Revista presei locale

Precipitaţii record la Curtea de Argeş: 64 litri/mp

Săptămâna trecută un adevărat potop a lovit municipiul Curtea de Argeş, fiind înregistrat un volum de precipitaţii de 69 de litri pe metrul pătrat. Ca de fiecare dată când plouă în municipiul nostru au apărut şi probleme. Subsolurile unor gospodării au fost inundate, în timp ce mai multe străzi se aflau sub ape, din cauza faptului că reţeaua de canalizare nu a mai făcut faţă. Mai mult decât atât, apa a acoperit şi o parte din parcul Fântâna lui Manole. „Am rezolvat într-un mod eficient problemele şi am reuşit să trecem peste situaţia delicată, apărută din cauza volumului de precipitaţii. Au fost inundate 3 gospodării, situate pe străzile Daniel Sterescu, Fabricii şi Victoriei, însă chiar în cursul nopţii am scos apa din beciuri. Au mai fost probleme pe bulevardul Basarabilor, unde din cauza frunzelor au fost blocate gurile de scurgere. Am luat rapid legătura cu domnul Nastea care a chemat oamenii de acasă şi am rezolvat această problemă. În rest au mai fost probleme în zonele clasice, respectiv, zona gării, strada 1 Decembrie şi Colegiul „Vlaicu Vodă”, a declarat primarul Nicolae Diaconu. Aproape 25.000 de pui au murit la o fermă din Băiculeşti Nu doar la Curtea de Argeş au fost probleme din cauza ploilor abundente. Inundaţiile produse în urme precipitaţiilor au afectat 16 localităţi din judeţ, printre care şi comunele Tigveni, Valea Danului şi Băiculeşti. Conform statisticilor întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, apele au pătruns în peste 60 de locuinţe, dar şi în incinta unor societăţi comerciale. Printre acestea din urmă se numără şi o fermă avicolă din Băiculeşti. Aici au fost găsiţi morţi 24.812 pui de nouă zile. Deşi au provocat pagube materiale însemnate, inindaţiile nu s-au soldat cu victime omeneşti. Patru persoane au fost în pericol din cauza apelor revărsate, dar toate au fost salvate în urma intervenţiei pompierilor. Lacurile de acumulare s-au umplut la 89% din capacitate
De asemenea, precipitaţiile abundente de săptămâna trecută au dus la o creştere a debitelor pe toate râurile din Argeş. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, judeţul s-a aflat sub atenţionare hidrologică referitoare la scurgeri importante de apă pe versanţi, torenţi şi pâraie, cu efect de inundaţii locale şi creşteri de debite, fiind posibile depăşiri ale cotelor de apărare. Singurele probleme mai importante au fost provocate de râul Teleorman, care s-a revărsat şi a inundat o şosea din sudul judeţului, precum şi 15 gospodării, fără a provoca victime. Ploile au determinat şi o creştere a volumului de apă din acumulări. Astfel, în lacurile de acumulare din bazinul hidrografic al Argeşului există 660 de milioane metri cubi de apă, reprezentând 89% din capacitatea de stocare. /

Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8165-precipitatii-record-la-curtea-de-arges-64-litri-mp

Teme similare

Anchetă la Poliţia Câmpulung privind infectarea apei

În urma incendiului la depozitul de deşeuri periculoase, În afara anchetelor întreprinse după incendiul de la platforma ARO, de pe 2 octombrie, ale căror rezultate preliminare linişteau câmpulungenii, iată că o alta este în desfăşurare chiar la Poliţia Câmpulung. Conform datelor oficiale preliminarii, aerul şi apa din zona platformei ARO nu ar fi contaminate. Potrivit unei informări a Instituţiei Prefectului Argeş, după incendiu s-au prelevat probe din aer şi sol de către mai multe instituţii, iar analizele au arătat că nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise. Conform unui document oficial semnat de Radu Stroe, ministrul de Interne, datat pe 10 octombrie 2013, ca urmare a unei interpelări a actualului ministru al Economiei, Andrei Gerea, de pe vremea când era deputat, la Poliţia Câmpulung ar mai fi în desfăşurare o anchetă, prin care sunt cercetaţi mai mulţi angajaţi ai SC Global Eco Center, ai Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Cităm din acest document, din care reiese că apa la Câmpulung nu ar fi în parametri admişi, cum s-a declarat oficial: „La nivelul Poliţiei Municipiului Câmpulung se află în lucru un dosar penal în care se efectuează cercetări faţă de mai mulţi angajaţi ai SC Global Eco Center SRL, ai Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Regional Argeş şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, sub aspectul comiterii infracţiunii de infectare a apei şi trafic de stupefiante, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 311 şi art. 312 din Codul Penal. Cercetările sunt efectuate sub supravegherea unui procuror, urmând ca, după finalizarea acestora, dosarul să fie înaintat unităţii de parchet competente, pentru a fi dispusă soluţia legală.”
Articolul 312 din Codul Penal privind traficul de stupefiante prevede că:  „Producerea, deţinerea sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, toate acestea fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea acestor drepturi. Dacă fapta prevăzută a fost săvârşită organizat, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” Iar articolul 311 din Codul Penal prevede: “Infectarea prin orice mijloace a surselor şi reţelelor de apă, dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.” În urma anchetei pentru soluţionarea dosarului, se va stabili adevărul, cum ar fi normal. /Evenimentul Muscelean, http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12778-ancheta-la-politia-campulung-privind-infectarea-apei.html

Teme de mediu

Prospecţiuni de gaze de şist abuzive

În Băbana, Poiana Lacului, Moşoaia, localnicii s-au trezit că o firmă de prospecţiuni le face gropi pe proprietatea lor. Unii dintre ei şi-au dat acordul, fiind plătiţi cu 20-30 lei groapa, alţii s-au trezit peste noapte cu ele făcute, fără voia lor. Pînă în prezent există o singură plîngere la poliţie pentru încălcarea proprietăţii. Ca şi în Banat şi în Dobrogea, Argeşul a devenit şi el o ţintă pentru căutătorii de gaze de şist, dar nimeni nu recunoaşte acest lucru. Cei nemulţumiţi pot apela la redacţia Curierului zilei, Poliţie şi Primărie. De la începutul lunii, pămîn­tu­ri­le din mai mul­te comune din judeţul nostru ara­tă ca după bombarda­ment. Zeci de terenuri din Ar­geş au fost marcate cu ţă­ruşi. Au a­părut apoi ca din se­nin ca­bluri înşirate peste tot. Ma­joritatea oamenilor n-au ştiut ce se întîmplă şi cine este res­ponsabil pentru a­cest de­ranj, însă unii dintre ei ştiau de la început că firma Pros­pec­ţiuni SA face săpături pen­­tru descoperirea de zăcă­min­te. Deşi reprezentanţii fir­mei patronate de contro­ver­satul afacerist timişorean O­vidiu Tender nu vor să spună exact ce caută, tot mai mul­te indicii duc către faptul că în judeţul nostru se caută gaze de şist, exact ca în zonele Dobrogea şi Banat. Unii dintre argeşenii care au fost călcaţi de lucrătorii firmei Prospec­ţiuni SA s-au bucurat cînd au văzut că pentru o gropă făcută pe tere­nul lor au primit bani. Există însă şi persoane care nu ştiau că proprieta­tea le-a fost călcată, care s-au trezit peste noapte cu diverse instalaţii în grădini sau păduri. „Mi-au defrişat pădurea“ Pe cîţiva dintre cei surprinşi de ce se poate întîmpla pe terenurile lor, fără ca ei să-şi dea seama, i-am întîlnit în satul Dinculeşti, din Poia­na Lacului. „Iniţial, am auzit că au început nişte prospecţiuni, dar n-am crezut că vor ajunge şi la mine pe proprietate. Ieri, a venit vecinul şi m-a anunţat că terenurile noastre sînt traversate de nişte cabluri. Am venit în grădină şi ne-am uitat. Aşa era! Au stat maşinile de la firma lor par­cate în stradă, dar în faţa porţii mele. Nu ne-a băgat nimeni în seamă. La noi aici în zonă sînt 5 case şi normal că terenurile aparţin cuiva. Avem cabluri peste tot, şi în pomi! În pă­dure au defrişat şi au pus cabluri exact ca aici, cu 5 senzori. Ar fi fost normal să ne întrebe şi să nego­ciem o despăgubire, pentru că noi nu pu­tem ara de cablurile respective, nu pu­tem desfăşura lucrările cîmpului decît cînd pleacă dînşii. Ne-au spus că, dacă le tăiem sau le aruncăm in­stalaţiile montate pe proprietăţile noas­tre, o să vină o echipă de inter­venţie şi vedem noi ce se întîmplă. Cu alte cuvinte, mi-au defrişat pădu­rea şi mă mai şi ameninţă. Ca la noi, la nimeni!“, a spus Marian Cristescu. „Mă întreb pe unde au intrat“ Cristian Dumitru, 64 de ani, un alt localnic din Dinculeşti, s-a plîns: „Nu ştiu cum m-am pricopsit cu o asemenea instalaţie la mine în grădină. Nu m-a anunţat nimeni ni­mic, nu m-a întrebat nimeni dacă sînt de acord. M-am trezit cu ea peste noapte. Am înţeles că sînt unii de la Prospecţiuni care caută gaze de şist sau cam aşa ceva. Aşa am înţeles de la băieţii ăştia că n-a vorbit ni­meni cu mine să-mi spună ce cau­tă, gaze sau alte minuni. E anormal ce se întîmplă! Am fire de curent prin grădină, şi nu doar aici, şi pe un alt teren. Mă întreb pe unde au intrat, de nu i-am văzut, că am fost mereu acasă. Nu-s tîmpit, sînt om cu părul alb, dar aşa a fost! Veci­nul m-a anunţat. Am trăit s-o văd şi pe asta: eu sînt proprietarul, dar nu ştiu ce am pe teren. Dacă vreau să ar grădina, Dumnezeu cu mila! N-aş vrea să fac rele, aşa că nu umblu la ce au montat ei. Mă întreb, de ce nu mă trezesc eu pe terenul meu şi cu un sac plin cu euro?“  „Pe domeniul public, aviz de la primărie“ Omul de afaceri Ovidiu Tender deţine 55,7% din acţiunile Prospecţiuni, prin firma Tender SA Timişoara, iar SIF Muntenia (SIF4) are 11,82%. Edilul comunei Poiana Lacului ne-a spus că ştia că cei de la Prospecţiuni SA desfăşoară lucrări prin comună, dar că în nici un caz aceştia nu au permisiunea să intre pe proprietăţile locuitorilor: „Este o firmă de prospecţiuni în lo­calitatea Poiana Lacului care în­cear­că să facă un studiu pentru a evalua posibilitatea explorării unor zăcăminte petroliere. Discutăm de două lucruri distincte. Pe dome­niul public tre­buie aviz de la pri­mărie, iar pe pro­prietatea privată, aşa cum e normal, nu au voie să calce fără acordul proprie­ta­ru­lui. S-a discutat doar de­pre petrol, nu de­s­pre gaze de şist“. O singură plîngere În cele mai multe din cazuri, din neştii­ţă sau din teama de a nu da de mare belea, oa­menii n-au mişcat un pai după ce s-au trezit cu cablurile în propriile grădini. Prin urmare, la nivelul judeţului Argeş, susţin poliţiştii, a fost fă­cută o singură plîngere, o sin­gură persoană din co­muna Moşoaia a sesizat la poliţie faptul că o firmă de prospecţiuni a intrat pe proprietatea sa în mod a­buziv. „A fost depusă o singură plîngere pentru tulburare de posesie. Nu ştiu dacă există şi alţi ce­tăţeni nemulţumiţi, dar a­ceştia trebuie să ştie că se pot adresa poliţiei. Re­feritor la plîngerea înre­gis­trată, o persoană susţine că această firmă a intrat pe pămîntul dumneaei fă­ră acordul acesteia şi că ar fi făcut nişte săpă­turi. O să se analizeze si­tuaţia, să vedem dacă se ia în calcul şi acţiunea de distrugere. E prematur să mă pro­nunţ“, a de­cla­rat Dă­nuţ Dinu, purtător de cuvînt IPJ Argeş. Po­tri­vit oame­ni­lor legii, în caz că se vor do­ve­di a fi rea­le acuzele, vi­no­vaţii riscă o pedeapsă cu închi­soa­rea între 1 şi 5 ani. Este posibilă însă şi împă­carea părţilor. La Băbana, 20 - 30 de lei pentru o groapă. Bebe Ivan, primarul comunei Băbana, ne-a vorbit despre acţiunile pe care cei de la Prospecţiuni SA le fac şi în comuna pe care o gospodăreşte: „S-au mai făcut prospecţiuni şi în urmă cu ceva vreme, dar atunci au venit doar cu două maşini şi au plecat rapid. Acum, lucrările sînt mai ample. Oamenii din localitate sînt bucuroşi că primesc nişte bani în schimbul căutărilor care se fac pe terenurile lor. Banii îi vor primi la final, prin mandat poştal, care ajunge în 30 de zile. Li s-au oferit 20 - 30 de lei pentru fiecare groapă. În caz că se intră cu tractorul şi sînt afectate culturile agricole, suma creşte. Au venit mulţi localnici să mă întrebe de unde iau şi ei bani pentru găurile pe care le aveau pe terenuri. I-am îndrumat şi a fost bine. Şi primăriei firma îi datorează 200 de milioane lei vechi, bani pe care trebuie să-i încasăm săptămîna acesta, pentru că au folosit drumul comunal, au trecut cu utilaje care cîntăresc peste 3,5 tone. Am încheiat un contract în acest sens“. Tanti Zali i-a fugărit pe cei de la Prospecţiuni SA Şi în alte zone din ţară se fac prospecţiuni în căutarea gazelor de şist. Tanti Zali a dat dovadă că ştie să îşi apere dreptul de proprietate, că banii pe care i-ar putea primi nu au o atît de mare importanţă ca pămîntul pe care îl deţine. Tanti Zali, o bunicuţă din Sînmihaiu Român, localitate aflată la cîţiva kilometri de Timişoara, a încercat să scoată cu mîinile ei explozivii din găurile săpate în pămîntul unde ea are plantat grîu şi unde angajaţii Prospecţiuni SA căutau pe terenul ei gaze de şist, ILEGAL şi FĂRĂ SĂ ÎI CEARĂ ACORDUL, provocînd explozii şi UNDE SEISMICE. Potrivit colegilor din presa naţională, bătrînica s-a certat şi i-a pus pe fugă, alături de nepotul ei, pe angajaţii care plantau bombe şi pe şefii acestora care încercau s-o convingă că subsolul e al statului. “Ca să ajungeţi la subsol, trebuie să foraţi prin cei 30 de centimetri de sol pe care am eu grîul. Ăla e al meu şi nu vă permit!”, le-a spus tanti Zali.“Pe mine nu mă interesează banii, despăgubirile, pe mine mă interesează pămîntul meu! Eu scot expozibilul să văd ce se întîmplă. Dacă mor, mor. Bine că îi voie să băgaţi explozibilul, dar de scos nu îi voie să îl scot eu”, a mai spus bătrînica, pentru presa naţională. „Se vor găsi soluţii pentru rezolvarea problemelor“ Pentru a vedea care este punctul de vedere al celor de la Prospecţiuni SA, am contactat-o telefonic pe Andra Sas, PR în cadrul firmei. Aceasta a solicitat o serie de întrebări în scris, pe o adresă de e-mail. Ne-am conformat, dar ulterior am primit telefon de la Mihai Mitroi, vicepreşedintele companiei Prospecţiuni SA, care a preferat să ne explice telefonic: „Abia în 2021 se va lua în calcul, potrivit declaraţiei Mariei Gheorghe - OMV Petrom - eventuala posibilitate a exploatării gazelor de şist. În acest moment efectuăm doar exploatare de tip 2 D. Se urmăresc structurarea subsolului, obţinerea unei imagini structurale a subsolului în care ar putea exista rezerve de petrol. Totul, pentru că Petrom doreşte să-şi cunoască mai bine forma cîmpului petrolier unde îşi desfăşoară activitatea. Pentru a desfăşura aceste prospecţiuni, OMV Petrom a obţinut aviz de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Apoi, pe plan local s-a primit avizul de la Agenţia de Protecţie a Mediului Argeş. În plus, a mai fost vorba de mai multe notificări, care au fost făcute ca la carte. Ce trebuie remarcat e că noi nu intrăm pe terenuri decît cu acordul autorităţilor locale. La fiecare primărie am cerut voie să amplasăm cîte un anunţ cu un număr de telefon. Pînă în acest moment am întocmit înţelegeri scrise cu peste 430 de persoane fizice şi juridice din Argeş. În general, oamenii sînt mulţumiţi că primesc ceva la schimb. Există şi o plîngere de la poliţie de la o persoană care susţine că s-a intrat abuziv. Vom lua legătura cu aceasta, va fi despăgubită în funcţie de constatările făcute în teren. Oamenii trebuie să ştie că pot lua legătura cu noi, se pot interesa la primărie despre noi, dar, ca să nu mai existe persoane care nu ştiu ce facem, vom distribui şi broşuri prin localităţile prin care trecem. În Argeş vom mai desfăşura lucrări 5-6 luni, dar nu în aceleaşi localităţi în care am fost. Sîntem în faza de achiziţie date a proiectului. Peste 4-5 luni vom trece în faza de procesare a datelor, apoi de interpretare. Durează destul de mult. De mîine, eu şi directorul Marius Milea vom începe o investigaţie internă în ce priveşte reclamaţiile. Se vor găsi soluţii pentru rezolvarea oricăror probleme, vă asigur, şi vă promit că veţi fi informaţi despre situaţia din Argeş“. Cînd ieşim în stradă, fie că sîntem pro sau contra,  Ştim pentru ce protestăm? Cum situaţia protestatarilor care ies în stra­dă e de actualitate, ne întrebăm şi noi legitim: cei care ies în stradă, fie că protestează pro, fie că sînt contra unui proiect, sînt docu­men­taţi temeinic ori susţin o idee indusă de cineva care ar avea interese în acest sens? Plecînd de la această întrebare, am discutat ieri cu mai mulţi argeşeni pe această problemă. Sorin Marin, 35 de ani: „Eu nu ştiu cît de informaţi sînt cei care pro­testează! Asta pentru că interese­le sînt mari la mijloc, iar noi sîntem prea mici. Mulţi dintre cei care ies în stradă nici nu ştiu ce caută acolo sau care e miza unei probleme. Păi, nu aşa facem treabă!“ „Ştiau despre ce e vorba“ Camelia Dumitru, 25 ani: „Sin­cer, eu zic că vocea străzii e cea mai importantă. Acum, eu nu cred că s-ar gîndi cineva să plătească un om să iasă în stradă spre a pro­testa pentru o cauză! Nu, eu cred că cine a ieşit, fie că vorbim de gazele de şist, fie de Roşia Mon­tană, pentru că numai asta văd la TV, ştia despre ce e vorba!“ Elena G., 29 ani: „A protesta înseamnă a-ţi exprima nemulţu­mi­rea faţă de o situaţie de fapt. A­dică eşti pro sau contra unui proiect, or­donanţă etc. Atunci ce mai e de ştiut mai mult de-atît?“ „Plătiţi să protesteze“ Marin Bădescu, 73 ani: „Din ce pre­zen­tau pro­testatarii, e şi bine, e şi rău. Bine pentru lo­curi de mun­că, rău că s-a discutat despre cianură. A­cum eu nu ştiu ce e adevărat sau nu! Eu zic că ar fi bine să ex­ploa­tăm noi, dar de unde tehnologie? Eu zic că sînt şi unii protestatari plă­tiţi şi puşi să strige una sau alta pentru un interes! Vă daţi seama că interesul e mare, fie că vorbim de Roşia Montană, de gazele de şist sau altele“. Nicolae N., 67 ani: „Ştiţi cum este problema şi cu pro­­testatarii. Ei ies în stradă, dar oa­re sînt documen­taţi? Pentru că în­trebarea asta mi-o pun şi eu, cu atît mai mult cu cît zic că, de exemplu, la Roşia Montană, ex­plotarea ar trebui făcută cu o teh­nologie modernă şi nepoluantă şi să ne rămînă nouă 90% din bo­găţia solului!“ „Mulţi nu sînt informaţi“ Maria Marinescu, 57 de ani: „Eu mă uit la televizor de ceva vre­­me şi vă spun că, de exemplu, în problema Roşia Montană, unii zic într-un fel, alţii în altul! E clar că mulţi nu sînt informaţi. Dacă ar veni specialişti care să aducă nişte in­formaţii concrete, mi-aş fa­ce şi eu o idee. Dar, aşa, nu pot decît să concluzionez că nu sînt informaţi! În ce priveşte exploatarea de la Ro­şia Montană, eu zic că ar tre­bui să beneficiem noi, românii, de bogăţia solului nos­­tru, nu?“ Georgeta Sea, 71 ani: „Ce protes­ta­tari? Că noi tot să­raci ră­mînem! A­cum u­nii protes­tează a­şa, alţii altfel! Păi, eu nici nu cred că sînt prea bine do­cumentaţi!“ „Unii vin să vadă ce se întîmplă“ Ramona S., 28 ani: „Nu ştiu ce să vă spun. Poate or fi şi unii care nu ştiu despre ce e vorba la un pro­test, dar cei mai mulţi clar că ştiu subiectul!“ Nicoleta Marin, 31 ani: „Ce pro­­teste, că n-am mai văzut aşa ce­va de la Revolu­ţie! Ieşim în stradă să ne aflăm în trea­bă, că nimic nu se schimbă! A­cum, sînt convin­să că prin­tre cei care pro­tes­tează de mul­te ori sînt şi unii veniţi acolo să va­dă ce se întîm­plă, să in­sti­ge sau eu ştiu ce să mai facă!“ Raluca B., 45 de ani: „Eu mă uit la televizor, citesc presa şi pot să vă spun că, şi de-o parte şi de al­ta, toţi au un punct de vedere, dar adevărul e mereu la mijloc. Adică, cei bine informaţi sînt cei care vorbesc cel mai mult, ceilalţi ştiu ideea principală“. Cătălin: „Cum să vă spun eu: am văzut protestatarii pro de la Ro­şia Montană, de exemplu. Sînt vocali şi poate pe undeva au drep­tate. I-am văzut şi pe ceilalţi care vor exploatarea de la Roşia Mon­tană, şi ei au motivele lor! Eu zic... că în acest caz ar trebui să ştie pen­tru ce protestează. Oricum, proiectul Roşia Montană nu e de ieri, de azi, de ce nu s-au gîndit cu ani în urmă să protesteze şi de ce au ieşit acum? Mie să-mi răspundă la această întrebare cineva!“. / Curierul Zilei,

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52217&Itemid=375