Revista presei locale

Teme similare

O nouă şansă pentru construirea podului de la Ulmeni

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat semnale că există posibilitatea relocării unor fonduri dinspre Programul Operaţional Sectorial către Programul Operaţional Regional 2007-2013. Prin urmare, MDRAP a remis spre Consiliul Judeţean Maramureş o adresă în care se precizează: „Având în vedere evaluarea riscurilor în implementarea programelor operaţionale şi adoptarea de măsuri alternative pentru a evita dezangajarea automată a fondurilor structurale, atât la finalul anului 2013, cât şi la finalul actualei perioade de programare, se analizează posibilitatea relocării de fonduri către Programul Operaţional Regional 2007-2013 de la Programul Operaţional Sectorial Transport 2007-2013 şi Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013”.

Lobby pentru proiectele Maramureşului

Totodată, în adresă se solicită informaţii privind proiectele aflate în implementare, care au ca beneficiari autorităţile locale. „Am identificat acele programe naţionale în care Maramureşul a depus documentaţii mature şi care nu au mai fost finanţate, pentru a fi retrase de la ministerul de resort, ca apoi să fie înaintate spre Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea introducerii lor la finanţare”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu. Prin urmare, miercuri, 15 octombrie, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea s-a aflat la Bucureşti, unde a fost trimis la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a solicita restituirea documentaţiilor depuse pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii din judeţul Maramureş, în anul 2011 aprobat prin OUG nr. 105 din 22 noiembrie 2010, în vederea redepunerii lor pe Programul Operaţional Regional. Unul din proiectele luat în calcul pentru a fi depus re-depus pe POR este „Podul peste Someş în punctul de trecere cu Bacul de la Ulmeni în aval de podul de cale ferată - judeţul Maramureş”, obiectiv situat în oraşul Ulmeni, în punctul e intersecţie a drumului judeţean 182B cu râul Someş./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/o-noua-sansa-pentru-construirea-podului-de-la-ulmeni

Jumatate din salajenii de la tara beau inca apa din fantani

Din 224 de localitati, cate are Salajul, doar 101 au apa potabila in sistem centralizat. Adica le curge apa la robinet. Asa reiese dintr-o informare a Cosiliului Judetean Salaj la solicitarea ziarului nostru. Situatia mentionata mai sus nu include insa sistemele de alimentare cu apa realizate in principal cu fonduri europene, precum Masura 322, Fondul de Mediu si POS Mediu. Ciudat este faptul ca nici Consiliul Judetean, nici Institutia Prefectului nu se pot pronunta cu exactitate asupra numarului localitatilor salajene alimentate cu apa potabila in sistem centralizat. Ce-i drept, unele asezari beneficiaza de sisteme proprii de alimentare cu apa, din surse precum puturi, realizate prin foraje sau captari ale unor izvoare naturale.

Dintr-o situatie prezentata ziarului nostru de catre Institutia Prefectului, reiese ca in anul 2005 erau racordate la sistemul de alimentare cu apa doar cele patru asezari urbane din judet (Cehu Silvaniei, Simleu Silvaniei, Jibou si Zalau) Dupa 2005, in mediul urban s-au extins si reabilitat retelele de apa, iar la sate au aparut sisteme noi de alimentare cu apa. Aceeasi sursa sustine ca in anul de gratie 2013 reteaua de apa potabila din judet se intinde pe o lungime de peste 1.100 de kilometri. De alimentarea cu apa in sistem centralizat, ori in curs de implementare, beneficiaza 71 la suta din populatia Salajului. Ce-i drept, 50 la suta din aceasta populatie se afla in mediul urban si doar 21 la suta locuieste la sate.

Tot din informatiile primite de la Institutia Prefectului aflam ca in noua comune (Babeni, Zalha, Zimbor, Surduc, Simisna, Horoatu Crasnei, Dragu si Buciumi) nu se „cunoaste” termenul de aductiune a apei potabile. Trist este ca aceste unitati administrativ-teritoriale includ 41 de localitati, cu o populatie de aproximativ 35 de mii de suflete. Daca mai includem si alte asezari in lista neagra a lipsei apei potabile, precum Fufez, Valea Lunga, Vadurele, Ponita, Viile Jacului, Ciglean, putem afirma ca mai bine de jumatate din populatia rurala a Salajului duce apa cu galeata de la fantana. Acum in al doilea deceniu al secolului XXI.

Coseiul, primul sat salajean cu aductiune de apa

Prima asezare rurala ai carei locuitori au beneficiat de apa potabila la poarta a fost Coseiul. Primarul Ioan Mesesan a accesat Programul SAPARD si a primit fondurile necesare pentru introducerea apei potabile in sat. A fost primul din Salaj si printre primele cinci sate din tara care si-a rezolvat aductiunea apei prin fonduri de la SAPARD. Apa, dupa ce este pompata intr-un bazin de captare, revine in gospodariile oamenilor prin cadere. Spun gospodariile oamenilor, deoarece la inceputuri erau cismele stradale. Cum gospodarii foloseau in nestire apa (pentru adapatul animalelor, pentru udatul gradinilor), iar primaria platea, prim edilul din Coseiu a luat masuri. Si anume, a desfiintat cismelele si i-a obligat pe sateni sa-si traga apa in curte si sa-si achizitioneze apometre pentru inregistrarea consumului. Chiar daca la inceput satenii au fost nemultumiti de masura primarului, cu timpul si-au dat seama ca tot ce consumi trebuie platit.

Apa din izvoare de coasta

In comunele Sig, Cizer, Cristolt s-a apelat la sisteme locale de captare si distribuire a apei potabile. Primarul Florian Bonte, singurul edil din Salaj care a reusit sa obtina fonduri europene pentru reabilitarea a doua drumuri comunale, nu a mai apelat nici la bani de la guvern, nici la bani europeni si a injghebat o retea de aductiune a apei si o statie de epurare cu surse financiare proprii. A captat cateva izvoare de coasta si 90 la suta din gospodariile Sigului au apa potabila la robinet.

Fonduri europene si guvernamentale pentru primarii descurcareti

Cu fonduri accesate prin Masura 322- Renovarea si moderniza-rea satelor -, 22 de comune salajene au accesat fonduri pentru aductiunea de apa potabila. Amintim doar cateva: Agrij, Banisor, Dobrin, Salatig, Fildu de Jos. Prin Programul de Dezvoltare Rurala a Bancii Mondiale, apa potabila a ajuns in gospodariile din Cuzaplac,Letca, Lozna. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala a finantat lucrarile si materialele necesare aductiunii apei in Rastoci, Sasa, Camar, Marin, etc. Unele lucrari au fost deja finalizate, altele se afla in curs de implementare, implementare care se va putea face in functie de alocarile anuale din bani guvernamentali sau europeni.

Canalizarea este suplinita de fose septice

Cum apa potabila adusa in curte sau in casa nu mai este un lux, ci o normalitate, multi primari si fosti primari s-au zbatut pentru a atinge acest tel. Asa se face ca s-au orientat spre accesarea fondurilor guvernamentale, ori fonduri europene. De pilda, prin Ordonanta de Guvern nr.7/2006 s-a introdus apa in comuna Benesat si sunt perspective sa se introduca si in comuna Creaca. Numai ca prin ordonanta respectiva nu se acordau fonduri si pentru canalizare. Primarul de Benesat, Sorin Romocea, a gasit solutia. A racordat la reteaua de apa doar gospodariile care au si fosa septica. Astazi, 90 la suta dintre gospodariile din Benesat au fost racordate la conducta stradala. Ce te faci, insa, ca fosa septica se umple din cand in cand, iar vidanjarea ei costa. Oamenii sunt constienti ca mai putin costa vidanjarea decat amenda Garzii de Mediu si se conformeaza.

Salajul si apa

Dupa infiintarea judetului, in Zalau era criza de apa, mai ales de apa necesara unitatilor industriale care atunci incepeau sa mijeasca. Prima conducta de apa din judet s-a montat in anul 1970 si se intindea din Somes, de la Jibou, pana pe platforma industriala a Zalaului. Apoi s-a construit barajul de la Virsolt, care acopera o zona mai mare a Salajului cu sisteme de alimentare cu apa. Dupa ‘89 s-au vehiculat doua idei referitoare la alimentarea cu apa a judetului. Una prevedea aductiunea apei din Crisul Repede, iar cealalta, care inca mai zvacneste, se refera la alimentarea cu apa a municipiului Zalau si a unor localitati din partea de sud-est a judetului din barajul de la Gilau, judetul Cluj. Aceasta idee nu-i pierduta de tot, doar bani sa fie.

/Graiul Salajului,

http://www.graiulsalajului.ro/jumatate-din-salajenii-de-la-tara-beau-inca-apa-din-fantani-a-37311

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ