Revista presei locale

Se strânge laţul în jurul baştanilor cu vile şi pensiuni la Colibiţa. Radu Moldovan a cerut controale.

Problema cu proprietarii de vile şi pensiuni la Colibiţa a ajuns şi în Consiliul Judeţean. În şedinţa de luni, s-a discutat şi despre construirea unei hidrocentrale acolo dar şi despre proprietarii de cabane şi pensiuni care sunt bănuiţi că nu ar fi respectat legea.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan a spus în şedinţă că va cere o comisie mixtă, din care să facă parte şi reprezentanţii Instectoratului de Stat în Construcţii, comisie care să verifice modul în care s-au acordat autorizaţiile şi dacă acestea au fost respectate de cei care au construit la Colibiţa.

"Toate instituţiile care sunt îndreptăţite să se ducă să verifice. Să vadă câte chitanţe, ce se taie. Pentru că am citit în presă şi e de-a dreptul strigător la cer că e un singur agent economic care a plătit 500 de lei, la banii care se învârt acolo. Sunt unităţi de turism acolo. O să îi cer domnului Laba (n.r. Vasile Labă - primar Bistriţa Bârgăului) şi domnului Hada de la Inspecţia în Construcţii ca în următoarea perioadă să verifice toate autorizaţiile de construcţie. Poate că funcţionează telepatia, dar în urmă cu o lună i-am cerut comisarului şef de la Garda de Mediu să facă un control la Colibiţa, să vadă fiecare unitate locativă unde îşi deversează reziduurile", a spus Emil Radu Moldovan.

La rândul său, consilierul judeţean al PDL, Florin Urîte, a cerut să se găsească o soluţie pentru amenajarea unei zone lângă lac, o zonă de campare pentru cei care vor să meargă cu cortul sau la grătare. Propunerea a fost agreată şi de executivul Consiliului Judeţean.

În ceea ce priveşte construirea unei hidrocentrale la Colibiţa, atât Radu Moldovan cât şi consilierii din PDL spun că aşteaptă mai multe opinii ale specialiştilor dar şi un studiu de impact asupra mediului, pentru a se putea pronunţa. 

/Observator BN,http://observatorbn.ro/articol.php?categorie=16&articol=6281

Teme similare

Cu bani de la Boc pentru plaje, guvernul face Someşul navigabil

Guvernul va susţine pe următorul exerciţiu bugetar naţional şi european proiectul de ruglarizare a cursului Someş în municipiul Cluj-Napoca, dacă şi primarul Emil Boc îşi va asuma investiţiile aferente amenajării malurilor.

Vicepremierul Liviu Dragnea a mărit miza pe proiectul de regularizare a râului care stăbate Clujul. A menţionat că este chiar pregătit să se mute în Cluj dacă un astfel de proiect - Someşul navigabil- va deveni realitate.

Proiectul de regularizare a cursului Someşului, evaluat la milioane de euro, va face obiectul discuţiilor de toamnă între ministrul Dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Liviu Dragnea şi capii municipiului şi judeţului. Pentru că este vorba despre o sumă consistentă, Dragnea a precizat că trebuie să stea la masă cu toţi factorii de decizie şi să se stabilească sursele de finanţare. De asemenea, a precizat că este nevoie de o întâlnire şi cu primarul Emil Boc pe tema proiectului Someşul navigabil, mai ales că este nevoie ca primăria clujeană să se implice cu investiţii pe partea de amenajare a malurilor. "Mă mut la Cluj dacă se va amenaja Someşul", a ţinut să precizeze Dragnea.

Administraţia locală a anunţat deja încă din primăvara acestui an că vrea să pună bărci pe Someş pe bani europeni cu ajutorul unor consultanţi olandezi. În bugetul de investiţii al primăriei pe 2013, în capitolul dedicat studiilor, pentru proiectul Someşul navigabil suma a fost suplimentată de la 100.000 de lei, la 800.000 de lei. Primarul Emil Boc declara că instituţia va avea proiectul tehnic anul acesta, pe baza caietului de sarcini creionat în urma colaborării cu Dutch Initiative for Sustainable Cities (DISC) care a oferit consultanţă administraţiei locale. Boc mai preciza că primăria vrea să acceseze fonduri europene pentru a pune în practică proiectul Someşului navigabil. Edilul de Cluj a fost în vizită anul trecut în Olanda pentru a se documenta pe tema navigaţiei şi a importării sistemului olandez pe Someş, alături de specialişti din primăriei, la invitaţia DISC. Deocamdată nu s-a mai auzit nimic de acest proiect.

În schimb, urbaniştii clujeni au semnalat încă de anul trecut că proiectul de transformare a Someşului în canal navigabil este complet neadecvat cu potenţialul pe care îl are râul. Parteneriatul cu olandezii care s-au angajat să dea sfaturi primăriei clujene pentru transformarea râului Someş în canal navigabil este de prisos, arăta arhitectul Vasile Mitrea. În loc să fie consumaţi bani pe proiecte care nu vor putea fi puse niciodată în aplicare, administraţia locală ar trebui să-şi concentreze resursele pe proiecte fezabile, care să aducă un real beneficiu oraşului, pe termen lung. Mitrea a explicat că malurile şi debitul Someşului, ecluzele care ar trebuie realizate, lipsa de oportunitate sunt elementele generale care au îngrădit întotdeauna ideea de transformare a râului Someş în canal navigabil. De altfel, olandezii au indicat şi ei câteva chestiuni contradictorii în cazul unui astfel de proiect, pe care însă primăria le-a omis: investiţie foarte mare care poate fi realizată cu parteneri privaţi cărora, însă, nu le pot fi puse la dispoziţie malurile râului pentru a-şi recupera banii, având în vedere configuraţia acestora şi faptul că vorbim de o zonă protejată. Ceea ce e fezabil pentru Cluj este transformarea Someşului într-un curs pentru ambarcaţiuni de agreement. Arhitectul mai semnala că, în cazul celorlalte oraşe unde DISC oferă consultanţă, Timişoara şi Bucureştiul au şanse la proiecte de râuri navigabile, în timp ce în Cluj sau Craiova, ideile n-au nici o bază solidă şi nu vor putea fi puse niciodată în practică.

/Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cu-bani-de-la-boc-pentru-plaje-guvernul-face-somesul-navigabil--119106.html

4. Teme de mediu

5. „Bomba ecologică” a iazurilor de decantare

Exploatările miniere din Maramureş au lăsat în urmă probleme ecologice deosebite, care pot genera oricând în accidente ecologice. Potrivit unor estimări mai vechi, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din Maramureş e nevoie de peste 91 de milioane de euro. Anul acesta s-au alocat numai 15% din fondurile solicitate şi fundamentate. După aderarea României la UE, guvernanţii s-au grăbit să spună „noroc bun” activităţii miniere. Numai că, odată cu abandonarea minelor, au abandonat şi Maramureşul în mrejele unor problemele de mediu grave, care pot „exploda” oricând în accidente ecologice. În Maramureş, activitatea productivă minieră s-a închis de şase ani, dar în urma ei au rămas “deşeurile” miniere rezultate în urma prelucrării tehnologice a minereurilor neferoase. Sute şi sute de hectare sunt ocupate cu halde de steril şi iazuri de decantare, mari surse de poluare pentru mediul înconjurător. Conform legii minelor, multe halde de steril şi iazuri de decantare au fost predate la diverse societăţi pentru a fi ecologizate, conservate şi puse în siguranţă. Cu toate acestea, cele 17 iazuri şi peste o sută de halde de steril, din lipsa fondurilor financiare, reprezintă în continuare surse de poluare, alături de perimetrele miniere neecologizate.Potrivit unui document al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş, în judeţul nostru au fost inventariate 17 iazuri de decantare, dintre care 16 sunt inactive şi aproximativ 300 halde de steril. Conform “Strategiei miniere pe perioada 1996 - 2016”, toate trebuiau ecologizate. Până astăzi însă niciunul dintre iazurile care aparţin Statului nu este ecologizat „ca la carte”. În scripte, trei dintre ele, Bloaja, Novăţ şi Mălăini (Cavnic) sunt considerate ecologizate, deşi povestea lor e una cu cântec şi alte şapte se află în diferite stadii ale lucrărilor, fiind amânate şi răs-amânate din cauza lipsei de fonduri. Iar potrivit unor declaraţii recente ale oficialilor de la Ministerul Mediului, banii ar urma să vină abia în următorul ciclu financiar european 2014-2020.

 Cele mai multe iazuri de decantare sunt în zona Borşa. Cinci: D1, D2, D3, Novăţ şi Colbu 1-2 (cele două iazuri fiind unite acum). Novăţ e însă singurul iaz la care lucrările de ecologizare au fost finalizate. La iazurile Colbu 1 şi 2, deşi lucrările sunt avansate, nu pot fi finalizate din cauza lipsei de bani. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la D1, D2 şi D3. Zona Cavnic are trei iazuri: Plopiş- Răchiţele, Vrănicioara şi Mălăini. Iazul Mălăini a fost ecologizat prin anul 2000, printr-un experiment finanţat printr-un grant olandez. Iar calitatea e tot experimentală. Specialiştii spun că lucrările vor trebui refăcute. La celelalte două iazuri, lucrările sunt tot în derulare. În zona Băiuţ sunt tot trei iazuri, dar numai Bloaja a fost ecologizat. Celelalte două aşteaptă să intre în programul de ecologizare. Cele mai mari iazuri sunt în zona Baia Mare: Tăuţii de Sus- Iazul Central, Bozânta, Săsar vechi, Iazul Aurul. Doar iazul din zona Meda a fost ecologizat de Romaltyn Mining, restul continuă să polueze. Apa acidă care iese din iaz şi praful care se ridică asemeni unei furtuni de nisip otrăvesc totul. Toţi specialiştii au avertizat de-a lungul timpului verbal şi prin documente oficiale că în lipsa lucrărilor de ecologizare există oricând riscul unui accident. Şi, chiar dacă în puţine cazuri banii sunt alocaţi, lucrările sunt mult întârziate din cauza hăţişului birocratic, intereselor şi schimbărilor de tactică ale guvernanţilor. Ioan Nechita, inginerul şef al companiei Remin, explică: „noi mai avem Iazul Bozânta, care e în administrarea Remin şi, conform legii, lucrările de ecologizare şi închidere sunt gestionate de către Conversmin. Am înţeles că este în curs de elaborare Proiectul Tehnic pentru închiderea şi ecologizarea lui, când o să fie începute lucrările nu avem de unde să ştim. În rest, noi am predat iazurile la constructori, Tăuţii de Sus este predat de anul trecut, Conversmin ar fi trebuit să lucreze, dar am înţeles că nu au fonduri. Tot ce înseamnă lucrări de ecologizare a perimetrelor miniere de suprafaţă sunt gestionate de către Conversmin. Noi le predăm Conversminului, ei execută lucrările de ecologizare cu contractare la constructor. Mai sunt în lucru iazurile de la Cavnic, a început activitatea de ecologizare de vreo doi ani, din cauza faptului că, cel puţin în acest an, s-au alocat foarte puţine fonduri, ministerul a blocat foarte multe şantiere. Anul acesta s-a alocat cam 15% din necesarul fundamentat pentru lucrările de închidere, conservare, ecologizare, ceea ce e foarte puţin şi e chiar o problemă pentru că nu există posibilitatea de intervenţie în caz de pericole şi efectele negative sunt greu cuantificabile”./Gazeta de Maramures,

http://www.gazetademaramures.ro/bomba-ecologica-a-iazurilor-de-decantare-14342

/Ne-Cenzurat, http://ne-cenzurat.ro/economie/40700-bomba-ecologica-a-iazurilor-de-decantare.html