Revista presei locale

Teme de mediu

Cine scapă Clujul de gunoaie

Operatorul Salprest Rampă a informat că întârzierile în darea în folosinţă a noului depozit regional pentru deşeuri nu vor afecta depozitarea gunoiului din municipiu.

Război al gunoaielor între cele două palate administrative. Conducerea PDL de la primărie dă vina pe preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Horea Uioreanu, şi se teme că locuitorii nu vor avea unde să-şi arunce gunoaiele. Şeful judeţului spune că amplasamentul a fost ales de omul pe care PDL l-a avut în fruntea judeţului şi că acum el trebuie să descurce toate proiectele.

Administraţia locală e îngrijorată şi, la solicitarea consilierilor locali, primarul Emil Boc trebuie să vină în faţa plenului cu lămuriri de la Uioreanu asupra termenului de dare în folosinţă a primei celule de depozitare. Municipiul va avea o problemă cu depozitarea deşeurilor dacă depozitul va fi gata în 2014, sublinia liderul consilierilor PDL, Radu Moisin. El a cerut executivului să ceară oficial un răspuns de la preşedintele CJ. Moisin a declarat la ultima şedinţă ordinară că vor exista întârzieri şi nu vrea ca municipiul să se trezească din nou în situaţia din trecut, când firmele de salubritate nu mai ridicau deşeurile pentru că nu aveau unde să le depoziteze.

În 2010 s-a sistat depozitarea deşeurilor la la Pata Rât. În lipsa unei alternative, autorităţile locale au dat undă verde, cu concursul celor de la Mediu, ca societatea Salprest Rampă să depoziteze deşeurile tot la Pata Rât, pe o platformă temporară de stocare de 2 ha. Anul acesta au fost probleme deoarece platforma nu face faţă deşeurilor municipiului, nicidecum celor din tot Clujul, având în vedere că toate vechile gropi de gunoi ar trebui să nu mai funcţioneze şi că deşeurile din judeţ vin tot în Cluj-Napoca. Situaţia a fost sancţionată anul trecut de Garda Naţională de Mediu (GNM) care a amendat operatorul rampei şi a dispus sistarea depozitării la Pata Rât. Şi în acest caz s-a găsit anul trecut o situaţie de compromis, fiind atacat procesul verbal şi câştigându-se astfel timp. Curtea de Apel Cluj a menţinut soluţia GNM, iar procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noul termen a fost fixat în vara lui 2014. GNM a făcut şi plângere penală împotriva şefului Salprest care a rămas în acelaşi stadiu.

Eugen Vereş, reprezentantul Salprest Rampă, susţine că, dacă se va întârzia cu darea în exploatare a primei celule ecologice de depozitare de către CJ, clujenii nu vor avea de suferit pentru că gunoiele acestora vor încăpea la Pata Rât. „Au scăzut cantităţile de deşeuri în cartierele oraşului. Romii colectează deja selectiv aşa că noi nu mai avem ce colecta de la punctele gospodăreşti. Chiar dacă nu este în regulă ce se întâmplă, avem mai puţine deşeuri care ajung în rampă. Eu sunt cu actele în regulă; dacă mâine am avea procesul cu GNM şi chiar dacă l-am pierde, tot s-ar putea depozita deşeurile la Pata Rât, pe platforma temporară. Noi respectăm dispoziţia prefectului şi nu lăsăm gunoaiele la porţile clujenilor abonaţi. Ne străduim, prin implementarea colectării selective pe platforma de stocare, prin sortarea fracţiei uscate şi printr-un contract cu un operator de pe piaţa cimentului, Holcim, pentru a duce la o fabrică a sa din Aleşd deşeuri pentru revalorificare. Nu cred că vom trece prin aceeaşi criză a depozitării, aşa cum s-a întâmplat anul acesta", a menţionat Vereş.

Preşedintele CJ a menţionat că depozitul ecologic va fi gata cel mai probabil în vara lui 2014, având în vedere că sunt probleme cu amplasamentul şi acesta trebuie consolidat pentru că este afectat de alunecări de teren. „Depozitarea deşeurilor nu este o problemă de azi, de ieri. Eu acum trebuie să rezolv problemele create de preşedintele Alin Tişe, care este de la PDL şi care a ales un amplasament prost pentru noul depozit de deşeuri. A ales o firmă care a dat faliment şi nu sunt singurele gafe. Am început să rezolv toate problemele lăsate de ei, aşa că aştept să-mi trimită adresă şi le voi răspunde că nu au de ce se îngrijora nici domnul Boc, nici consilierii săi. Depozitul va fi gata în vara anului următor şi cu depozitarea deşeurilor din municipiu trebuiau să gestioneze situaţia pentru că ştiu toate problemele lăsate de când ei au condus şi judeţul", a subliniat Uioreanu.

/Ziua de Cluj,

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cine-scapa-clujul-de-gunoaie--118537.html

Noul Cod silvic – o “temă de casă” restantă pentru politicienii români

Cîteva zeci de ani de pădurile din România au fost devastate constant şi aproape programatic. Aproape, pentru că “spiritul” nostru naţional nu are nimic de a face cu un program or altul, însă rezultatul acestei acţiuni de distrugere spontană dar constantă este mult superior oricărui program de distrugere calculată. Altfel spus, pădurile au fost tăiate aiurea, prosteşte, lemnul a fost efectiv furat şi apoi vîndut pe bani puţini. Această devastare a avut loc sub ochii şi cu blînda complicitate a “organelor” statului, cîte or fi fost şi de orice nivel mai sînt acestea, începînd de la pădurari, agenţi de poliţie, ingineri forestieri şi terminînd (sau poate începînd?) cu politicieni de prim rang. Oamenii din Covasna şi Harghita ar putea spune cine (şi chiar partidul din care face parte) a tăiat într-o veselie copacii de pe acolo, aşa cum acelaşi lucru l-ar putea face şi bistriţenii sau clujenii.

Acum, după cîteva zeci de ani de devastare continuă a pădurilor, onorabilii noştri politicieni, în loc să facă ceva pentru ca să fie din nou respectate legile care erau în vigoare şi care au fost flagrant încălcate, emit un set de prevederi în domeniul forestier, intitulate, pompos, Cod silvic. Chiar şi un nespecialist în domeniu poate observa că această alcătuire de texte pare a fi făcută, repede şi la iuţeală, asemenea unei teme de casă întocmită de un elev în pauza mare. De un elev care n-a prea trecut pe la ore şi care, în acest caz, n-a intrat veci pururi într-o pădure sau într-un depozit de lemne.

Vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciaţi valoarea acestui nou act normativ şi ne limităm la a vă prezenta textul care ne-a fost furnizat privind principalele modificări ale Codului Silvic, exact în forma în care au fost propuse, argumentate şi formulate, cu menţiunea că eventualele greşeli gramaticale, de formulare sau de logică nu ne aparţin.

Viorel DĂDULESCU

“Schimbarea modalităţii de vînzare şi valorificare a lemnului – gestionare eficientă şi durabilă a pădurilor – trecerea de la vînzarea lemnului estimat (pe picior direct din pădure) la valoarea lemnului măsurat (din rampe şi depozite) – măsură obligatorie pentru proprietatea publică a statului – RNP Romsilva şi ocoalele de regim ale autorităţilor publice locale. Prin această schimbare se va realiza o valorificare economică net superioră, lemnul fiind măsurat şi fasonat, va exista un control mult mai riguros privind introducerea lemnului pe piaţă lemnul se va comercializa numai de către administrator din rampe şi depozite, comerciantul nu mai are ce căuta în pădure. Lemnul va fi tăiat şi transportat în rampe şi depozite de către firmele de exploatare care vor presta doar acest serviciu, comercializarea urmînd să se facă doar de către administrator. Prin această schimbare ne aliniem la practicile europene în domeniu. Măsura va intra în vigoare progresiv, în 2014, 50% din masa lemnoasă se va vinde obligatoriu măsurat din rampe şi depozite iar diferenţţă din 2015. Prin aplicarea progresivă se asigură perioada necesară realizării rampelor şi depozitelor. Măsura poate fi aplicată din 2014, pentru că deja în acest moment peste 30% din masa lemnoasă se vinde în rampe – depozite.

Prin modificările aduse la Codul Silvic vor fi sprijiniţi proprietarii de păduri, deoarece se asigură în mod gratuit paza micilor păroprietăţi de către RNP Romsilva- proprietăţi pînă la 30 ha, peste 8000.000 proprietari – aproximativ 1.000.000 ha. Micii proprietari vor intra în legalitate, statul plătind întocmirea amenajamentelor silvice, (document obligatoriu pentru a putea valorifica lemnmul). Proprietarii sînt încurajaţi să-şi păstreze pădure pentru a putea beneficia de fondurile provenite din sechestrarea forestieră (captare boixid de carbon).

Ocolim jaful din pădurile României. Noul Cod silvic prevede aplicarea codului penal pentru furtul de lemne ca pentru orice furt, responsabilizarea personalului silvic – introducerea autorizaţiei de practică (în cazul în care se constată tăieri ilegale şi abuzuri, personalului silvic i se va retrage autorizaţia şi nu va mai avea acces în pădure. Noul Cod silvic prevede, de asemenea, interzicerea transportului de material lemnos, noaptea, pe drumurile forestiere.

Măsuri în sprijinul agenţilor economici: dreptul de preempţiune al operatorilor din industria lemnului la cumpărarea de masă lmnoasă, încurajarea introducerii lemnului pe piaţă fasonat şi prelucrat, astfel încît la nivel local se pot încheia forme de asociere între agenţii economici şi administratorii de păduri, descurajînd astfel exportul de buştean. Acest nou Cod silvic creează cadrul necesar înfiinţării de clusetere funcţionale în domeniul prelucrării şi valorificării lemnului, generînd dezvoltare locală şi locuri de muncă.

Măsuri pentru păstrarea şi extinderea patrimoniului naţional forestier:creearea de noi surse de finanţare pentru împădurirea terenurilor – contravaloarea certificatelor de emisii de carbon – un milion de terenuri vor fi împădurite pînă în 2030; asigurarea unei suprafeţe minime obligatorii de 3 milioane ha proprietate a statului pentru realizarea unui echilibru ecologic şi asigurarea sustenabilităţii sectorului producătorilor de mobilă şi produse finite din lemn.”

/Faclia de Cluj,

http://www.ziarulfaclia.ro/noul-cod-silvic-o-tema-de-casa-restanta-pentru-politicienii-romani/