului de persoane)

· Servicii de suport familial

· Protecția copilului și adopție, dezinstituționalizare și prevenirea separării copilului de familie

· Egalitatea de șanse (în mod deosebit violență domestică, antreprenoriat în rândul femeilor)

· Pilonul european al drepturilor sociale

· Economia socială

Procesul de consultări publice se va desfășura în două etape.

Într-o primă etapă, până la data de 18.11.2016, reprezentanții societății civile și părțile interesate pot transmite materiale sintetice de maximum 4 pagini/temă, în format electronic (format word), pe adresa de email [e-mail], care să răspundă la întrebările:

. Care considerați că sunt principalele progrese înregistrate de România în ultimii 26 de ani, cu precădere cele aliniate la agenda europeană? Și ce exemple de bune practici există în domeniul dvs. de activitate?

. Ce proiecte în derulare, întreprinse de organizația dvs. sunt aliniate la agenda europeană?

. Care sunt principalele teme relevante (priorități) pe care România ar trebui să le promoveze la nivel european în contextul Președinției Consiliului UE?

. Care sunt punctele tari și slabe ale României în raport cu principalele teme de pe agenda europeană și care este perspectiva dvs. față de poziția României vis-a-vis de temele de pe agenda europeană?

. Ce reforme interne ar putea fi accelerate datorită poziției pe care România o va deține în 2019?

Aceste contribuții sunt extrem de utile Secretariatului de Stat pentru Afaceri Europene din cadrul Ministerului Muncii pentru pregătirea etapei a doua a procesului de consultări publice.

Această etapă va consta în întâlniri de lucru în perioada 21 – 29 noiembrie 2016, un calendar exact urmând să fie comunicat în urma prelucrării contribuțiilor primite.

În așteptarea materialelor organizațiilor interesate, invităm societatea civilă să se alăture demersului nostru de identificare a obiectivelor României pentru Președinția Consiliului UE, în primul semestru din 2019.

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/4674-cp-lansare-consultari-presedintie-consiliu-ue-08112016

Societatea civilă cere Parlamentului să respecte și să protejeze diversitatea familiei în România

Centrul FILIA, 8 noiembrie 2016

Organizațiile semnatare solicită plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor. Adevăratul scop al iniţiativei este acela de afirmare şi perpetuare a discriminării în baza orientării sexuale, scop care contravine dreptului la demnitate umană, obligației statului român de non-discriminare şi principiului egalităţii. Posibila suprapunere a referendumului cu alegerile parlamentare urmărește deturnarea procesului electoral, poluarea acestuia cu mesaje homofobe și limitarea posibilității de analiză corectă, de informare și educare a întregii societăți. Mai grav, organizarea unui referendum pe această falsă problemă a redefinirii familiei distrage atenția societății de la dificultățile majore cu care se confruntă familiile din România, precum sărăcia, lipsa accesului la educație și servicii de sănătate, șomajul, violența domestic și absența unor programe adecvate de protecție și asistență socială.

Propunerea de modificare a Constituției, venită din partea unor organizații conservatoare și religioase, cu susținerea explicită a Bisericii Ortodoxe Române și a unor culte din România, departe de a rezolva o criză demografică așa cum se pretinde, vizează stigmatizarea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender (LGBT) și excluderea lor, pe cât posibil, din societate, prin negarea unor drepturi civile, ce țin de reglementarea relațiilor interpersonale și protecția vieții lor familiale. Inițiativa urmărește substituirea instituțiilor civile ale statului, instituții deschise tuturor cetățenilor, și redefinirea acestora din perspectiva religioasă majoritară. Chiar mai îngrijorător este că aceste organizații vizează modificarea Constituției concomitent cu alegerile parlamentare din 2016, folosind deseori un discurs instigator la ură care are potențialul de a genera o întreagă campanie electorală bazată pe homofobie și nu pe proiecte politice. Acest fapt creează un risc major pentru siguranța persoanelor LGBT atât în spațiul public, cât și în mediul profesional, educațional sau în interacțiunea cu autoritățile publice.

Parlamentarii, în analiza propunerii de modificare a Constituției, trebuie să rețină următoarele puncte:

Propunerea de modificare a articolului 48 din Constituție constituie un exercițiu inutil, manipulator și generator de ură la nivelul întregii societăți – modificarea articolului 48 în modul solicitat de inițiatori nu aduce efecte juridice imediate în folosul persoanelor heterosexuale căsătorite sau care intenționează să se căsătorească și nu îmbunătățesc condiția familiei în societate.

Modificarea articolului 48 pentru a reflecta protecția cuplurilor căsătorite heterosexuale doar în scop procreativ ignoră diversitatea intrinsecă a familiilor din România și riscă să scoată în afara protecției constituționale cuplurile heterosexuale stabile, dar necăsătorite, cuplurile heterosexuale căsătorite care nu au copii, cuplurile heterosexuale cu copii născuți în afara căsătoriei, familiile monopartentale, familiile extinse în care bunicii sau alte rude apropiate cresc copii, dar și familiile bazate pe cupluri de același sex, care în acest moment nu sunt protejate de nicio prevedere a legislației din România.

Încălcarea dreptului la viață privată prin substituirea unei instituții civile cu una religioasă, nu trece testul constituțional de restrângere a drepturilor fundamentale, contravenind prevederilor constituționale și standardelor de drepturile omului asumate de stat.

Politicile publice și cele constituționale nu se pot formula în baza unor prejudecăți. Mai mult, percepțiile sociale în privința persoanelor LGBT în România sunt în continuă schimbare, și nu putem formula politici constituționale în baza unor opinii și prejudecăți de moment, mai ales în condițiile în care opinia publică față de persoane LGBT a devenit mai tolerantă și inclusivă în ultimii 20 de ani.

O analiză comprehensivă a instituției familiei în societatea românească, a diversității acestor modele existente, a nevoilor reale și a mijloacelor pe care statul le are la îndemână pentru a sprijini diversitatea familiilor nu poate fi realizată contra-cronometru, în context electoral, încurajând discursuri populiste nocive. În contextul dat, se urmărește exclusiv instrumentalizarea homofobiei și deturnarea dezbaterilor electorale legitime în cadrul unui referendum organizat ca mijloc de blamare și excludere a persoanelor homosexuale.

Rolul Parlamentului este acela de a promova un dialog consolidat, responsabil și tolerant în privința minorităților, ceea ce nu se poate realiza în contextul unui vot popular asupra unui subiect în care populația nu are acces la informație suficientă și echilibrată pentru a putea formula o decizie. Reamintim membrilor Parlamentului că referendumul local trebuie anunțat cu minim 20 de zile înainte de organizarea lui. Parlamentul nu trebuie să ignore un minim standard democratic, prin organizarea unui referendum national cu o campanie mai scurtă de informare decât cea reglementată pentru consultarea populației la nivel local.

Organizații semnatare (în ordine alfabetică)

1 ActiveWatch

2 Agenția Împreună

3 Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

4 Asociația ACCEPT

5 Asociața Ema

6 Asociatia “Help to Heart (Ajuta Viata)”

7 Asociația ANAIS

8 ASOCIATIA ATELIERE FARA FRONTIERE

9 Asociatia CERC – Centrul European de Resurse Creative

10 Asociatia E-Civis

11 Asociatia E-Romnja

12 Asociatia Filiala Sfantul Stefan Barlad

13 Asociația Front

14 Asociatia Grupul Roman pentru Apararea Drepturilor Omului – GRADO

15 Asociația HUMAN CATALYST

16 Asociația Institutul Prezentului

17 Asociația LGBTeam

18 Asociatia Lindenfeld, programul Campanie Împotriva Homofobiei și Transfobiei

19 Asociatia Maatka PHI

20 Asociatia Mame pentru Mame

21 Asociatia MetruCub – resurse pentru cultură

22 Asociația Mișcarea Civică Miliția spirituală

23 Asociatia Misiune Nobila

24 Asociația Necuvinte

25 Asociatia One World Romania

26 Asociatia Pas Alternativ

27 Asociatia Pentru Dialog Intercultural

28 Asociatia pentru Libertate si Egalitate de Gen- A.L.E.G.

29 Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc

30 Asociația Plural

31 Asociatia Sens Pozitiv

32 Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta

33 Asociația SPICC (Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare)

34 Asociatia Umanista Romana

35 ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR

36 ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România

37 ATU – asociatia pentru tranzitie urbana

38 CARUSEL

39 Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO)

40 Centrul de Resurse Juridice

41 Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe

42 Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)

43 Centrul de Studii Internationale

44 Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului

45 Centrul Euroregional pentru Inițiatie Publice (ECPI)

46 Centrul FILIA

47 Centrul pentru Inovare Publică

48 Centrul pentru Jurnalism Independent

49 Centrul pentru Studiul Democratiei

50 Consiliul Tineretului din Romania

51 Federatia ONG Muntenia

52 Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara

53 Fundatia Centrul Parteneriat pentru Egalitate

54 Fundatia Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate

55 FUNDATIA COMPARTIR

56 Fundația Gabriela Tudor

57 Fundatia Little Johns

58 Fundatia PARADA

59 Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

60 FUNDATIA PROIECTUL DE EDUCATIE CIVICA SI DEZVOLTARE ACADEMICA

61 Funky Citizens

62 Giuvlipen The Roma Feminist Theatre

63 Institutul pentru Politici Publice

64 Make a Point

65 MCA ROMANIA – CENTRUL PENTRU MONITORIZAREA SI COMBATEREA ANTISEMITISMULUI DIN ROMANIA

66 Median Research Centre

67 MozaiQ

68 Pieces of Heaven

69 PSI România, programul Eu Sunt! Tu?

70 Romanian Harm Reduction Network

71 Romanian Women Lobby

72 SEXUL vs BARZA

73 Societatea Academică din România

74 Societatea de Analize Feministe AnA

75 Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala (SECS)

76 Societatea Independenta Romana a Drepturilor Omului – SIRDO

77 Tineri pentru Tineri

78 TRANSform

http://centrulfilia.ro/societatea-civila-cere-parlamentului-sa-respecte-si-sa-protejeze-diversitatea-familiei-in-romania/