Revista presei din perspectiva de gen

ARTĂ-CULTURĂ

O carte despre deportarea romilor, lansată la Institutul "Elie Wiesel"

Agerpres, 27 Ian 2014

De Daniel Popescu

"De ce nu plâng? Holocaustul romilor și povestea lui adevărată. Deportarea romilor în Transnistria: mărturii, studii, documente" - prima carte document despre tragicele evenimente din istoria României, scrisă de Adrian Nicolae Furtună, a fost lansată, luni, la sediul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".

Evenimentul a fost organizat în contextul zilei de 27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, în colaborare cu Centrul de Cercetări Culturale și Sociale "Romane Rodimata".

Directorul general al Institutului "Elie Wiesel", dr. Alexandru Florian, a afirmat că deportarea romilor în Transnistria, la care face referire volumul, s-a realizat din ordinul mareșalului Ion Antonescu, în coordonarea Ministerului de Interne.

El a salutat gestul de solidaritate al presei cu aceia care au suferit doar din cauză că au fost de altă etnie.

Viorel Achim, cercetător la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", un declarat împătimit al studierii istoriei romilor europeni în secolul XX, consideră că îmbogățirea celei de-a doua ediții cu traducerea în limba engleză și a unui bogat aparat fotografic este benefică.

Achim a remarcat valoarea de restituire istorică a cărții, care derivă din interviurile și studiile cuprinse în paginile acesteia, afirmând că în prima parte a volumului sunt incluse interviuri luate în anii '90 supraviețuitorilor romi, cărora le corespund documente care se regăsesc în partea a doua a lucrării.

De asemenea, cercetătorul a afirmat că un alt mit, acela că Regina Maria, moartă de câțiva ani, ar fi vizitat lagărele din Transnistria, este fals.

Adrian Furtună a declarat că lucrarea, "un fel de restituire a memoriei romilor" și "nu neapărat una istorică", este "mai degrabă un studiu cultural", care vorbește despre "reprezentarea socială a fenomenului deportării romilor în Transnistria" și "își îndreaptă atenția spre tinerii romi".

Paulina Vasile, o argintăreasă de etnie romă în vârstă de 78 de ani din București, supraviețuitoare a Holocaustului Romilor, a rememorat clipe din acei ani tragici.

"Aveam 11 ani. Era toamnă, intram în iarnă. Ne-au băgat în vagoane, ne-a închis, ne-a pus lacătul, ca pe vite. Și ne-au dus într-un grajd, unde erau mii de romi acolo. Tata a venit după noi", a spus bătrâna, care și-a amintit pâinile negre, rotunde, și conservele pe care nu le puteau deschide, împărțite de autorități romilor.

Ea a spus că în Transnistria au murit mulți din familie, romii fiind folosiți la muncile câmpului, în schimbul căreia unii primeau "tainul" — "o cană de lapte covăsit", cei mai mulți hrănindu-se cu rădăcini. Ea a dezvăluit faptul că s-a ajuns chiar la fenomene de canibalism, cadavrul unei femei înhumată ziua fiind dezgropat, în timpul nopții, și mâncat de romii înfometați.

"Rușii era mai buni. Tata era prieten cu ei, știa rusește. Ne aducea de mâncare", a spus Paulina Vasile, precizând că "nemții era mai periculoși".

Reunind 28 de mărturii ale romilor, lucrarea atrage atenția asupra unui aspect mai puțin discutat, modul în care supraviețuitorii romi și urmașii acestora își amintesc evenimentul.

De asemenea, cartea este prima care documentează "mitul Bărcilor de carton", respectiv faptul că inclusiv supraviețuitori ai Holocaustului care trăiesc din amintiri ale aceste tragedii au transmis mitul potrivit căruia "Antonescu i-ar fi pus în bărci de carton și i-ar fi lăsat să plutească în derivă".

Un proiect editorial finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cartea, aflată la a doua ediție, este tradusă acum în engleză și romani.

Potrivit Raportului Comisiei "Elie Wiesel", în urma deportării în Transnistria a 25.000 de romi din România, din cauza condițiilor de locuit, a tifosului exantematic și a lipsei alimentelor au decedat 11.000 de persoane.

Ziua Holocaustului în România a fost marcată pentru prima oară în anul 2004, la 9 octombrie, fiind instituită printr-o hotărâre de guvern (HG nr. 672/5 mai 2004).

La 27 ianuarie este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, în urma rezoluției adoptate la 1 noiembrie 2005 de Organizația Națiunilor Unite.

http://www1.agerpres.ro/cultura/2014/01/27/o-carte-despre-deportarea-romilor-lansata-la-institutul-elie-wiesel--19-24-10

Filmul „Nymphomaniac Vol. II”, de Lars Von Trier, interzis în cinematografele din România

DIGI 24, 29 ianuarie 2014

Lungmetrajul „Nymphomaniac Vol. II”, de Lars von Trier, a fost interzis în cinematografele româneşti, unde urma să ruleze din 7 februarie, după ce a primit din partea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) clasificarea „I.M.-18-XXX” - filme interzise minorilor şi proiecţiei cu public.

Volumul II al filmului „Nymphomaniac”este încadrat ca fiind un film „interzis minorilor şi interzis proiecţiei cu public”, relatează Mediafax.

Comisia va elibera certificatul de clasificare abia în data de 30 ianuarie. Deocamdată, notificarea a fost făcută doar telefonic, urmând ca distribuitorul Independenţa Film să depună o contestaţie imediat ce va primi informarea oficială.

„Nymphomaniac Vol. I”, în regia lui Lars von Trier, care este difuzat deja în cinematografele din România din 17 ianuarie, a primit de la CNC clasificarea „IM-18”.

Acest „caz de cenzură”, potrivit comunicatului, este unic în Europa, România fiind singura ţară în care „Nymphomaniac Vol. II” este interzis. În celelalte ţări în care a fost lansat, filmul lui Lars von Trier a primit următoarele clasificări: Estonia - „R14” pentru „Vol. I” şi „R16” pentru „Vol. II”, Germania - „R16” pentru ambele părţi, Danemarca - „R15” pentru ambele părţi, Olanda - „R16” pentru ambele părţi, Franţa - „R12” pentru „Vol. I” şi „R16” pentru „Vol. II”, Cehia - „R18” pentru ambele părţi şi Elveţia - „R16” pentru ambele părţi.

Centrul Naţional al Cinematografiei este autoritatea care asigură clasificarea filmelor difuzate în România. Conform legii, clasificarea este următoarea: filme pentru audienţă generală, semnalizate prin marcajul „A.G”., filme care pot fi vizionate de copii sub 12 ani, numai cu acordul părinţilor, semnalizate prin marcajul „A.P.-12”, filme nerecomandate tinerilor sub 15 ani, semnalizate cu marcajul „N-15”, filme interzise minorilor, semnalizate prin marcajul „I.M.-18”, filme interzise minorilor şi proiecţiei cu public, semnalizate prin marcajul „I.M.-18-XXX” (cazul „Nymphomaniac Vol. II”) şi filme cu interdicţie de comunicare, semnalizate cu marcajul „I.C.”.

Potrivit sursei citate, „Nymphomanic Vol. II” nu este singurul film care a primit o astfel de clasificare din partea CNC. Astfel, în martie 2008, filmul horror „Saw IV” a primit rating-ul „IM-18-XXX”, pentru „scene cu un conţinut excesiv de cruzime sau sadism”. Totuşi, la contestaţia distribuitorului News Films, comisia CNC s-a reunit pentru o nouă vizionare şi a admis contestaţia, astfel că filmul a putut rula în cinematografele din România cu clasificarea „IM-18”.

Filmul „Nymphomaniac Vol. II” avea programată premiera în cinematografele româneşti pe data de 7 februarie.

„Nymphomaniac” este o producţie Zentropa Entertainments, compania regizorului danez Lars von Trier.

„Nymphomaniac” este epopeea erotică a unei femei al cărei traseu, de la naştere şi până la vârsta de 50 de ani, este povestit de personajul principal, Joe, cea care şi-a pus diagnosticul de nimfomană. În după-amiaza unei ierni geroase, bătrânul, dar încă şarmantul burlac Seligman o descoperă pe Joe bătută şi prăbuşită pe o alee lăturalnică. O ia acasă şi îi îngrijeşte rănile, în timp ce încearcă să afle câte ceva despre viaţa ei. Seligman este cel care, vreme de opt capitole, îi ascultă povestea cea complicată şi înţesată de interjecţii a nimfomanei Joe.

Filmul are o galerie impresionantă de actori: Charlotte Gainsbourg (Joe la maturitate), Stellan Skarsgård, Uma Thurman, Willem Dafoe, Shia LaBeouf, Udo Kier, Christian Slater, Stacy Martin (tânăra Joe) şi alţii.

Lars von Trier a mai regizat filme precum „Abisul sufletului/ Breaking the Waves” (1996), „Dansând cu noaptea/ Dancer in the Dark” (2000), „Dogville” (2003), „Antichrist” (2009) şi „Melancholia” (2011).

„Nymphomaniac” este adus în România de Independenţa Film, casă de distribuţie care promovează filme independente de referinţă, de nişă, câştigătoare ale unor premii internaţionale prestigioase. Independenţa Film a distribuit pelicule precum „Nymphomaniac Vol. I”, „Adele: Capitolele 1 şi 2/ La vie d'Adèle”, „Vânătoarea/ The Hunt”, „Iubire/ Amour”, „Trainspotting: Din viaţă scapă cine poate/ Trainspotting”, „Amélie”, „Melancholia”, „Totul despre mama mea/ Todo sobre mi madre”, „In The Mood for Love”, „Vicky Cristina Barcelona”, „Dogville”, „Metabolism sau Când se lasă seara peste Bucureşti” etc.

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Stiri/Filmul+Nymphomaniac+Vol+II+de+Lars+Von+Trier+interzis+in+cinemat