Revista presei locale

Stop pentru furtul de lemne din păduri!

Deputatul PNL Cristian Chirteş a declarat joi, 31 octombrie, într-o conferinţă de presă, că descentralizarea trebuie să se facă pe două paliere, la nivel judeţean şi local.  „Guvernul USL şi-a stabilit termene clare în ceea ce priveşte descentralizarea. Se vorbeşte de foarte mult timp despre acest proces. Uniunea Social Liberală are un proiect clar privind descentralizarea. 2014-2020 este un alt exerciţiu bugetar al Uniunii Europene. Trebuie să fim pregătiţi ca şi la nivel local sau judeţean să avem structuri care să poată accesa aceste fonduri. Trebuie să remarcăm că interesul sau problemele cetăţeanului sunt în cea mai mare parte de interes local sau judeţean. Multe dintre ele trebuie să ajungă astăzi la administraţia centrală, ceea ce nu este normal. Descentralizarea se va face pe două paliere: la nivel judeţean şi la nivel local. Toată lumea a fost de acord că majoritatea acestor etape de descentralizare trebuie să fie făcute la nivel judeţean. Noi considerăm că doar administraţiile locale şi judeţene ştiu cel mai bine care sunt problemele cetăţeanului”, a menţionat Cristian Chirteş. Stop furtului de lemne din păduri. Cristian Chirteş a vorbit şi despre Codul Silvic, proiect care se află în dezbatere în cadrul comisiilor de specialitate, scopul acestuia fiind stoparea furtului de lemn din pădurile ţării şi paza celor 500.000 ha care astăzi sunt ale nimănui. „Codul Silvic este depus la Senat. Se află în dezbatere în cadrul comisiilor de specialitate, urmând ca în două săptămâni cele două comisii să prezinte un raport legat de Codul Silvic. Urmează plenul Senatului, iar apoi acesta va ajunge la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională. Eu fac parte din Comisia de Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii specifice, sunt direct implicat în susţinerea şi dezbaterea acestui cod. Prin noul cod vom reuşit să asigurăm paza celor 500.000 de hectare care astăzi sunt ale nimănui. Este o suprafaţă importantă de pădure care nu este păzită. Codul vrea să rezolve problemele litigiilor care sunt la nivel naţional. O altă prevedere deosebit de importantă este limitarea furtului. Scopul este stoparea sau diminuarea furtului din păduri prin introducerea principiului că lemnul se vinde doar măsurat. Prin acest principiu respectăm şi directiva europeană, care ne spune foarte clar principiul trasabilităţii lemnului”, a afirmat deputatul Cristian Chirteş.

/Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=152150

/Radio Mureş MS http://www.radiomures.ro/stiri/descentralizarea_este_un_proiect_pe_care_guvernul_vrea_sa_il_treaca_prin_asumare_de_raspundere.html

Peste 300.000 metri cubi de nămol s-au prăvălit peste sat

În  30 octombrie 1971, în comuna Certeju de Sus din judeţul Hunedoara, avea loc cea mai mare tragedie produsă în România până atunci. Nu mai puţin de 89 de persoane, mineri, localnici, dar şi salvatori aveau să-şi piardă viaţa după ruperea unui baraj al iazului de decantare ce aparţinea exploatării miniere. Oamenii au fost înghiţiţi de valul de mâl ucigaş în timp ce dormeau. Totul se întâmpla la şase zile după festivităţile comuniste dedicate împlinirii a 225 de ani de la deschiderea Minei din Certej. De ce şi-au amintit abia acum de tragedie? Miercuri, încă de la ora fatidică, au fost demarate în faţa Ministerului Mediului, mai multe manifestări de comemorare a victimelor tragediei din 1971 de la Certej. Organizatorii evenimentului promovat pe reţelele de socializare au depus, ieri, în faţa ministerului la ora 4:55, prima lumânare în memoria celor seceraţi de valul de steril, iar pe tot parcursul zilei, acţiunea a continuat cu depuneri de flori. Acţiunea nu a impresionat cu nimic în Certej, iar rudele celor morţi în 1971 au mers la biserică pentru a-i pomeni pe cei dispăruţi atunci, cum cere obiceiul şi cum fac an de an de la tragedie încoace. Mai mult, localnicii împreună cu primarul din Certeju de Sus s-au întrebat de ce n-au fost comemorate victimele şi în anii trecuţi, dar brusc, toată lumea îşi aminteşte acum de eveniment. „S-au gândit să ţină şi ei o comemorare, e un lucru bun. Este prima dată când aud şi eu de o comemorare, dintr-o dată au devenit toţi interesaţi. Cu tot respectul pentru memoria celor care au murit atunci, Dumnezeu să-i odihnească! Însă, sunt dezamăgit de faptul că doar acum şi-au adus aminte şi într-un anumit context, semn că nimic nu-i întâmplător în ţara aceasta”, a declarat, ieri, Petru Cîmpian, primarul localităţii Certeju de Sus. „Aveam senzaţia că un batalion de tancuri vine peste noi” În data de 30 octombrie 1971, la ora 4:55, digul iazului de decantare de la mină avea să se rupă, iar munţii de steril să alunece peste aşezare. Digul s-a rupt pe o lăţime de 80 de metri şi din iaz s-au prăvălit peste sat, în câteva minute, 300.000 de metri cubi de steril. În doar un sfert de oră, valul a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. Dezastrul a provocat 89 de morţi şi peste 80 de răniţi, arată actele vremii, iar autorităţile comuniste au anunţat oficial doar 48 de morţi, pentru a nu fi nevoite să declare doliu naţional. Securitatea a trecut în certificatul de deces la peste 40 de victime „asfixie mecanică cu nămol” iar la restul, ale cauze de deces. În acest fel, s-a muşamalizat numărul real al victimelor produse de viitura ucigaşă şi nu s-a declarat doliu naţional. Martorii tragediei îşi amintesc clipă de clipă tot ce s-a întâmplat în dimineaţa fatidică. Printre ei este şi actualul primar al localităţii, care a scăpat cu viaţă. Se pregătea să meargă la şcoală, când s-a auzit că vine viitura. „S-a auzit un zgomot infernal, dădea senzaţia că vine un batalion de tancuri. S-a întrerupt energia electrică şi apoi se mai auzeau nişte gemete de animale care se zbăteau în mâl. Era semiîntuneric şi foarte multă ceaţă, am ieşit din casă, dar nu ştiam cât se mai ridică nivelul mâlului care intra în locuinţă. Casa a fost trainică şi a rămas în picioare, restul anexelor au fost rase de val. La noi, nivelul mâlului avea un metru”, îşi aminteşte Petru Cîmpian, primarul comunei Certej. Salvatori înghiţiţi de vii. Imediat, localnicii au început operaţiunile de salvare a celor care erau prinşi de viitură şi strigau după ajutor. Până să ajungă militarii şi echipele de salvare, mai mulţi oameni au fost scoşi din capcana ce ameninţa să-i omoare. Operaţiunile de salvare aveau să facă şi alte victime, pentru că militarii în termen, studenţii şi voluntarii nu ştiau zona, iar în încercarea de a ajunge la cei prinşi, au căzut în fântânile satului acoperite de mâl. Nimeni şi nimic nu i-a mai putut ajuta, au murit înecaţi. În documentele de stare civilă şi evidenţă a populaţiei au fost identificaţi 83 de morţi din Certej, restul până la 89 se presupune că sunt militari în termen care şi-au pierdut viaţa în operaţiunile de salvare. „Se improvizase o platformă cu 5-6 elicoptere utilitare, care participau la scoaterea victimelor din mâl. În zona centrală a localităţii erau ambulanţe şi camioane care transportau victimele la spital, la Deva, iar cadavrele au fost strânse şi identificate la căminul cultural din localitate. Îmi aduc aminte că au fost familii întregi care au dispărut. Cum le-a fost norocul, pentru că hazardul a determinat decesul unora şi supravieţuirea altora. Şi primarul de atunci a murit, locuia în apropierea clădirii administrative a minei”, îşi mai aminteşte Petru Cîmpian. Zeci de victime au fost descoperite în locuri în care nu aveau ce căuta, la sute de metri de casele lor, semn al imensei forţe pe care a avut-o viitura ucigaşă. După un an de cercetări şi audieri, ancheta comuniştilor a decis că nu sunt vinovaţi, pentru că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Şi-au învăţat lecţia!

Comuniştii şi-au învăţat imediat lecţia, au mai construit la Certej încă două baraje, însă măsurile de siguranţă depăşeau cu mult normele vremii. Unul a fost făcut la un an distanţă de tragedia din 1971 şi celălalt în 1979-1980. Ambele au fost proiectate pentru a rezista la un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter, iar în zona Certej, cele mai mari cutremure consemnate abia dacă pot ajunge la 4 grade, dat fiind faptul că aşezarea este protejată de munţi vulcanici foarte stabili. Primarul de astăzi al localităţii spune că o astfel de tragedie nu s-ar mai putea întâmpla.

/Mesagerul Hunedorean HD http://www.mesagerulhunedorean.ro/peste-300-000-metri-cubi-de-namol-s-au-pravalit-peste-sat