Revista presei din perspectiva de gen

SĂNĂTATE

Cum este speculată dorința disperată a unor oameni de a avea copii

Digi 24, 20 iulie 2014

În ultimii ani, România a devenit patria afacerilor ilegale cu ovule. Conform legii, donarea acestor celule reproducătoare este un act benevol. În realitate însă, româncele își vând ovulele, pe sute de euro, chiar și la mica publicitate. Procurorii DIICOT susțin că în afaceri au fost implicate și unele clinici de fertilizare în vitro.

Populaţia României ar putea să scadă, până în anul 2060, cu peste 7 milioane de persoane. Sunt date îngrijorătoare, anunțate de către Institutul Naţional de Statistică.

„Depopularea unei ţări, evident, contribuie la slăbirea ei în toate componentele ei”, afirmă Cristian Pârvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România.

Din cauza scăderii ratei natalităţii şi a migraţiei, țara noastră ar putea avea una dintre cele mai îmbătrânite populații din Europa, avertizează şi Academia Română.

„Sistemul de pensii va fi cel mai afectat de acest lucru pentru că sarcina economică, povara pentru asistenţa financiară a persoanelor vârstnice, va fi uriaşă”, explică Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

În anul 1990, primul Guvern de după căderea regimului comunist a anulat decretul 770 din 1966, prin care Ceaușescu interzicea avorturile. S-a renunțat, în acest fel, la o politică pro natalistă absurdă, care a transformat femeia într-o mașină de făcut copii. De atunci, rata natalităţii a scăzut constant. Anul trecut, s-au născut doar 180.000 de copii, cea mai scăzută valoare înregistrată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. De ce?

„S-a schimbat mentalitatea. Sunt sigur familii care nu au cu ce să îşi crească copiii, dar sunt familii care au şi nu nasc, nu fac copii”, spune prof.acad.dr. Bogdan Marinescu, medic la Materinitatea Giuleşti .

„Atât femeile cât şi bărbaţii preferă să îşi facă o carieră, să se bucure de viaţă cum s-ar zice înainte de a face copiii”, completeză psihologul dr. Crista Darie.

Cauzele scăderii natalității

Scăderea ratei natalităţii nu a fost cauzată doar de lipsa banilor, pentru întemeierea unei familii, şi de transformările sociale, ci şi din motive medicale. În prezent, unul din şase cupluri suferă de infertilitate.

„Cauzele acestui fenomen sunt în primul rând vârsta. Cuplurile aleg la o vârstă din ce în ce mai întârziată, după 30 de ani, să aibă un copil”, explică Elena Miclea, preşedinte Asociaţia S.O.S Infertilitatea.

Pentru societatea românească, infertilitatea a fost şi a rămas un subiect tabu. În timpul regimului comunist, acest fenomen a fost cauzat de avorturi multiple şi de lipsa unor tratamente de specialitate. De exemplu, numai în anul 1990 au fost peste un milion de avorturi. Și tot după 1990, a apărut o adevărată industrie medicală pentru tratarea acestui gen de afecţiune: clinicile de fertilizare in vitro.

„Unităţi de această specialitate sunt acreditate 19. Avem cunoştiinţe de încă trei care se află în evaluare”, spune Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţională de Transplant.

Care sunt șansele de reușită ale fertilizării in vitro

Prin fertilizare in vitro, copiii sunt creaţi, la propriu, în laborator. Ovocitele, adică celulele reproducătoare feminine, sunt fertilizate cu spermatozoizi, iar embrionul rezultat este introdus în uterul femeii infertile. Şansele de reuşită ale acestei proceduri sunt de 30-35%. Anul trecut, în România, prin acest procedeu medical, s-au născut peste 600 de copii, de trei ori mai mult decât în anul 2011.

„Dincolo de actul medical, este o afacere comercială. Din Israel, din Franţa, din Germania, şi-au creat filiale în România pentru că este mai accesibil acest tratament”, afirmă Vasile Astărăstoae, preşedinte Colegiul Medicilor din România.

Clinicile de fertilizare in vitro derulează afaceri, anuale, de peste cinci milioane de euro, în condiţiile în care au mii de pacienţi, iar un tratament costă, în medie, peste 2.000 de euro.

Fără lege specială

Însă, spre deosebire de alte ţări europene, în România activitatea acestui domeniu medical nu este reglementată printr-o lege specială.

„Putem sugera că trebuie înăsprit regimul juridic sancţionator a celor care încalcă legea”, spune Radu Deac, director executiv Agenţia Naţională de Transplant.

Clinicile de fertilizare in vitro sunt acreditate de Agenţia Naţională de Transplant, instituţie specializată în domeniul organelor şi nu a celulelor reproducătoare. Agenţia nu are atribuţii de control, şi nici dreptul legal de a retrage acreditările pe care le acordă în cazul săvârşirii unor nereguli.

„Nu avem dreptul legal să efectuăm, ceea ce pare într-un fel neobişnuit, să-i spun doar atât”, declară Radu Deac.

Clinici acuzate de trafic de ovocite

În ultimii ani, procurorii D.I.I.C.O.T au acuzat trei clinici de fertilizare in vitro de trafic de ovocite. Procurorii susţin că medicii au racolat femei cărora le-au prelevat celulele reproducătoare, în schimbul câtorva sute de euro. Anchetatorii mai arată că medicii au folosit apoi ovocitele pentru tratarea unor paciente din străinătate, care sufereau de infertilitate.

Prin această procedură, spun procurorii, clincile au dobândit câştiguri, ilegale, de mii de euro. Legea interzice orice plată către donatori.

„Activitatea infracţională a fost realizată în contextul vidului legislativ. Au fost racolate persoane de sex femeiesc, cu vârsta propice şi fertile, din mediul pauper ori din cel studenţesc, dornice să obţină beneficii materiale, cărora li s-a induscă nu săvârşesc fapte penale. Sumele plătite donatoarelor variază între 600 de lei şi 800 de euro”, susțin procurorii D.I.I.C.O.T.

Om de afaceri israelian, anchetat de procurori

Unul dintre patronii de clinici de fertilizare in vitro, anchetaţi de procurorii D.I.I.C.O.T pentru trafic de celule şi constituirea unui grup infracţional organizat, este omul de afaceri israelian Raz Hochman. Afaceristul a acordat, în exclusivitate, un interviu reporterilor Din|interior în care a explicat situaţia sa.

„Eu cred că cineva are interes şi putere foarte mare să face mie numai răutate. În loc să iau în braţe toţi investitorii străini care vin pe domeniul ăsta, agenţia care tratează domeniul ăsta să ne explice şi nouă, vine D.I.I.C.O.T cu Kalașnikov. Eu nu am înţeles la voi logica asta deloc”, susține Raz Hochman.

Raz Hochman a venit în România în anul 1992, iar primii bani i-a făcut din exportul de utilaje în Israel. În domeniul medical, Hochman susţine că a investit peste 2,5 milioane de euro în trei clinici de radiologie, cardiologie şi fertilizare in vitro. Clinica de fertilizare in vitro a deschis-o în anul 2003, în urma unei întâmplări.

„Secretara mea, care a lucrat cu mine câţiva ani a venit la mine într-o zi şi mi-a solicitat bani imprumut 1500 de dolari. Pe vremea aia au fost foarte mulţi bani şi am întrebat de ce avea nevoie de bani. Şi ea a spus că are nevoie de fertilizare in vitro. Nu a putut să facă copii cu soţul ei. Am spus ca eu sunt de acord să dau banii, dar vreau sa merg cu ea să vad eu ce face de fapt”, spune Raz Hochman.

Hochman şi-a însoţit secretara la clinica de fertilizări in vitro şi ajuns la concluzia că acest domeniu poate deveni o afacere de succes.

„Am luat avion şi am plecat la Israel, am făcut un tur la toate spitalele la noi, şi am găsit că noi evreii suntem unul dintre cei mai puternici şi cu experienţa din lume pe domeniul astă de fertilizare in vitro. Şi am semnat contract cu cel mai mare spital din Israel şi am început să facem această activitate şi aici în România. Şi am avut foarte mult success”, spune omul de afaceri.

Probleme din anul 2009

În anul 2003, omul de afaceri israelian a deschis o clinica de profil Med New Life, în Bucureşti. Afacerea a funcţionat, fără probleme, până în anul 2009. Atunci, o donatoare de ovocite a depus o plângere penală după ce, în urma unui tratament hormonal necesar pentru extragerea ovocitelor, starea sa de sănătate s-a înrăutăţit. Femeia a refuzat să fie tratată de medicii afaceristului israelian, iar în urma unei operaţii, pe care a avut-o la un alt spital, a rămas fără ambele ovare.

„D.I.I.C.O.T, din 2009, cand el a primit această reclamaţie, nu a găsit timp de patru ani să mă cheme pe mine la audieri. Domnule avem reclamaţia, tu ai făcut aşa, nimic...El a apărut la mine în 19 februarie 2013, cu 12 jandarmi, cu Kalașnikov, şi a arestat pe mine şi a pus sigiliu pe centru”, spune omul de afaceri.

Femeia a refuzat să ne acorde un interviu pe motiv că această experienţă a traumatizat-o. Ea a recunoscut în faţa procurorilor că a primit bani pentru ovocitele donate. Cum legea interzice orice fel de plată către donator, procurorii au început urmărirea penală.

În cadrul cercetărilor, anchetatorii au descoperit că au mai fost şi alte tinere care încasau, câte 600 de euro, pentru fiecare recoltare de ovocite. DIICOT susţine că medicii omului de afaceri israelian trimiteau ovulele fecundate în Israel, fără să solicite avizul Agenţiei Naţionale de Transplant. Raz Hochman neagă aceste acuzaţii: „Nu am făcut niciodată transfer la Israel, am deschis-o aici pentru România, aici a fost solicitare foarte mare”.

Omul de afaceri admite însă că a creat un mecanism financiar prin care a solicitat pacientelor sale o taxă de 500 de euro. Banii ajungeau, prin intermediul clinicii, la donatoarele de ovocite, pentru plata cheltuielilor de medicale şi de transport.

„Legea spune clar că primitoarea trebuie să plătească toate cheltuielile şi medicale şi administrare donatoare şi aşa am facut, cu acte!”, spune Raz Hochman.

Hochman susţine că fără aceste plăţi i-ar fi fost, aproape, imposibil să găsească donatoare. Afaceristul mai spune că a fost obligat să intermedieze aceste plăţi în condiţiile în care normele medicale recomandă să nu existe un contact direct între donatoarea de ovocite şi pacient. Normele au caracter preventiv pentru a evita situaţiile în care donatoarea ar putea revendica, ulterior, copilul.

„Eu vă dau un exemplu, în Anglia, Marea Britanie. Când vine o donatoare să doneze ovocite ea primeşte 900 de pounds pentru cheltuilele de drum. 900 de pounds! Majoritatea ţărilor din Europa dau bani. Dacă tu nu dai bani el nu o sa vină la tine. El nu o sa plătească din costul lui piedere de timp, ce face el, efort care face el”, afirmă omul de afaceri.

Raz Hochman declară însă că nu poate să demonstreze că donatoarele au folosit banii primiţi doar pentru procedurile medicale, şi nu îl alte scopuri interzise de lege.

Raz Hochman, interdicție de a părăsi țara

În anul 2013, Raz Hochman, a fost arestat sub acuzaţia de trafic de ovule şi constituire de grup infracţional organizat, iar clinica sa de fertilizare in vitro a fost închisă. În prezent, afaceristul are interdicţie de a părăsi ţara, iar dosarul său este în curs de judecată la Tribunalul Bucureşti. Hochman reclamă că acest scandal i-a adus un prejudiciu uriaş.

„Tu fă socoteli, fiecare an prejudiciul meu direct este în jur de 2 milioane şi jumătate de euro. Eu am 60 de ani, eu nu am a doua şansă în viaţa mea”, insistă Raz Hochman.

Până când judecătorii vor stabili dacă este sau nu vinovat, există o singură certitudine. Clinica sa de fertilizare in vitro a ajuns în paragină.

Om de afaceri grec, reținut

Un alt scandal, în care a fost implicat o clinică de fertilizare in vitro, a izbucnit, în luna mai, în Timişoara. Atunci, procurorii l-au reţinut pe omul de afaceri grec Giatras Konstatinos, patronul clinicii „Athena”, şi o parte din echipa sa medicală.

„Procurorii D.I.I.C.O.T efectuează cercetări, împreună cu lucrătorii de la brigada de combatere a crimei organizate, cu privire la un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea unor infracţiuni de trafic de celule”, a declarat Mircea Andrieş, procuror-şef la D.I.I.C.O.T Timişoara.

Omul de afaceri Giatras Konstatinos a deschis, în anul 2010, o clinică de fertilizare in vitro în Timişoara, oraş în care şi-a absolvit studiile universitare. În urmă cu doi ani, Konstatinos prezenta reporterilor Digi24 investiţia sa: „Fertilizare in vitro, în general noi facem aproximativ 20 de cupluri pe lună şi rata de succes este de aproximativ 40%”.

Astăzi, Konstatinos este acuzat de procurori de trafic de ovule şi are interdicţia de a părăsi ţara. Repoterii Din|interior au stat de vorbă cu avocatul său, Arcadie Anastasescu.

„Chiar înainte de a se declanşa această arestare şi percheziţiile la clinica Athena, primise avizul Ministerului de Externe din România şi Grecia pentru a deveni consulul Greciei în România. Bineînţeles, procedură stopată”, a declarat Arcadie Anastasescu.

Procurorii D.I.I.C.O.T au susţinut, în referatul de arestare, că omul de afaceri grec a pus la punct un grup infracţional în care au fost implicaţi şefii clanurilor de etnie rromă din Banat. Conform anchetatorilor, fetele de etnie rroma erau direcţionate spre clinica de fertilizare in vitro unde primeau câteva sute de euro în schimbul recoltării ovocitelor.

„Donatoarele au recunoscut că au primit sume de 300 de euro pentru fiecare donaţie pe care au făcut-o”, susține procurorul-șef Mircea Andrieş.

Avocatul lui Konstatinos neagă acuzaţiile: „Neg şi infirm orice legătura a profesorului Giatras, şi a celorlalţi medici din cadrul clinicii Athena, cu lideri de clanuri sau crearea unei structuri prin acest intermediu”.

Medicii din cadrul clinicii de fertilizare in vitro susţin că nu ştiu nimic despre plăţile ilegale la care fac referire procurorii.

„Pentru 300 de euro...e penibil”

Reporterii Din|interior au vrut să afle care este şi opinia liderilor comunităţii rrome din Banat cu privire la acest scandal.

„Pentru 300 de euro...e penibil. Să facă aceste lucruri care aduce prejudicii şi calomnie la întreaga comunitate de romi”, spune unul dintre ei, Rudolf Stancu.

Procurorii mai acuză, în referatul de arestare, că medicii afaceristului grec au plătit, cu 300 de euro de persoană, alte 13 fete pentru ca acestea să devină mame purtătoare. Legea interzice această procedură.

„Sunt femei mai nevoiaşe şi aveau nevoie de bani, iar altele sunt rude ale cuplului respectiv şi care au fost de acord să poarte copilul”, susține procurorul-șef Mircea Andrieş.

Avocatul lui Giatras Konstatinos neagă şi această acuzaţie:

„Faptul că furnizorii materialului genetic contribuiau la îmbunătăţirea vieţii şi a existenţei mamei purtătoare de la emiţând borcane cu untură, carne, produse de consum zilnic, până la sume de bani, clinica nu are nicio responsabilitate, nu a facut niciun fel de joncţiune, nu a prezentat cuplurilor mame purtătoare”, precizează Arcadie Anastasescu.

Ancheta procurorilor este în desfăşurare, iar până la emiterea unui verdict din partea judecătorilor va mai trece timp. Avocatul afaceristul grec susţine că scandalul creat i-a pus clientului său cariera medicală într-o lumină nefavorabilă.

„Clientela spitalului, numărul de pacienţi este în continuă scădere şi chiar există posiblitatea intrării acestei societăţi într-un faliment, cu consecinţe dezastruase”, susține Arcadie Anastasescu.

Clinica Sabyc, închisă în 2009

Dacă unităţile medicale deţinute de Raz Hochman şi Giatras Konstatinos au funcţionat, legal, în baza unor acreditări emise de Agenţia Naţională de Transplant, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul clinicii Sabyc, închisă în anul 2009, în urma unor investigaţii DIICOT, pentru infracţiunea de trafic de ovule.

„Ea era construită pe un acord româno - israelian care era din 1968 şi era trecută pe o formă pe Ministerul Educaţiei, nu avea nicio legatură cu Ministerul Sănătăţii şi era construită ca un centru de cercetare”, spune Vasile Astărăstoaie, preşedinte Colegiul Medicilor din România.

Clinica Sabyc, înfiinţată de omul de afaceri israelian Harry Marinescu, a funcţionat fără acreditare, timp de zece ani, între 1999 şi 2009, chiar în centrul Bucureştiului. Procurorii DIICOT au acuzat că medicii racolau femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, cărora le prelevau ovocite contra cost. Ovocitele erau apoi fecundate şi ajungeau, de cele mai multe ori, la paciente din Israel care plăteau până la 3500 de euro pentru tratamente.

„În acel caz donatori se recrutau unul pe altul, plata era de 400 de euro, şi erau de regulă persoane fie şomeri, fete tinere sau studente”, explică Vasile Astărăstoaie.

Clinica Sabyc a obţinut acreditare de la Agenţia Naţională de Transplant abia în anul 2009. Modul în care unitatea a dobândit acreditarea face obiectul unei investigaţii D.N.A pentru presupuse fapte de corupție. După numai câteva luni de la obţinere avizului de la Agenţia Naţională de Transplant, clinica a fost închisă pentru ilegalităţile semnalate de DIICOT.

„Probabil că şi direcţiile de sănătate publică judeţene, unde funcţionează asemenea clinici, nu şi-au făcut treaba la timp, nu au făcut controale la timp. Sunt şi oameni care acceptă ei însăşi să încalce legea”, afirmă Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătăţii.

În urma acestui scandal, omul de afaceri israelian şi medicii săi au fost condamnaţi la închisoare de Tribunalul Bucureşti, însă decizia nu este definitivă. Colegiul Medicilor a retras dreptul de practică pentru cadrele implicate.

„Nu a fost decât un singur medic care era român şi care a fost scos în faţă. A fost sancţionat cu ridicarea dreptului de liberă practică”, spune Vasile Astărăstoaie.

Trafic în mediul virtual

În Romania, trafic de ovule se face şi pe internet. Mediul virtual este plin cu anunţuri ale unor femei care pretind mii de euro în schimbul "donării" celulelor reproducătoare. Această piaţă neagră funcţionează, cu succes, pentru că persoanele care suferă de infertilitate sunt forţate, de conjunctură, să îşi găsească singure donatoare. Clinicile de fertilizare in vitro evită să facă acest lucru din cauza costurilor.

„Asta înseamnă să ai un lot de donatoare înregistrate, investigate, cu certitudinea că nu au aia, nu au aia şi că au potenţial fertil”, afirmă prof.acad.dr Bogdan Marinescu.

Reporterii Din|interior au pretins că sunt interesaţi să cumpere ovule pentru un tratament de infertilitate. S-au întâlnit cu o aşa-zisă „donatoare” care postase un anunţ pe Internet, la Mica Publicitate.

Femeia a dezvăluit reporterilor că, în schimbul banilor, acceptă să fie şi mamă purtătoare. Acest lucru interzis de lege.

Agenţia Naţională de Transplantă cunoaşte bine problema. Directorul executiv Radu Deac susţine însă că nu poate să împiedice fenomenul.

„Ca persoane particulare iarăşi nu este atribuţia noastră să intervenim”, explică Radu Deac.

Ministerul Sănătăţii, instituţia în subordinea căruia Funcţionează Agenţia Naţională de Transplant, a încercat să facă ordine în acest domeniu. În anul 2011, a lansat Programul de fertilizare în vitro şi embriotransfer, în baza cărora a acordat un ajutor de 1500 de euro pentru fiecare cuplu care dorea să urmeze un tratament. Atunci, România era singura ţară din Uniunea Europeană care nu finanţa procedurile de fertilizare in vitro.

„În perioada iunie 2011- 31 decembrie 2012, au fost aprobate 1440 de dosare medicale. În aceeaşi perioadă au fost realizate 1126 de proceduri. Ca urmare a procedurilor realizate s-au născut 185 copii”, potrivit Ministerului Sănătății.

Alex, un miracol

Daniela Mormeci are 38 de ani si este din Iaşi. În anul 2012, a obţinut bani pentru tratarea infertilităţii în baza programului Ministerului Sănătăţii. A urma un tratament la o clinică privată din Iaşi, iar în scurt timp în viaţa sa avea să apară un miracol: Alex.

„Băieţel născut la termen, sănătos, de 2,45 kilograme. Acum are 1 an şi jumătăte şi este sănătos şi ne-a schimbat viaţa în bine, bucurie imensă, cea mai mare împlinire a mea”, spune Daniela Mormeci .

Daniela este un caz fericit, dar zeci de cupluri nu au avut acelaşi noroc ca al ei. Deşi au avut dosarele de finanţare aprobate, statul nu le-a mai plătit tratamentele. În anul 2013, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Eugen Nicolăescu, a sistat finanţarea programului de fertilizare in vitro pe motiv că avea alte priorităţi.

„Cred că e greşit a spune am sistat, nu. Am făcut o evaluare a tututor programelor naţionale de sănătate. Acesta faţă de altele avea o rată de success foarte mică, circa 15-16%. Deci cu alte cuvinte, foloseşti 100 de lei ca să câştigi 15, pe de-o parte. Pe de alta, majoritatea specialiştilor ne-au spus că programul trebuie reevaluat, trebuie regândit, trebuie reaşezat”, afirmă Eugen Nicolăescu.

Consecinţele sistării programului de fertilizare in vitro au fost negative, susţin medicii de la Maternitatea Giuleşti. Acolo s-au născut, prin fertilizare in vitro şi embriotransfer, peste 120 de copiii, în urma cheltuielilor suportate de stat.

În prezent, statul nu mai plăteşte acest gen de tratamente. Altfel stau lucurile în ţările vecine care se confruntă şi ele cu probleme demografice.

„Ungaria are de exemplu cinci fertilizări in vitro gratuite, ca să vorbim de state care sunt lângă noi, Bulgaria la fel are şi ea trei fertilizări in vitro asigurate de stat, în Franţa sunt patru”, afirmă Elena Miclea, preşedinte Asociaţiei S.O.S Infertilitatea.

„Au legislaţia pusă la punct se poate face cu donatoare, donatoarele vine pentru că primesc o sumă de bani, bine înţeles sub control medical, nu se pune sănătatea donatoarei în pericol, sau viaţa, doamne fereşte, toată lumea e mulţumită”, a declarat Anca Moisa, medic coordonator la Maternitatea Giuleşti.

În Parlament există un proiect de lege privind reproducerea umană asistată medicală care, conform iniţiatorilor, ar trebui să rezolve toate problemele legate de fertilizarea in vitro şi să contribuie, astfel, şi la stoparea declinului demografic. Proiectul de lege are însă numerose lacune, susţin medicii.

„Aspectul legat de legea care este în dezbatere are de toate mai puţin un lucru "nesemnificativ"…nu identifica sursa de finanţare! Adica nu a rezolvat nimic! Păi tocmai, doar dăm voi, legea permite să, dar…”, spune prof.acad.dr. Bogdan Marinescu.

Proiectul de lege a primit avize negative în comisiile de specialitate, pentru că în Parlament mai este în dezbatere un alt act normativ, cu acelaşi conţinut, iniţiat de Guvern. Cum, conform Constituţiei, nu pot exista două legi la fel, ambele iniţiative s-au blocat una pe alta. Aşa se face că, în România, în prezent, nu exista nicio lege aplicabilă care să stopeze declinul demografic.

„Până acum nu a existat de o manieră coerentă, de o manieră responsabilă, de o manieră competentă şi mai ales privind pe termen lung şi foarte lung o preocupare pentru redresarea situaţiei demografice a ţării” afirmă Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Alte ţări, precum Germania, care se confruntă, de mai multe decenii, cu scăderea ratei natalităţii şi cu îmbătrânirea demografică a populaţiei, suportă, astăzi, consecinţele faptului că nu au luat măsuri din timp şi apelează la soluţii disperate.

„De exemplu, în Germania este un mare scandal că nemţii care au construit Germania de astăzi şi ajunşi la vârsta bătrâneţii, sunt trimişi în Polonia şi Cehia pentru a fi îngrijiţi. Îngrijirea unui bătrân în Germania costă între 3 şi 8000 de euro pe lună”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

În România însă, autorităţile nu sunt interesate de problema demografică. Rata natalităţii este în continută scădere, peste 2 milioane de români au migrat peste hotare şi nu există programe de combatere a intertilităţii.

În schimb, avem o piaţă neagră a aşa-zişilor donatori de ovocite, tranzacţii ilegale de mii de euro, medici şi afacerişti acuzaţi că au constituit grupări infracţionale, autorităţi fără atribuţii legale de control. Până când judecătorii vor face lumină în procesele penale în care sunt implicate clinciile de fertilizare in vitro va mai trece timp. Cert este că România îmbâtrâneşte.

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/Cum+este+speculata+dorinta+disperata+a+unor+oameni+de+a+avea+cop