Revista presei locale

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a verificat mai multe investiţii de amenajare a cursurilor de apă

În perioada 1-4 iulie 2013 a avut loc vizita misiunii de analiză a Departamentului Tehnic al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, în care au fost verificate lucrarile aferente obiectivului de investitii ,,Regularizare pârâul Frumoasa aval baraj Frumoasa – confluenţă cu râul Olt, judeţul Harghita”. Acest proiect a constat in amenajarea si consolidarea albiei pârâul Frumoasa pe o lungimede 7,34 km si refacerea a 5 podete pe teritoriul comunei Frumoasa din judetul Harghita. La aceasta intalnire de lucru au participat toti factorii implicati in derularea lucrarilor, respectiv reprezentanti ai ordonatorului principal de credite, beneficiarului, proiectantului, constructorului, precum si ai autoritatilor locale, fiind evidentiate efectele sociale si economice ale proiectului si impactul pozitiv asupra factorilor de mediu. Valoarea totala a investitiei este de 7,68 milioane de lei, din care cu finantare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei in cadrul proiectului FP 1579/2006 ,,Investitii prioritare in domeniul gospodaririi apelor” – 6,9 milioane de lei. De asemenea, în perioada 10 iulie-10 septembrie s-a desfasurat actiunea de inspectie tehnica si verificare a modului de realizare a investitiilor si a respectarii documentatiilor tehnice care au stat la baza acestora, privind lucrarile de amenajare a cursurilor de apa din bazinul hidrografic Olt cu rol de aparare impotriva inundatiilor, executate in perioada 2011-2013. La acest control au participat reprezentanti ai Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice – Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Administratiei Nationale „Apele Romane”, Administratiei Bazinale de Apa Olt-Serviciul Promovare Investitii, Urmarire Investitii si Sistemelor de Gospodarire a Apelor. Au fost verificate lucrarile aferente a unui numar de 14 obiective de investitii finalizate in perioada mentionata, respectiv 3 in judeţul Harghita, 3 in judeţul Covasna, 1 obiectiv in judeţul Sibiu, 5 in judeţul Valcea si 2 investitii in judeţul Olt. Concluziile acestei actiuni, conform Proceselor verbale de control intocmite, au evidentiat faptul ca lucrarile de investitii au fost executate in conformitate cu documentatiile tehnice, comportandu-se corespunzator la viiturile inregistrate de la punerea lor in functiune si pana in prezent. Avand in vedere viiturile inregistrate in ultimii ani si necesitatea suplimentarii lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, au fost intreprinse demersuri privind promovarea unor lucrari hidrotehnice semnificative pe sub-bazine ale principalelor cursuri de apa, corelate cu schema de amenajare a bazinului hidrografic Olt si proiectul ,,Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in b.h. Olt” aflat in derulare cu finantare din fonduri nerambursabile – Axa 5 POS Mediu. /Ziarul de Valcea,

http://ziaruldevalcea.ro/2013/10/23/banca-de-dezvoltare-a-consiliului-europei-a-verificat-mai-multe-investitii-de-amenajare-a-cursurilor-de-apa/

Lucrarile de protectie impotriva inundatiilor, verificate de inspectorii ABA Olt

In trimestrul al III-lea al acestui an, Serviciul Promovare si Urmarire Investitii din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Olt a efectuat o serie de activitati privind realizarea lucrarilor pentru prevenirea si protectia impotriva inundatiilor. In acest sens a avut loc inspectia tehnica si verificarea modului de realizare a investitiilor si a respectarii documentatiilor tehnice care au stat la baza acestora in ceea ce priveste lucrarile de amenajare a cursurilor de apa din bazinul hidrografic Olt cu rol de aparare impotriva inundatiilor, executate in perioada 2011-2013. La acest control, desfasurat in perioada 10 iulie - 10 septembrie, au participat reprezentanti ai Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice - Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura, ai Administratiei Nationale ,,Apele Române”, Administratiei Bazinale de Apa Olt -Serviciul Promovare Investitii, Urmarire Investitii si ai Sistemelor de Gospodarire a Apelor. Au fost verificate lucrarile aferente unui numar de 14 obiective de investitii finalizate in perioada mentionata, respectiv 3 in judetul Harghita, 3 in Covasna, un obiectiv in Sibiu, 5 in judetul nostru si 2 in Olt. Concluziile acestei actiuni au evidentiat faptul ca lucrarile au fost executate in conformitate cu documentatiile tehnice, comportându-se corespunzator la viiturile inregistrate de la punerea lor in functiune si pâna in prezent. Având in vedere viiturile inregistrate in ultimii ani si necesitatea suplimentarii lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, au fost intreprinse demersuri privind promovarea unor lucrari hidrotehnice semnificative pe sub-bazine ale principalelor cursuri de apa, corelate cu schema de amenajare a bazinului hidrografic Olt si cu proiectul ,,Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in bazinul hidrografic Olt”, aflat in derulare cu finantare din fonduri nerambursabile-Axa 5 POS MEDIU. Informatiile ne-au fost furnizate de Mihaela COCA, responsabil comunicare in cadrul ABA Olt. /Monitorul,

http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/40534/

Hărţile de risc la inundaţii, pe masa primarilor vâlceni

Controalele au evidenţiat numeroase construcţii ridicate în albiile râurilor, construcţii care, potrivit legii, ar trebui puse la pământ

Hărţile ar trebui ca, tot până la sfârşitul anului, să intre în posesia primăriilor şi comunităţilor locale pentru ca, în viitor, să fie blocată tentaţia unor oameni de a-şi mai construi case şi acareturi în zone de risc la inundaţii. Vâlcea are, din acest punct de vedere, o situaţie deloc favorabilă. Cu ocazia verificărilor, pe cursurile de apă din judeţ au fost identificate nu mai puţin de 167 construcţii ridicate în albiile majore, din care 19 case şi anexe gospodăreşti pe râul Luncavăţ în zona localităţilor Vaideeni şi Horezu, tot 19 construcţii pe râul Olăneşti, 22 de case, acareturi şi obiective sociale la Păscoaia, pe Lotru, şi aşa mai departe. O parte dintre deţinătorii acestor construcţii au fost înştiinţaţi prin adrese oficiale de către reprezentanţii ABA Olt şi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Vâlcea că au obligaţia să respecte prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, art.49, alin.4, potrivit căruia proprietarii de construcţii aflate în albia majoră a râurilor trebuie să le demoleze ori, în caz contrar, să dea declaraţii pe proprie răspundere că îşi asumă riscul în caz de inundaţii.

Demersurile, susţinute din fonduri europene

Cu 5 ani în urmă, Comisia Europeană a emis şi pus în aplicare Directiva 2007/60/EC pe baza căreia statele membre la acea dată, dar şi cele care au mai aderat, au obligaţia ca până la 22 decembrie 2013 să elaboreze hărţi cu zone inundabile (de hazard), precum şi hărţi de risc la nivelul fiecărei comunităţi locale. La scurt timp după aderarea sa la UE, România şi-a adoptat propriile norme prin Legea nr. 846/2010 cu strategia aprobată de Parlamentul European pentru armonizarea programului de prevenire şi gestionare a inundaţiilor. Au fost lansate în acest scop acţiunile de evaluare preliminară, pe zone, a riscurilor şi s-au stabilit obiectivele planurilor de gestionare care să fie integrate în Planurile de amenajare şi management al bazinelor. Toate aceste demersuri au avut ca principal suport fonduri europene în valoare de peste 300 milioane euro accesate pe structura POS Mediu, Axa 5, din care 40 milioane euro au revenit proiectelor privind prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor pe seama realizării hărţilor de hazard cu termen de finalizare în decembrie 2013. Aceste hărţi urmează să fie puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru ca, la rândul lor, să poată elabora hărţile de risc, precum şi planurile de management al riscurilor la inundaţii, conform cerinţelor UE. Tot prin Axa 5 a POS Mediu au mai fost accesate 27,5 milioane euro pentru realizarea a 5 lucrări de teren în scopul prevenirii riscurilor la inundaţii, din care una a revenit Administraţiei Bazinale de Apă Olt. Dacă problema hărţilor de hazard a fost în linii mari rezolvată şi s-au creat elementele care să permită cunoaşterea variaţiei nivelurilor şi adâncimilor apei în cazul unor viituri, elaborarea hărţilor de risc încă bate pasul pe loc.

Cu ocazia verificărilor, pe cursurile de apă din judeţ au fost identificate nu mai puţin de 167 construcţii ridicate în albiile majore.

Inundaţiile au afectat întreaga Românie

Importanţa care se acordă la nivel european atât conceptului de amenajare a râurilor cât şi cunoaşterii, la nivel local, a riscurilor de inundaţii derivă din consecinţele evenimentelor tot mai numeroase înregistrate în ultimul deceniu de-a lungul şi de-a latul Europei, din Germania şi Austria până în insulele Mediteranei, ca să nu mai vorbim de România unde calamităţile provocate de excesul precipitaţiilor şi devălmăşia apelor au provocat anual imense pagube. De aici, imperativele cu scadenţă peste 2 luni solicită operaţionalizarea hărţilor de risc pe toată suprafaţa ţării care, la rândul lor, să permită elaborarea şi punerea în aplicare până în anul 2015 a planurilor de management al riscului la inundaţii./Saptamana in Oltenia,

 http://saptamana.net/articol/4547-hartile-de-risc-la-inundatii-pe-masa-primarilor-valceni

Făgăraşul cere CJ bani pentru deblocarea proiectului de management al deşeurilor

18.000 de lei pentru definitivarea documentaţiei cadastrale, astfel ca să se rezolve şi problema căii de acces spre viitoarea staţie de transfer şi sortare care va fi amenajată la marginea oraşului

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO-Mediu în domeniul salubrizării localităţilor din Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov au împărţit proiectul de management al deşeurilor în judeţ, realizat încă din 2010, în două etape, tocmai pentru a nu se pierde finanţarea. Prima etapă presupune închiderea gropilor neecologice de deşeuri, realizarea staţiilor de transfer şi de tratare, pe de o parte, şi construirea staţiei de valorificare energetică a deşeurilor de la Braşov, pe de altă parte. 

Făgăraşul a avut însă o mare problemă în privinţa rezolvării situaţiei juridice a căii de acces spre terenul unde va fi amplasată staţia de sortare şi transfer din municipiu, existând riscul blocării întregului proiect. Tocmai pentru a depăşi această barieră, autorităţile făgărăşene au solicitat Consiliului Judeţean Braşov sprijin financiar pentru definitivarea documentaţiei cadastrale  necesare finalizării proiectului, ţinând cont că nu puteau susţine întreaga cheltuială din bugetul propriu. Plenul CJ Braşov se va pronunţa vineri, în şedinţa ordinară, cu privire la alocarea sumei de 18.000 de lei din bugetul de venituri şi cheltuieli al judeţului pentru definitivarea documentaţiei cadastrale necesare, astfel ca să se rezolve şi problema căii de acces şi proiectul să intre în linie dreaptă. Proiectul integrat de management al deşeurilor în judeţul Braşov are o valoare de 170 de milioane de euro şi va fi finanţat din fonduri europene. Pe lângă realizarea unei staţii de prelucrare mecanică a deşeurilor la Făgăraş şi a unor staţii de transfer, în masterplan se mai prevedea şi construirea a unei unităţi de valorificare a  deşeurilor menajerei ce ar fi urmat să producă energie  termică şi electrică, în apropiere de Braşov. Pentru realizarea acestei investiţii ar urma să fie depusă o cerere de finanţare în următorul ciclu bugetar eruropean, respectiv 2014-2020./ BUNĂ ZIUA BRAŞOV ,

http://www.bzb.ro/stire/fagarasul-cere-cj-bani-pentru-deblocarea-proiectului-de-management-al-deseurilor-a65470

Cartierul Stupini s-a aflat ieri câteva ore sub ape

Din fericire, însă, inundaţia a fost doar simulată, în cadrul unui exerciţiu iniţiat de instituţiile care se ocupă de gestionarea situaţiilor de urgenţă

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Braşov a organizat ieri, în cartierul Stupini, un exerciţiu de simulare a unei inundaţii. Potrivit scenariului, la ora 10.30 s-a depăşit aliniamentul digului de apărare din cartier, apa inundând zonele adiacente. Urmare a debitului mare au fost inundat peste 10 hectare de teren arabil, 150 de metri din Strada  Fagurelui, 10 gospodării şi incinta unei ferme agricole, fiind necesară evacuarea a 19 persoane. 

Astfel de evenimente, a explicat primarul Braşovului, George Scripcaru - care este preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă - s-au mai produs, ultima inundaţie în această zonă a oraşului fiind în 2007: „Exerciţiile sunt necesare, pentru că trebuie să ştim ce avem de făcut în astfel de situaţii. Primarul trebuie să decidă rapid ce măsuri trebuie luate, precum şi dacă în cazul unor fenomene meteorologice extreme este nevoie de evacuarea populaţiei. În cazul unor precipitaţii abundente, Stupiniul este cea mai expusă zonă a municipiului”. 

Tot potrivit scenariului, după ce ar fi fost primită o avertizare de cod portocaliul de inundaţii, primarul i-a convocat pe reprezentanţii structurilor implicate în contracararea şi diminuarea efectelor inundaţiilor, pentru a căuta soluţii de acţiune. 

Apoi, la orele 11.30, a început exerciţiul pe Strada Fagurelui din Stupini. Au participat reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”, ai Poliţiei Locale şi a Municipiului, ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, ai  Serviciului de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică, dar şi ai furnizorilor de gaze naturale, electricitate şi apă. 

În total, a declarat şeful ISU Braşov, col. Stelian Rechiţean, au fost implicate aproximativ 40 de persoane: „După ce populaţia a fost informată cum trebuie să acţioneze în astfel de situaţii, au intervenit reţeliştii care au oprit utilităţile, digul de pe malul Ghimbăşelului a fost înălţat cu saci cu nisip şi s-a intervenit cu două motopompe, pentru a se elimina apa. Patru persoane au fost evacuate, sinistraţii fiind cazaţi la şcoala din cartier. Exerciţiul a fost unul reuşit. Am monitorizat modul în care s-a intervenit, planul de măsuri fiind respectat. Astfel de exerciţii se vor organiza şi în alte localităţi ale judeţului”. 

 Localnicii par dezinteresaţi

Totuşi, la exerciţiu nu au participat „actorii principali”, respectiv localnicii. 

„Oamenii au fost informaţi, dar fie erau plecaţi de acasă, fie nu au dorit să participe. Problema este că în această zonă se pot produce oricând inundaţii în condiţiile unor precipitaţii abundente. Pentru a face faţă unei astfel de situaţii, noi 

le-am oferit locuitorilor acestui cartier toate informaţiile, astfel încât să ştie cum să acţioneze în astfel de situaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea. /TRANSILVANIA EXPRES ,

http://www.mytex.ro/eveniment/cartierul-stupini-s-a-aflat-ieri-cateva-ore-sub-ape_368701.php

http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/ultima-ora-sa-dat-alarma-la-stupini-galerie-foto.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Apa din Iasi nu prezinta risc de contaminare

De la inceputul anului si pana la la jumatatea lunii octombrie, agentii constatatori din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Prut-Barlad au prelevat, din judetul Iasi, 450 de probe de apa. In urma analizelor efectuate in laboratorul de calitate din cadrul institutiei, rezultatele au fost negative in ceea ce priveste riscul contaminarii apelor din judet. Cele mai multe probe prelevate pentru efectuarea analizelor au fost cele ale utilizatorilor de apa din judet, respectiv ApaVital. Astfel, din totalul de 450 de probe de apa bruta, s-au prelevat 262 de probe ale utilizatorilor de apa. Din rauri au fost analizate 106 probe, 52 de probe au fost verificate din lacuri, iar alte 30 de probe din foraje. In bazinul hidrografic Prut - Barlad de pe teritoriul judetului, sunt monitorizate 18 corpuri de apa de suprafata si doua corpuri de apa subterana. Conform analizelor, acestea prezinta stare ecologica buna si moderata. De asemenea, au fost monitorizate mai multe subsisteme de apa. In cadrul subsistemului apelor curgatoare de suprafata (râuri), sunt 63 de sectiuni de control. In ceea ce priveste lacurile, sunt monitorizate 19 acumulari cu 44 de sectiuni de control. Apele din ariile protejate din judet si cele subterane, unde se efectueaza foraje, au fost verificate de agentii constatatori, iar rezultatele au aratat ca apa nu este contaminata. Buna Ziua Iasi

Lucrarile de pe Bahlui se apropie de final

Unul dintre cele mai importante proiecte din Iasi va fi finalizat in curand. La sfarsitul lunii septembrie, erau executate lucrari de modernizare a raului Bahlui în proportie de peste 92 la suta. Angajatii firmei Dimar lucreaza in prezent in mai multe zone de pe raul Bahlui. Astfel, pe sectorul aval se fac lucrari de stabilizare cu gabioane a taluzului albiei, la Podul Metalurgiei, pe malul stang. Pe sectorul median se executa lucrari de betonare a albiei în zona podului Tudor Vladimirescu. De asemenea, se fac lucrari la parapetul de aparare din beton între Podul Salubris si Podul de Piatra, pe ambele maluri. In zona Podului Salubris, se asterne stratul vegetal pe ambele maluri, iar in zona Cicoarei se fac lucrari la subtraversari dig longitudinal. Pâna la data de 10 decembrie, data finalizarii contractului, constructorul va efectua lucrarile de betonare taluz albie în zona podului Tudor Vladimirescu, stabilizarea taluzului de pe albie cu gabioane in zona Podul Metalurgiei si lucrari la parapetul de aparare si asternerea stratului vegetal. Obiectivul de investitie "Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi", parte a proiectului "Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii in bazinul hidrografic Prut - Barlad", are ca scop principal asigurarea unui standard minim de protectie a orasului Iasi de 1 la suta, aparare impotriva viiturilor cu probabilitate de aparitie o data la 100 de ani. Buna Ziua Iasi

Cel mai gretos bogatas din Iasi. A fost amendat doar cu 1.000 de lei

Institutiile statului au descoperit vila din Bucium, de la care materiile fecale ajungeau direct in strada • Proprietarul a fost amendat doar cu 1.000 de lei In urma reclamatiilor primite si a articolului cu titlul "Scandalos! Bogatasii Iasului deverseaza fecalele pe strazi", publicat de cotidianul BUNA ZIUA IASI in data de 25 octombrie a.c., comisarii Garzii de Mediu din Iasi au demarat unele verificari. Astfel, au fost in zona Bucium pentru a verifica daca cei care locuiesc pe strada Barnova au fose septice. Reclamatiile se refera la faptul ca o parte din locatarii vilelor din zonele rezidentiale deverseaza fecalele direct pe strada. In urma verificarilor, inspectorii au constatat ca una dintre persoanele care locuieste in acea zona nu are fosa septica si se face vinovata pentu poluarea mediului. Pentru aceste nereguli, comisarii au aplicat o amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei. In acest an, la sediul institutiei au fost primite sase sesizari referitoare la deversarea de ape uzate de tip fecaloid-menajer in zona din Bucium. In alte doua cazuri, Garda de Mediu s-a autosesizat in legatura cu aceasta problema. In total, in zona au fost realizate 16 controale, fiind stabilite neconformitati ce au constat in deversarea de ape fecaloid-menajere pe domeniul public al Primariei Iasi. Pentru neregulile gasite au fost aplicate amenzi in valoare de 4.000 de lei. Oamenii erau nevoiti sa suporte mirosul de la apele deversate de la mai multe locuinte si firme care isi desfasoara activitatea in acea zona.

Miliardari sau nesimtiti?

Reamintim ca unii ieseni care si-au facut vila in Bucium, pentru care au investit poate peste 100.000 de euro, traiesc un cosmar din cauza unor vecini nesimtiti. Oamenii sustin ca o data la cateva zile, pe strada se aduna apele murdare cu dejectii. "Dimineata, daca veniti, puteti sa vedeti cum curge apa siroaie. E plina de murdarii (materii fecale - n.r.), iar mirosul abia mai este suportabil. Daca va uitati, au mai ramas urme de dimineata pentru ca nu a plouat, iar soarele a uscat putin zona. E de mai mult timp aceasta problema. O singura data a primit o amenda cineva care locuieste aici", a spus unul dintre localnici. In zona functioneaza, de cativa ani, si pensiunea Garofita. Directorul pensiunii spune insa ca unitatea pe care o administreaza este dotata cu o ministatie de epurare si cu fosa septica, controlate anual de autoritatile statului. "Mai ales vara, este o problema in zona, mirosul este foarte puternic in perioada calda. Din cate stiu, tot dealul are o problema cu deversarile si canalizarea", a spus unul dintre iesenii care locuiesc in zona. Desi este greu de crezut, acesta nu este singurul caz in care s-a constatat ca locatarii unor vile construite in Bucium deverseaza fecalele si apele uzate pe unde apuca. In urma cu un an, tot cotidianul BUNA ZIUA IASI relata despre modul in care polueaza mediul casele din cartierul lui Fenechiu, din Bucium. La acea vreme, nici cartierul I. C. Bratianu nu avea o retea de canalizare potrivita, iar apele uzate erau deversate direct in raul Vamasoaia. Referitor la aceste aspecte s-a intocmit si un dosar penal, care nu s-a finalizat nici pana astazi. Buna Ziua Iasi

Apa din Iasi nu prezinta risc de contaminare

De la inceputul anului si pana la la jumatatea lunii octombrie, agentii constatatori din cadrul Administratiei Bazinale de Apa Prut-Barlad au prelevat, din judetul Iasi, 450 de probe de apa. In urma analizelor efectuate in laboratorul de calitate din cadrul institutiei, rezultatele au fost negative in ceea ce priveste riscul contaminarii apelor din judet. Cele mai multe probe prelevate pentru efectuarea analizelor au fost cele ale utilizatorilor de apa din judet, respectiv ApaVital. Astfel, din totalul de 450 de probe de apa bruta, s-au prelevat 262 de probe ale utilizatorilor de apa. Din rauri au fost analizate 106 probe, 52 de probe au fost verificate din lacuri, iar alte 30 de probe din foraje. In bazinul hidrografic Prut - Barlad de pe teritoriul judetului, sunt monitorizate 18 corpuri de apa de suprafata si doua corpuri de apa subterana. Conform analizelor, acestea prezinta stare ecologica buna si moderata. De asemenea, au fost monitorizate mai multe subsisteme de apa. In cadrul subsistemului apelor curgatoare de suprafata (râuri), sunt 63 de sectiuni de control. In ceea ce priveste lacurile, sunt monitorizate 19 acumulari cu 44 de sectiuni de control. Apele din ariile protejate din judet si cele subterane, unde se efectueaza foraje, au fost verificate de agentii constatatori, iar rezultatele au aratat ca apa nu este contaminata.Monitorul de Iasi