Revista presei din perspectiva de gen

În 50 de ani, bărbaţii vor ajunge „gospodinele” perfecte: prima activitate casnică pe care o vor face mai des decât femeile

Adevărul.ro, Oana Bâltoc, 25 august 2016

În următorii 50 de ani va avea loc o schimbare a rolurilor în cuplu, după cum arată concluziile unei cercetări făcute recent, în cadrul căreia a fost analizată viaţa de zi cu zi a peste 2.000 de persoane căsătorite.

Chiar dacă în familiile moderne femeile încă fac cele mai multe activităţi casnice, tendinţa este ca această împărţire a responsabilităţilor domestice să implice tot mai mult bărbatul, iar peste 50 de ani această tranziţie va însemna că reprezentanţii sexului puternic vor prelua cele mai multe activităţi gospodăreşti considerate tipic feminine. Este vorba despre aspiratul covoarelor, spălatul hainelor sau vaselor, călcatul hainelor sau curăţenia făcută în baie, îndeletniciri care la acest moment revin încă femeilor, în mare măsură, în cazul cuplurilor moderne. Tendinţa însă este clară, bărbaţii preiau constant tot mai multe din îndatoririle gospodăreşti făcute de femei, conform rezultatelor unei cercetări comandate de o companie de asigurări din Marea Britanie.

Studiul a analizat modul în care se împart sarcinile domestice în cazul a 2.000 de cupluri moderne, comparativ cu ceea ce se întâmpla în sânul familiilor în urmă cu câteva zeci de ani, în ceea ce priveşte pregătirea mesei, aspirarea covoarelor, spălatul vaselor sau al hainelor etc. Trendul arată că va avea loc o inversare a rolurilor în următoarele cinci decenii şi că bărbaţii vor fi cei care vor face mai des anumite activităţi care acum revin femeilor. Spălatul hainelor şi vaselor, primele care vor trece în tabăra bărbaţilor  Conform analizei, spălatul hainelor (la maşina de spălat) va fi prima activitate domestică pe care bărbaţii vor ajunge să o facă mai des decât femeile, într-o perioadă estimată de 9-10 ani. Călcatul rufelor şi folosirea maşinii de spălat vasele, respectiv spălatul vaselor, se numără şi ele printre primele activităţi care vor pica mai des în sarcina bărbatului. Curăţarea băii va deveni obişnuinţă pentru bărbaţi în aproximativ 16 ani, în timp ce în bucătărie vor intra mai des decât femeile ca să prepare mâncare peste 36 de ani. Ştersul prafului se pare că este ultima îndatorire casnică pe care bărbaţii vor ajunge să o facă mai frecvent decât consoartele, adică peste 52 de ani. Un lucru interesant relevat de cercetare este că în timp ce bărbaţii preiau tot mai multe din îndatoririle casnice tradiţionale pentru femei, cele realizate de bărbaţi nu sunt preluate de femei, deci nu există un schimb de activităţi. Mai exact, femeile nu au tendinţa să ducă mai des gunoiul, o activitate de care de obicei se ocupă bărbaţii, dar nici să spele maşina. Pe de altă parte, studiul a mai indicat că femeile din ziua de azi sunt cu 31% mai dispuse să repare diverse lucruri prin casă, în timp ce 20% din ele se descurcă singure să vopsească sau să asambleze piese de mobilier înainte ca soţul sa iubitul să se ofere să le ajute. La acest moment, femeile fac 79% din treburile gospodăreşti mai des decât bărbaţii. Totuşi, bărbaţii pregătesc masa, în medie, de şase ori pe lună, în timp ce femeile fac acelaşi lucru, în medie, de 10 ori pe lună. De asemenea, bărbaţii merg la cumpărături de alimente de cinci ori pe lună, comparativ cu cele şase în cazul femeilor, şi se ocupă de curăţenie de patru ori pe lună, faţă de şapte ori pe lună pentru femei.

adev.ro/ocgmgj

JUSTIŢIE

Judecătoarea Cristina Tarcea candidat unic pentru șefia ÎCCJ

Agerpres, Mădălina Cochinescu Verman, 22 august 2016

Potrivit site-ului CSM, Tarcea figurează drept candidat unic.

În prezent, aceasta deține funcția de vicepreședinte al Instanței supreme și este delegată să asigure interimatul conducerii instituției.

Pentru funcția de vicepreședinte al ÎCCJ și-au depus candidaturile Lavinia Curelea, președinte al Secției I civile, și judecătoarea Nela Petrișor.

Postul de președinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deținea această funcție, și-a înaintat cererea de eliberare din funcție prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deține funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a semnării decretului de numire de către președintele Klaus Iohannis.

Potrivit calendarului anunțat de CSM, cei interesați și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte al ÎCCJ între 13 iulie și 16 august, iar pentru cea de vicepreședinte, în perioada 18 iulie — 18 august.

Luni au fost publicate proiectele de management, iar în intervalul 17 august — 2 septembrie, respectiv 19 august — 4 septembrie, are loc verificarea de către CNSAS dacă judecătorii care și-au depus candidaturile au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum și verificarea de către Direcția de resurse umane a înscrisurilor depuse la dosarele de candidatură.

Pentru funcția de președinte al ÎCCJ, analizarea candidaturii de către Secția pentru judecători a CSM și formularea propunerii de numire se face în intervalul 8 — 9 septembrie, iar pentru cea de vicepreședinte pe 15 — 16 septembrie.

Potrivit legii, numirile în aceste funcții se fac de către președintele României, la propunerea Secției de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

http://www.agerpres.ro/justitie/2016/08/22/judecatoarea-cristina-tarcea-candidat-unic-pentru-sefia-iccj-18-09-22

Prima femeie inspector general adjunct al Poliţiei Române

Adevărul.ro, Claudia Spridon, 22 august 2016

Chestorul de poliţie Carmen Ţuicu a fost numită, luni, în funcţia de inspector general adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), fiind prima femeie care ocupă această poziţie din istoria Poliţiei Române. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Criză de medici în judeţul Suceava: patru localităţi din judeţ nu au m... Carmen Ţuicu a fost directorul Direcţiei Financiare a IGPR. Din decembrie 2016 a fost avansată în gradul de chestor de poliţie prin decretul preşedintelui Klaus Iohannis. Din funcţia de inspector-general adjunct va răspunde de crimalistică, logistică şi de atragerea de fonduri europene. Este născută pe 28 mai 1971 şi este din Aiud, judeţul Alba. Şi-a început cariera în 1995 în Ministerul Apărării Naţionale încă de când era studentă în ultimul an la Academia de Studii Economice din Bucureşti, potrivit CV-ului oficial. Din 1996 s-a mutat la Direcţia Buget Contabilitate, Serviciul Buget din IGPR unde a lucrat timp de 11 ani ca ofiţer specialist. Din 2007 a condus acest serviciu până în 2010 când a devenit directorul Direcţiei Financiare a IGPR, se mai arată în curriculum vitae. Carmen Ţuicu este membru al Corpului Experţilor Contabili Autorizaţi din România din 2009. În istoria Poliţiei Române nu a mai existat o femeie care să ocupe funcţia de adjunct al inspectorului general.

adev.ro/ocbd0f