Revista presei locale

Hidrocentrala de pe hârtie de la Colibiţa ridică tensiunea proprietarilor de pensiuni

Primăria Bistriţa Bârgăului a găzduit, joi, o dezbatere publică pe tema construirii unei hidrocentraleprin pompare în amonte de lacul de acumulare de la Colibiţa, practic o confruntare între autorităţile locale, dornice să facă investiţia care ar aduce mai mulţi bani la bugetul local, şi proprietarii de vile şi pensiuni din jurul lacului care se opun lucrărilor de teama că vor pierde turişti.

Primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, a spus audienţei că, pentru această investiţie, a fost dat deja un acord de principiu din partea administraţiei locale şi a Consiliului Local Bistriţa Bârgăului. El a prezentat la început şi care au fost argumentele Consiliului Local în momentul în care a decis să dea un astfel de acord.

“Interesul nostru, al Consiliului Local Bistriţa Bârgăului, nu este acela de a distruge Colibiţa. Este un Plan Urbanistic General al acestei zone, s-au cheltuit miliarde în timp pentru această zonă. Avem studii de fezabilitate pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare în această zonă. Ce am văzut noi oportun la această investiţie pe care vor să o facă investitori norvegieni şi suedezi? Se va electrifica partea dreaptă a lacului. Piatra care se va exploata va fi pusă pe drumuri. Nu o va duce nimeni în Suedia şi Norvegia. Vom concesiona pentru investiţie o păşune, dar Ministerul Agriculturii ne obligă să punem la dispoziţa satului alta. Acum avem doar o potcoavă. Ne mai trebuie încă trei, calul şi căruţa. La autorizare, proiectul depăşeşte 200 de milioane de euro, iar de aici noi am obţine o un milion de lei, bani cu care am putea face o dezvoltare mult mai amplă a Colibiţei, cu asfaltări, cu apă, cu canalizare, atât a Colibiţei, cât şi a comunei Bistriţa Bârgăului. Noi, CL, nu am dat altceva până acum decât un acord de principiu.  Dacă o să primim avizul de al Apele Române şi de la Mediu, putem merge mai departe, dacă nu, nu. Ne-am văzut şi noi interesele. Să nu aveţi impresia că o ducem aşa de bine din taxe şi impozite. Se încasează doar 450.000 de lei. Plătim la cele patru şcoli şi grădiniţe 150.000 de lei pe an. La persoane cu handicap le dăm 150.000 de lei, la iluminatul public încă 100.000 de lei, iar la salubritate încă un 100.000 de lei. Nu ne putem permite să dăm cu piciorul la un proiect de anvergură. Sunt convins că pe unii îi deranjează. Şi dacă se va face hotelul de la Colibiţa (acum în paragină -n.r.) sunt convins că v-ar deranja fiindcă aţi pierde potenţiali turişti. Îmi cer scuze, nu vreu să deranjez pe nimeni”, a spus Vasile Laba.

Primarul a mai spus că, din pădurile comunei, se taie circa 28.000 -30.000 de metri cubi de lemne în fiecare an. Din aceste exploatări, Primăria Bistriţa Bârgăului obţine un milion de lei anual. “Ar însemna să nu tăiem 18-20 de ani pădure dacă primim un milion de lei de la hidrocentrală pentru emiterea autorizaţiei de construcţie. Ar fi enorm pentru noi. Noi nu vrem să distrugem Colibiţa”, a spus Laba.

Proiectantul hidrocentralei a spus că investiţia nu este o noutate pe plan modial, Japonia având 44 de hidrocentrale de acest tip, toate de puteri mari. “Sistemul presupune să existe un lac într-o zonă cât mai înaltă pentru ca, prin deversarea apei din partea de sus în partea de jos, să se producă energie mecanică şi apoi electrică. Sub raportul esteticii, investiţia presupune şi o parte subterană. La minus 16 metri va fi montat un sistem hibrid de pompă şi de turbină şi deasupra va fi o clădire de circa două etaje. Putem să-i dăm un aspect estetic deosebit fără să stricăm estetica zonei. În timpul zilei, canalul din partea de sus unde vom avea acumularea de bază va fi deversată în lac după ce va trece prin turbină şi prin canalul de liniştire, iar pe timpul nopţii apa este absorbită din lac şi urcată înapoi în lacul de sus. Între lacul de sus – într-o păşune de calitate a patra -  şi partea de jos va exista o conductă prin străpungere, o galerie care va avea un diametru de 4,7 metri. Nu va deranja pe nimeni. Nu ne vom extinde în zona păduroasă. Pentru păşune se vor primi anual nişte sume foarte mari dacă investiţia se va realiza. Nu vom avea zgomote la exterior. Hidroagregatul care va produce zgomot va fi la minus 16 metri. În aval noi producem un efect pozitiv în caz de inundaţii fiindcă stocăm o parte din apă. O astfel de investiţie este extrem de importantă pentru echilibrarea sistemului energetic naţional pentru că noaptea nu mai sunt consumatori. Avem foarte multe fabrici care noaptea nu funcţionează şi noaptea nu ai cui da energie electrică. Noi o consumăm noaptea şi o producem ziua. Suma investită va depăşi 200 de milioane de euro, iar banii vor veni printr-un fond de investiţii şi ca atare nu cred că e cazul să ne legăm de o iniţiativă sau de alta. Importantă este iniţiativa şi dezvoltarea comunităţii locale. Acest lucru trebuie să primeze”, a explicat proiectantul.

De partea investiţiei a fost şi Dorin Stoian, directorul Comelf Bistriţa. “Mă aflu aici pentru că am oarecare cunoştinţe în domeniul energetic şi, printr-o întâmplare fericită, în noiembrie 2011, am fost invitaţii prefectului de Kassel  atât eu, cât şi primarul Vasile Laba. Prefectul ne-a arătat atunci hidrocentrala de la Valdek, hidrocentrală cu care se mândreau. Problema hidrocentralelor cu pompaj de noapte este să stocheze energia produsă în excedent fiindcă noaptea energia e foarte ieftină. Dacă nu reuşim să o stocăm, dereglează sistemul energetic naţional. Proiect de centrală cu pompaj de noapte e făcut la Tarniţa. E un proiect foarte atrăgător, dar naţiunea română nu are bani să o finanţeze. Ca să se facă pompaj de noapte trebuie să se întâmple două lucruri în acelaşt timp. Trebuie să existe un lac suficient de mare din care să pompezi noaptea într-o acumulare care trebuie să fie la o înălţime cât mai mare faţă de nivelul de retenţie al lacului. (…) Centrala de pompaj de la Valdek a fost iniţial făcută de Hitler. Acest lucru se pot face în zone în care sunt îndeplinite două condiţii: o acumulare la bază suficient de mare şi o înălţime suficient de mare care să poată prelua o cantitate mare de apă. Pe un vârf va trebui făcută o escavaţie şi un lac de acumulare ca să înţeleagă toată lumea. (…) De ce vin norvegienii? Pentru că ei nu au au acest relief, dar ei ştiu să facă tunele de 24 de km, ceea ce înseamnă că oamenii aceştia nu se tem să facă o galerie de 5 km. Eu nu am niciun interes aici, am vrut doar să explic din punct de vedere tehnic”, a spus Dorin Stoian.

George Dumitrean a spus că el este unul dintre investitorii potenţiali în zonă, el deţinând 5% din acţiunile Hidroelectrica Transilvania, compania românească aflată într-o relaţie cu investitorii străini . “Colegul meu este în Suedia. Daţi-ne voie să ne prezentăm proiectul. Dacă noi pierdem bani, este treaba noastră. Dacă vrem să-i pierdem, îi pierdem, dar nu acesta este rolul dezbaterii. Noi nu vrem să afectăm cu absolut nimic mediul. Nu vrem să-l distrugem. Vrem să ascultăm părerea comunităţii locale legată de mediu”, a spus Dumitrean.

Pe proprietarii de pensiuni din zonă îi deranjează cel mai mult faptul că lacul Colibiţa poate să scadă între 40 şi 60 de cm, ceea ce va duce la imposibilitatea turiştilor de a mai face plajă şi baie în lac, dar şi la practicarea sporturilor extreme.

Jean Pierre Pascal, unul dintre deţinătorii de proprietăţi din zona lacului Colibiţa, a spus că de profesie e expert în domeniul energetic. “Eu am studiat puţin proiectul, dar domnul primar nu mi-a dat posibilitatea să am o copie. Consider că aceasta nu e democraţie. Ce este un interes atât de mare pentru domnul primar şi consilierii comunei ca să desfigureze un loc atât de frumos ca şi Colibiţa? Nu ştiu ce diplome aveţi. Eu sunt expert în domeniu. Nu discutaţi cu un agricultor, ci cu cineva care ştie despre ce e vorba, iar aici nu e nimic ştiinfic. Aici e multă diaree verbală. Câtă vreme nu există un randament pozitiv nu văd sensul acestei investiţii. (…) Eu am informaţii şi am aflat că a fost condamnat unul dintre investitori, un domn Buzura, extrădat, probleme cu justiţia. De la domnul primar eu am cerut proiectul tehnic şi nu l-am primit de o lună şi jumătate. În ce priveşte proiectul, investitorii au multe dosare penale şi nu au ce căuta aici. În caz că se rupe ceva la baraj, aici aveţi mai mulţi de 10.000 de morţi. Aveţi voi responsabilitatea aceasta? “, a spus Pascal.

Tinu Hangan, proprietarul Pensiunii Ariniş Colibiţa, a spus că în anii 75 s-a început organizarea de şantier la Colibiţa, el fiind unul dintre cei care a văzut cum oamenii din sat şi-au pierdut identitatea şi proprietăţile.

“Când cei din Colibiţa şi-au mutat morţii din morminte, dumneavoastră, cei din Bistriţa Bârgăului mergeaţi la biserică şi la joc. Noi am traversat 35 de ani de şantier şi ştim ce înseamnă asta. (…) A fost un şantier enorm. S-a liniştit acel şantier, au venit anii 90 când eu am visat să deschid o pensiune fiindcă am lucrat în turism şi soţia în comerţ. Am deschis pensiunea cum am putut, iar această pensiune duce numele Bistriţei Bârgăului în ţară. Cu mine şi cu Coruţiu vă mândriţi, nu cu altcineva. După ce s-a terminat şantierul, am visat şi am investit. Acum văd că ne întoarcem înapoi la şantiere, la zguduială. Dumneavoastră credeţi că acei turişti pe care eu am muncit 20 de ani să-i aduc la Colibiţa vor mai veni? Nu! Spuneţi că vor suferi câţiva oameni. Printre ei va fi şi Hangan Constantin. Vă mulţumesc! Din partea Mediului, a Prefecturii, a CJ cine-i? Nimeni! Putem pleca acasă, oameni buni”, a spus Tinu Hangan, care a părăsit apoi sala de şedinţe a Primăriei Bistriţa Bârgăului.

Liviu Moldovan, avocat: “Sunt lucruri dăunătoare care pot aduce profit mare. Acesta poate fi unul dintre ele. Printre efectele negative sunt distrugerea echilibrului ecologic al zonei, anularea efectelor benefice ale mediului. Colibiţa a pus Bistriţa Bârgăului pe harta României. O mare parte din impozite vin de acolo. (…) Oamenii care locuiesc acolo, printre care şi eu sunt interesat, suntem afectaţi în dreptul nostru la un mediu sănătos, curat şi nepoluant. Proiectul hidrocentralei e făcut de o firmă de apartament, cu capital social de 200 de lei, cu cifră de afaceri de 15.000 de euro, cu profit zero, e făcut de o persoană care are cazier dacă e să mă iau după un comunicat al Ministerului de Interne. Am serioase îndoieli că persoana  e onorabilă. Vreau să previn Primăria să nu se frigă cu cineva de o calitate îndoielnică. Această fluctuaţie a apei de 40 de cm acum, dar poate fi mai mare, e de natură să erodeze malurile, să producă alunecări de teren şi să pună în pericol siguranţa barajului şi de aici e temerea celor care locuiesc acolo şi ar trebui să fie şi temerea celor care locuiesc mai jos, inclusiv Livezile şi Bistriţa. Poate că aduce profit, dar nu cu preţul mediului şi cu ce are el mai frumos”, a spus Moldovan.

În replică, Vasile Laba i-a răspuns acestuia că în prezent doar două persoane vidanjează regulat, restul de trei sute de case de vacanţă şi pensiuni deversează dejecţii care se absord în pânza freatică şi de lac.

“Toate fosele septice cad în lac, iar noi cei din vale bem apă. Aşa se întâmplă acum. Lacul e pentru energie electrică şi alimentare cu apă pe Valea Bârgăului, nu e destinat turismului. Eu ştiu că-i deranjează pe cei care vor să amenajeze plaje. Sunt convins că acesta va fi impactul negativ, că scade apa, creşte apa, dar o să-i deranjeze pe cei care au construit ilegal în cota de inudaţie şi sunt mulţi aici în sală. S-a construit sub această cotă, iar noi nu am avut posibilitatea să-i împiedicăm, inclusiv domnul Jean Pierre Pascal care a făcut acolo un sediu de bancă şi care nu are sediu social la Bistriţa Bârgăului, nu plăteşte taxe şi impozite aici. Nu suntem fraierii nimănui. Domnul Pascal ne-a făcut bananieri la ultima şedinţă. Nu suntem fraierii nimănui! Faceţi reguli în Franţa! Aici, cu tot respectul, noi hotărâm lucruri în interesul oamenilor. Nu am făcut altceva decât să apărăm interesele comunei. Dacă investiţia ne aduce bani, nu vrem să dăm cu piciorul”, a spus primarul.

El a spus că localnicii din Colibiţa plătesc impozite de 8 până la 10 lei pe an, iar cei cu case de vacanţă de 20 de lei pe an. “Domnul de la Geoplast are casa făcută pe firmă şi plăteşte 16.000 de lei. Domnul Vasile Coruţiu are de plătit 6485 de lei, iar domnul Tinu Hangan are de plătit 177 de lei. Cei care fac turism au obligaţia să depună declaraţia hotelieră. Până acum nu am primit decât de la Pensiunea Ariniş suma de 525 de lei pentru o perioadă de trei ani. Dar ne trebuie drum, electrificare, asfalt. S-au mai făcut 5 km de asfalt. Fără bani nu putem face investiţii, îmi pare rău. Nu putem sta cu mâinile în buzunar să nu atragem investiţii. Să vină Guvernul să creeze locuri de muncă. Noi asta vrem să facem. Să creăm locuri de muncă şi să atragem bani în comună”, a spus el.

În cadrul dezbaterii au mai vorbit consilierul judeţean Florin Urîte care deţine şi el o casă de vacanţă la Colibiţa, dar şi alte persoane care au exprimat păreri unele pro, altele contra. La finalul a peste două ore de discuţii aprinse nu s-a ajuns la nicio concluzie. Dacă instituţiile statului – Agenţia de Protecţie a Mediului, Sistemul de Gospodărire al Apelor – vor da avize, proiectul hidrocentralei va continua, dacă nu, cu tensiunea ridicată rămân doar proprietarii de pensiuni şi hoteluri din zonă printre care şi Vasile Coruţiu, prezent în sală, în ultimul rând (foto jos), dar tăcut. Ce-i drept, în numele lui au vorbit alţii, dar nu despre plata taxei hoteliere./Timp Online,http://www.timponline.ro/hirocentrala-de-pe-hartie-de-la-colibita-ridica-deocamdata-tensiunea-proprietarilor-de-pensiuni/