Revista presei

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ “APELE ROMÂNE”

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA






REVISTA PRESEI

20 mai 2011



Cuprins:

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA

Masura – Bazinele hidrografice ale raurilor Somes si Tisa vor fi monitorizate pentru intocmirea unor harti de hazard
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) va intocmi, din bani europeni, harti speciale pentru evidentierea zonelor care prezinta risc ridicat de producere a inundatiilor. Pe lista ANAR se afla si bazinele hidrografice ale raurilor Somes si Tisa, care urmeaza a fi monitorizate printr-o metoda moderna de scanare din… spatiu. Pentru acest proiect, in care sunt incluse zece bazine hidrografice din tara, Uniunea Europeana aloca 40 milioane euro. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a anuntat ca a accesat "peste 40 milioane euro, suma reprezentand valoarea celor zece contracte de finantare semnate in cadrul proiectelor intitulate ”Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor”, proiecte pe care le deruleaza la nivelul bazinelor hidrografice Crisuri, Banat, Siret, Mures, Somes-Tisa, Buzau, Arges-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt si Jiu”. Proiectele vizeaza intocmirea unor harti de hazard, care sa evidentieze zonele cu risc ridicat de inundatii, acestea urmand sa fie finalizate pana la mijlocul anului 2012, au informat reprezentantii ANAR. Hartile de hazard se vor intocmi pentru principalele tronsoane ale cursurilor de apa  si ale afluentilor lor, pe o lungime de aproximativ 20.000 km. Potrivit responsabililor din cadrul ANAR, se va folosi o metoda speciala, de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) care consta in “efectuarea de zboruri aerospatiale, in urma carora se va obtine modelul digital al cursului de apa si al zonei adiacente”. De asemenea, vor fi realizate studii hidrologice si de management ale bazinelor hidrografice. Dupa elaborarea hartilor de hazard, ele vor fi puse la dispozitia consiliilor judetene pentru a elabora hartile de risc (harti care vor indica nivelul pagubelor care se vor produce si zonele de evacuare a populatiei, in baza datelor obtinute din hartile de hazard), conform prevederilor legislatiei in vigoare. “Odata finalizate, hartile vor fi puse ulterior la dispozitia autoritatilor locale, dar si a publicului larg”, au precizat reprezentantii ANAR. Catalin Tineghe /emaramures
Ploi insemnate cantitativ in Maramuresul Istoric

Institutia Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologica care vizeaza producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate in zona delimitata a localitatilor Barsana, Breb, Mara, Remeti, Vadu Izei, Nanesti, Ocna Sugatag.  Oficialii Prefecturii Maramures au aratat ca in avertizarea de cod galben se vorbeste despre faptul ca la nivelul acestor localitati se vor semnala averse care pot depasi 20 l/mp, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si grindina de dimensiuni mici si medii. Avertizarea este valabila pana la ora 17.00.

UPDATE: Precipitatiile sub forma de ploaie cazuta in interval de o ora la statia hidrologica Mara, de pe raul Mara au totalizat 15,1 l/mp. Precipitatii sub forma de ploaie care au totalizat 14,8 l/mp au fost inregistrate si la Ocna Sugatag. Aversele au fost insotite de descarcari electrice si tunete, specifice fenomenului meteorologic oraj. Nu au fost inregistrate producerea unor situatii de urgenta, datorita fenomenelor meteorologice periculoase.Dragos Hojda/citynews
Cod gaben: Furtuni asteptate in multe localitati din Maramures

Institutia Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o informare meteorologica care vizeaza producerea de fenomene meteorologice periculoase imediate in zona delimitata a localitatilor Barsana, Breb, Mara, Remeti, Vadu Izei, Nanesti, Ocna Sugatag. Se mentioneaza in avertizarea de cod galben ca la nivelul acestor unitati administrativ-teritoriale, se vor semnala averse care pot depasi 20 l/mp, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si grindina de dimesiuni mici si medii. Avertizarea este valabila pana la ora 17.00. Prefectul Sandu Pocol, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat informarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta din localitatile mentionate si pregatirea echipelor de interventie. De asemenea, au fost informati si membri grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramures. Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta recomanda cetatenilor sa isi inchida ferestrele de la locuinte si alte categorii de constructii. La deplasarea in afara locuintelor, populatia este necesar sa evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate in constructie, copacilor, stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura care pot fi dislocate de rafalele de vant si care le pot pune viata in pericol. Proprietarii de autovehicule sunt sfatuiti sa nu-si parcheze masinile sub copacii izolati sau in apropierea unor arbori care se pot fi prabusiti de rafalele de vant si produce daune acestora. Se sugereaza conducatorilor de autovehicule sa nu le lase nesupravegheate in apropierea stalpilor, panourilor publicitare, constructiilor cu elemente de arhitectura ce pot fi dislocate, precum si a imobilelor aflate in constructie sau care sunt dezafectate si care se pot prabusi pe autovehicule. In cazul afectarii de vantul puternic al unor stalpi de la retele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetatenii sunt indemnati sa nu atinga acesti stalpi sau firele cazute la pamant. Cetatenii sunt rugati sa anunte, prin sistemul unic de apeluri de urgenta 112, aparitia unor probleme generate de intensificarile de vant sau de precipitatiile sub forma de aversa. “Turistilor aflati pe traseele montane din judet li se indica sa isi anunte prezenta jandarmilor montani si salvamontistilor si sa renunte, in aceasta perioada, la parcurgerea unor trasee dificile sau necunoscute pentru a nu fi pusi in situatia de a fi expusi unor pericole care sa le puna in primejdie viata. Nu se recomanda camparea corturilor in apropierea podurilor, podetelor sau a unor vai din zonele de deal si de munte. Precipitatiile de ploaie, cu caracter torential pot conduce la formarea de torenti pe versanti si cresterea debitelor unor vai, antrenand material lemnos, deseuri sau aluviuni care pot contribui la colmatarea podurilor sau podetelor. in acest context, este de evitat lasarea autovehiculelor pe podetele aferente, din fata gospodariilor si anexelor proprii”, a spus Dan Buca, purtatorul de cuvant al CJSU Maramures. Situatia hidrometeorologica va fi monitorizata permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operational al ISU Maramures si de angajatii din dispeceratul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures.ZiarMM

Un tanar de 20 de ani a fost gasit inconstient in albia raului Sasar

Imprejurari necunoscute. Mister deocamdata neelucidat de politistii Biroului de Investigatii criminale Baia Mare. Trupul unui tanar a fost gasit plutind in albia raului Sasar, langa locul numit “Spanzuratoare”. Barbatul, zbatandu-se intre viata si moarte, a fost gasit de un trecator. Acum victima este internata la Terapie Intensiva in stare grava. Un barbat (20 de ani) din Baia Mare a fost gasit joi, in jurul orei 12.30, in albia raului Sasar. Din cauza caldurii, tanarul se pare ca ar fi intrat in Sasar pentru a face baie si, dupa un timp, a fost zarit plutind cu fata in jos. Barbatul care l-a gasit pe tanar a anuntat Serviciul de Urgenta 112. Imediat la fata locului au ajuns medicii SMURD, Ambulanta, echipaje ale Politiei si SMURD. Medicii l-au gasit pe tanar inconstient si in stare de hipotermie. “Echipajele Detasamentului de Pompieri Baia Mare au fost solicitate pentru salvarea unei persoane gasite in raul Sasar. Persoana a fost scoasa din rau si transportata de Ambulanta la spital”, a declarat Adrian Marchis, locotenent ISU Maramures. Nu se stie daca a cazut sau daca intr-adevar acesta a vrut sa faca baie. Paramedicii SMURD l-au resurcitat pe barbat mai bine de 30 de minute. “Victima a fost transportata la UPU, unde medicii au continuat resuscitarile. Tanarul este internat la Terapie Intensiva, se afla in respiratie artificiala, iar starea lui este grava”, a spus directorul medical dr. Radu Dragos, purtatorul de cuvant de la Spitalul Judetean de Urgente “Dr. Constantin Opris. Anca Dindiligan/informatia zilei

Peste 10 investitori interesati de Centrala Tarnita

Peste 10 investitori sînt interesaţi de construcţia Centralei Hidroelectrice Tarniţa-Lăpuşteşti. “Am contactat peste 150 de investitori potenţiali. Am primit peste 10 expresii de interes pentru participarea în acest proiect. Statul român va deţine 51% din acţiuni, prin intermediul Hidroelectrica, iar 49% din acţiuni vor fi împărţite între investitori, numărul acestora urmînd să fie anunţat în aproximativ 10 zile, odată cu lansarea proiectului de Hotărîre privind aprobarea strategiei de atragere a investitorilor”, a afirmat directorul pentru Servicii Consultanţă Financiară Deloitte, Valeriu Binig./ Faclia

Eolienele incep sa aiba impacta asupra Hidroelectrica. Fara Tarnita, proiectul de un miliard de euro, situatia devine ingrijoratoare

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, începe să simtă primele efecte generate de intrarea în funcţiune a turbinelor eoliene. Cum energia eoliană se produce după cum bate vântul, pentru ca sistemul de electricitate să nu fie afectat de intrarea sau ieşirea unor capacităţi de producţie sunt necesare unităţi de reglaj care să intre şi să iasă rapid în funcţiune, în acest caz Hidroelectrica. Situaţia nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, în contextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată în parcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea din prezent. Astfel, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, hidrocentrala de peste un miliard de euro, care va juca un rol major în echilibrarea sistemului energetic, devine obligatoriu, spun specialiştii din piaţă. “Acum am început să consumăm foarte multă apă pentru reglaj, am folosit mult din rezervele noastre şi pentru a putea balansa variaţiile produse de energia eoliană. Acest lucru înseamnă costuri pentru noi”, a spus Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica. În afara centralelor eoliene, compania a trebuit să acopere şi ieşirea din funcţiune a unor grupuri termo, precum şi a Unităţii 2 de la Cernavodă, lucru care a golit bazinele de acumulare ale firmei. Mai mult, în contextul în care prognozele meteo nu arată ploi atât de generoase ca anul trecut, şi profiturile companiei vor fi afectate, Hidroelectrica mizând pe un câştig de 85 mil. lei, de peste 4 ori mai mic faţă de cel raportat în 2010.

Fără Tarniţa, avem probleme

Situaţia de acum însă este sub control, în contextul în care sunt montaţi numai circa 500 MW în parcuri eoliene. În zece ani însă, lucrurile se schimbă radical, pentru că se poate ajunge la 5.000 MW variabili, fără capacităţi suficiente de reglaj. “Putem spune că la nivelul anului 2015 încă nu vom avea probleme majore pentru că vor intra în funcţiune şi alte capacităţi, aşa cum este cazul centralei pe gaz de 860 MW pe care o face Petrom. În plus, şi noi avem planuri pentru punerea în funcţiune a încă 150 MW. Dar după acest moment, situaţia devine îngrijorătoare fără Tarniţa. Va fi o mare problemă”, a mai precizat Trihenea. Tot în acest context, s-ar putea lua în calcul instituirea unor reguli de funcţionare pentru sectorul eolian, astfel încât să nu fie pusă în pericol funcţionarea întregului sistem energetic. “Ideea este că nu mergi cu toate eolienele deodată. Practic, am putea ajunge la formarea unor centre de producţie în funcţie de regiuni, Dobrogea, Moldova şi celelalte. Dacă merge Dobrogea, atunci Moldova să stea şi aşa mai departe”, explică Valeriu Binig, director servicii financiare energie şi resurse din cadrul Deloitte România, liderul consorţiului în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor în proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti. Acest proiect este văzut de specialiştii din domeniu ca fiind cheia pentru rezolvarea acestei probleme şi ca o maşină de făcut bani în cazul în care este folosită aşa cum trebuie. “Un astfel de proiect poate stoca energie, poate face foarte mulţi bani prin vânzarea energiei produse pe vârfurile de consum şi poate asigura stabilitatea la nivel european, şi a sistemulul român, şi a celui austriac şi a celui ungar”, spune Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului economiei Ion Ariton.

Un pic mai mult noroc

În linii mari, această hidrocentrală unică în România va putea prelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a o elibera în sistem în orele de vârf, la preţuri mult mai mari. În iunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10 companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acordului şi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc la începutul anului viitor. În a doua parte a anului 2012 este estimată semnarea contractului de execuţie de lucrări, proiectul urmând să fie finalizat în 2019. “Nu este simplu să faci proiecte energetice în România. Sunt multe interese politice. Sperăm totuşi ca alegerea investitorilor să fie făcută cu mai multă acurateţe şi poate cu mai mult noroc pentru că plecarea investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este o pată pentru minister. Pretenţiile legate de acest proiect au fost foarte mari, dar sperăm să nu mai avem surprize”, a precizat Şerban. La Cernavodă, patru dintre cei 6 investitori au abandonat proiectul de 4 miliarde de euro, acum statul fiind obligat să reia procesul de atragere a investitorilor. La investiţia de la Tarniţa-Lăpuşteşti statul va controla 51% din proiect, restul de 49% urmând să fie împărţit între investitori. Totodată, una dintre clauzele contractului ar putea fi plata unor despăgubiri în cazul în care un investitor decide să se retragă din proiect, fără a prezenta motive întemeiate. “Cel mai probabil, 40% vor fi capitaluri proprii, iar restul va fi atras de la bănci”, a explicat Binig. Una dintre posibilităţile de finanţare ale acestui proiect ar putea fi chiar listarea la Bursă a Hidroelectrica. “Este recomandabil ca prima dată să fie listat un pachet de 10% din acţiunile companiei pentru a afla astfel valoarea de piaţă şi apoi încă 10%. Cel mai probabil însă se va merge pe listarea unui pachet de 15%. Acest lucru ar putea avea loc în prima parte a anului viitor”, a declarat Şerban. Primele discuţii despre proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti au fost iniţiate de mai bine de 25 de ani. În prezent, propunerea de hotărâre de guvern privind modalitatea de implementare a proiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceasta urmând să fie înaintată pentru consultări şi aprobare. Unitatea va avea 4 grupuri, fiecare de câte 250 MW şi va necesita investiţii de peste un miliard de euro./ Roxana Petrescu, Sursa: www.zf.ro / Napocanews

Comunele Jucu si Bontida urmeaza sa fie racordate la Statia de Epurare din Parcul Tetarom III

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a iniţiat un proiect de hotărâre care urmează a fi supus aprobării plenului Consiliului Judeţean în prima şedinţă a forului judeţean şi care vizează racordarea reţelelor de canalizare ale comunelor Jucu şi Bonţida la Staţia de Epurare din cadrul Parcului Industrial Tetarom III. Acest lucru urmează a se realiza prin trecerea componentelor sistemului public de apă şi canalizare aflate în prezent în administrarea SC Tetarom S.A. în administrarea Consiliului Judeţean Cluj şi concesionarea pe mai departe Companiei de Apă Someş S.A. Administrarea reţelei edilitare de apă şi canalizare din incinta Parcului Industrial Tetarom III de către Compania de Apă Someş este absolut necesară în condiţiile în care această societate comercială aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj este singura instituţie abilitată să opereze servicii de alimentare şi canalizare în zonă, ea având, conform Contractului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, competenţa teritorială pentru administrarea infrastructurii tehnico-edilitare din zona Jucu-Bonţida. Totodată, lucrările de racordare a celor două comune la staţia de epurare din incinta Parcului Industrial Tetarom nu vor afecta în nici un fel asigurarea serviciilor în acest domeniu pentru clienţii parcului şi nici nu vor obstrucţiona dezvoltarea viitoare a acestuia. „Considerăm racordarea acestor două comune la staţia de epurare din incinta Tetarom III ca fiind foarte importantă în condiţiile în care, la ora actuală, nici Jucu şi nici Bonţida nu dispun de o asemenea facilitate proprie. În acest fel, cetăţenii celor două localităţi vor putea beneficia de o staţie de epurare modernă, cu o capacitate de procesare mare, care va avea rolul de a deservi în parametrii optimi toate entităţile racordate la această reţea, fără nici un fel de discriminare”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. / Clon.ro

Teme de mediu

Ecologizare cu deseuri

Bomba politica si de mediu! Lucrarile de ecologizare a iazului din Tautii de Sus, platite cu miliarde bune din bugetul statului, sunt garnisite cu o investitie controversata: un depozit de namoluri care provin din apele de mina din Maramures si ..Suceava. Ciudat e insa faptul ca, desi namolurile sunt aduse in Maramures, banii de investitii complementare au mers in Moldova. Autoritatile locale “negociaza” dur proiectul, sustinand partea cetatenilor si incercand sa obtina in contrapartida macar un drum.

Ministerul Economiei “joaca” la cacealma sanatatea si mediul Maramuresului! Din puhoiul de bani destinat inchiderii si ecologizarii perimetrelor miniere, o “halca” importanta a fost transmisa de “tatucul” Minister in contul firme-fiice, Conversmin, unde acesta e actionar majoritar. Motivul? Pe hartie, proiectul e unul laudabil: inchiderea si ecologizarea iazului Tautii de Sus. Practic, lucrurile stau un pic altfel. E drept, iazul va fi acoperit cu soluri vegetale, pe taluz vor fi plantati pomi fructiferi, numai ca, pe o suprafata de 1 hectar din iaz, urmeaza sa se depuna in urmatorii 8 ani o cantitate de 25.000 de tone de namoluri, acestea urmand a fi aduse de la Minele Nistru, Ilba, Borsa, Mestecanis (judetul Suceava). Teoretic, ca “premiu de consolare” pentru comunitatea locala, proiectul era garnisit cu un laborator de analize fizico-chimice pentru monitorizarea factorilor de mediu pe sase iazuri de decantare. Investitia estimata la circa 800.000 de lei plus TVA a fost scoasa la mezat de Conversmin si au inceput deja lucrarile. Evident, logica ilogica a Ministerului de a duce problemele intr-o parte si beneficiile in alta a generat reactii in Baia Sprie. Depozitul de namoluri nu creeaza practic nici locuri de munca, nici nu aduce bani la buget. In schimb, laboratorul da. Numai ca, investitia nu s-a facut deloc pe criterii logice, ci, pare-se, pe criterii politice. Asa ca, autoritatile din orasul Baia Sprie au conditionat realizarea investitiei de constructia unui drum. In final, s-a reusit, cu chiu cu vai, promisiunea realizarii unui drum de circa 4 kilometri, care e benefic comunitatii, dar e benefic si companiei, pentru ca pe acolo vor circula basculantele cu namoluri. Plus ca, oamenii vroiau un drum cu doua benzi, nu cu una singura. Dar, documentatia pare-se ca e aprobata, a avut loc o dezbatere publica, iar in perioada ulterioara urmeaza sa fie demarcate lucrarile. Levente Szakacz, viceprimarul orasului Baia Sprie, spune ca: “De acest drum se vor servi si ei, dar ramane practic la comunitate. Noi am incercat sa atragem investitia aici. Nu e logic sa se faca acolo. Noua nu ne-a convenit faptul ca namolurile ni le aduc noua si activitatea care aduce locuri de munca se duce in alta parte. Dupa aceste dispute am venit cu oferta sa se faca drumul care sa deserveasca populatia si acele terenuri, care ani de zile au fost contaminate, sa poata fi folosite si puse in valoare. Un drum de acces de la flotatie pana in drumul Ungurasului, le crestem valoarea. Dezbaterea publica a fost facuta cand au prezentat proiectul. Eu stiu ca au si autorizatii. Urmatorul pas este sa primeasca finantare si sa se apuce de lucru. Dupa cate stiu, anul trecut s-au laudat ca s-au alocat fonduri, a fost o hotarare de guvern in noiembrie, au venit sa ceara inca o data acordul de principiu de la CL dupa care trebuie sa se apuce de treaba. Drumul va fi cu un singur sens in prima faza. Nu a fost prins in proiect drumul, doar la insistentele noastre l-au prins. In proiect scrie ca cantitatea de piatra care se pune sa acopere iazul, stratul de piatra, sa fie scos de la Dealul Minei, unde tot timpul iese valea.” Pe de alta parte, exista si multe semne de intrebare legate de impactul de mediu. Garda de Mediu si Agentia de Protectie a Mediului au anuntat din start ca nu agreeaza proiectul. Reprezentantii mediului au vorbit si despre faptul ca, potrivit unei Hotarari de Guvern din 2005, privind depozitarea deseurilor, nici nu se admite asa ceva. S-ar incalca o directiva a Uniunii Europene in materie de depozitare a deseurilor, prin care Romania s-a angajat ca toate depozitele sa fie inchise si sa nu se mai stocheze pe aceste locuri. Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, spune insa ca, potrivit altui act normativ emis ulterior, aceasta activitate este legala, dar ar crea un disconfort populatiei din zona. Conform proiectului, pe iazul de decantare din Tautii de Sus se vor amenaja celule speciale, cu suprafete de 25 ari, in care sa se depoziteze namolurile provenite din epurarea apelor de mina din mai multe judete. O alta discutie este legata de faptul ca, in ciuda hotararii de Guvern de anul trecut, prin care teoretic s-au alocat banii, practic fondurile nu exista. Si, cu atat mai mult cele necesare pentru constructia drumului. Din datele noastre se pare insa ca Conversmin a obtinut avizele necesare si urmeaza sa demareze lucrarile. Interesant e ca si Romaltyn se pare ca a obtinut avizele pentru a prelucra sterilul din iazul “lipit” de cel care ar urma sa fie ecologizat de Conversmin, proiect care ar aduce importante beneficii economice si sociale comunitatii locale. Si, avand in vedere ca preturile metalelor au devenit tot mai atractive in ultima vreme, s-au gasit si alti pretendenti pentru astfel de activitati. Vom reveni.

Unde sunt banii?

Prin Hotararea de Guvern nr. 1034 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei din data de 21 octombrie 2010, au fost alocati din fondul de mediu, in limita bugetului aprobat, suma de 100.000 mii lei, ca finantare nerambursabila pentru inchiderea unor obiective din sectorul minier. Suma este acordata Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri esalonat, respectiv 20.000 mii lei in 2010; 59.950 mii lei in anul 2011 si 20.050 mii lei in anul 2012. Pana acum insa nu s-a cheltuit niciun leu si nu se stie daca fondurile mai exista….Ioana Lucacel/Gazeta de Maramures

Mastodontul refuza sa moara. Romplumb ofera zilnic baimarenilor portii de dioxid de sulf, peste normele prevazute in autorizatia de mediu

Uzina Romplumb, un mastodont care refuza sa moara, continua sa polueze aerul din Baia Mare, cu dioxid de sulf, chiar sub ochii institutiilor de mediu. La doar cateva zile de la primirea autorizatiei integrate de mediu, Romplumb a depasit valorile stipulate in actul emis de Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj. In urma unei verificari a Garzii de Mediu Maramures, in perioada 12 – 16 mai, s-a constatat ca emisiile de dioxid de sulf au fost de 400 mg/mc, in loc de 200 mg, cat este prevazut in autorizatia integrata de mediu. Ciudat este faptul ca tocmai dupa emiterea autorizatiei s-au inregistrat depasirile respective. Pana acum, Garda de Mediu nu a intervenit pentru a evalua situatia poluarii produse de Romplumb. Anul acesta, Romplumb a functionat in afara cadrului legal, insa autoritatile statului au ridicat din umeri. Calin Crisan, prim-comisarul Garzii de Mediu Maramures, se ascunde in spatele procedurii. Una foarte complicata, dupa cum a declarat in cadrul emisiunii Garda de Noapte, difuzata pe Cinemar TV (CBN). Atat de complicata incat baimarenii au fost poluati de Romplumb luni la rand, iar autoritatile de mediu nu au intreprins nimic pentru a opri functionarea intreprinderii. Dincolo de acest aspect, declaratiile prim-comisarului Calin Crisan au socat prin lejeritatea cu care s-a referit la impactul emisiilor respective asupra sanatatii baimarenilor. Atata vreme cat nu au murit, totul este in regula. Cu toata siguranta afisata, oficialii Garzii de Mediu au solicitat oprirea instalatiei a carei functionare produce emisiile respective. „Noi am facut controlul in perioada 12-16 mai. Nu am dorit in aprilie, de exemplu, pentru ca nu am avut un act in baza caruia sa facem controlul. Am identificat zile in care emisiile nu s-au incadrat in parametrii prevazuti. Am luat masura opririi instalatiei. Nu putem spune ca emisiile respective duc la moartea baimarenilor”, a spus Calin Crisan. Inginerul Aurelian Brancusi, cunoscut pentru lupta impotriva poluarii din Municipiul Baia Mare, s-a declarat socat de afirmatiile lui Calin Crisan, declarand ca depasirea emisiilor respective este extrem de nociva pentru sanatatea populatiei si a vegetatiei. „400 mg/mc la emisiile dioxid de sulf inseamna moartea vegetatiei. Nu e o chestiune negociabila. Asta s-a intamplat in ultimele patru luni, cand societatea a functionat fara niciun act de reglementare. Sanatatea baimarenilor a fost permanent afectata de functionarea Romplumb. Incidenta cancerului in municipiu este cu 30% mai mare decat in restul judetului. Si asta, in principal, din cauza metalelor grele din organism”, a punctat Brancusi. Vasile Uta, directorul Romplumb, a afirmat ca depasirile le emisiile de dioxid de sulf au avut loc in conditiile in care Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj a modificat limitele admise. Dar, spune Uta, acestea nu au avut un impact asupra mediului. „In documentatia aferenta solicitarii privind autorizatia integrata de mediu, noi am cerut valori pe care le-am avut in prima autorizatie. Ulterior, acestea au fost modificate la valori mult mai mici decat era prevazut initial. Vizavi de aceste valori, am depus o plangere la Agentia Regionala de Mediu, astfel incat anumite capitole sa poata fi revizuite. Valorile cerute de noi si cele promovate de-a lungul timpului au fost de 500 mg/mc, la dioxid de sulf. Conform legislatiei, la 500 mg/mc, nu exista impact de mediu. Dar ni s-au impus 200 mg. Daca ni se aproba solicitarile noastre, atunci consider ca Romplumb se poate incadra. Daca nu se aproba, vom vedea ce decizie luam”, a spus Uta. Pana la reglementarea situatiei, Romplumb continua sa disperseze in atmosfera dioxid de sulf, inspirat ulterior de baimareni. Dupa cateva zile de intrerupere, functionarea instalatiei Romplumb a fost reluata. Emisiile se incadreaza in intervalul 200 – 500 mg/mc, insa directorul Uta a afirmat ca la statiile de monitorizare a calitatii aerului din oras nu s-au inregistrat valori daunatoare sanatatii populatiei. „Am repornit instalatia, dupa cateva zile in care nu a functionat. Facem anumite reglaje, pentru a ne putea incadra in parametrii optimi”, a mai spus Uta.Ciprian DRAGOS/ziarmm

Soarta Romplumbului depinde de nivelul maxim admis la dioxid de sulf

DECIZIE ISTORICĂ. Uzina Romplumb continuă să polueze aerul din Baia Mare cu dioxid de sulf, chiar sub ochii instituţiilor de mediu. La doar câteva zile de la primirea autorizaţiei integrate de mediu, Romplumb a depăşit valorile stipulate în actul emis de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Cluj. În urma unei verificări a Gărzii de Mediu Maramureş s-a constatat că emisiile de dioxid de sulf au fost de 400 mg/mc, în loc de 200 mg, cât este prevăzut în autorizaţia integrată de mediu. Călin Crişan, prim-comisarul Gărzii de Mediu Maramureş, afirma: „Am făcut controlul în perioada 12-16 mai. Nu am dorit în aprilie, pentru că nu am avut un act în baza căruia sa facem controlul. Am identificat zile în care emisiile nu s-au încadrat în parametrii prevăzuţi. Am luat măsura opririi instalaţiei. Nu putem spune că emisiile respective duc la moartea băimărenilor”, a spus Călin Crişan.

„Sănătatea băimărenilor a fost permanent afectată de funcţionarea Romplumb”

Inginerul Aurelian Brâncuşi, cunoscut pentru lupta împotriva poluării din Municipiul Baia Mare, s-a declarat şocat de afirmaţiile lui Călin Crişan, declarând că depăşirea emisiilor respective este extrem de nocivă pentru sănătatea populaţiei şi a vegetaţiei. „400 mg/mc la emisiile dioxid de sulf înseamnă moartea vegetaţiei. Nu e o chestiune negociabilă. Asta s-a întâmplat în ultimele patru luni, când societatea a funcţionat fără niciun act de reglementare. Sănătatea băimărenilor a fost permanent afectată de funcţionarea Romplumb. Incidenţa cancerului in municipiu este cu 30% mai mare decât în restul judeţului. şi asta, în principal, din cauza metalelor grele din organism”, a punctat Brâncuşi.

Funcţionarea instalaţiei Romplumb a fost reluată

Vasile Uţă, directorul Romplumb, a afirmat că depăşirile le emisiile de dioxid de sulf au avut loc în condiţiile în care Agenţia Regională de Protecţia Mediului Cluj a modificat limitele admise. Dar, spune Uţă, acestea nu au avut un impact asupra mediului. „În documentaţia aferentă solicitării privind autorizaţia integrată de mediu, noi am cerut valori pe care le-am avut în prima autorizaţie. Ulterior, acestea au fost modificate la valori mult mai mici decât era prevăzut iniţial. Vizavi de aceste valori, am depus o plângere la Agenţia Regională de Mediu, astfel încât anumite capitole să poată fi revizuite. Valorile cerute de noi şi cele promovate de-a lungul timpului au fost de 500 mg/mc, la dioxid de sulf. Conform legislaţiei, la 500 mg/mc nu există impact de mediu. Dar ni s-au impus 200 mg. Dacă ni se aprobă solicitările noastre, atunci consider că Romplumb se poate încadra. Dacă nu se aprobă, vom vedea ce decizie luăm”, a spus Uţă. Până la reglementarea situaţiei, Romplumb continuă să disperseze în atmosferă dioxid de sulf, inspirat ulterior de băimăreni. După câteva zile de întrerupere, funcţionarea instalaţiei Romplumb a fost reluată. Emisiile se încadrează în intervalul 200 - 500 mg/mc, însă directorul Uţă a afirmat că la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din oraş nu s-au înregistrat valori dăunătoare sănătăţii populaţiei. „Am repornit instalaţia, după câteva zile în care nu a funcţionat. Facem anumite reglaje, pentru a ne putea încadra în parametrii optimi”, a mai spus Uţă.infomm

Campania anti-ghena
S-a lansat pe plan national o campanie prin care se doreste inchiderea ghenelor de gunoi de la blocurile turn. Cu toate ca locatarilor le este mult mai usor sa arunce gunoiul pe burlan de la etaj, dezavantajul este ca, in situatiile in care firmele de salubritate intarzie cu debarasarea gunoiului, mirosul este deranjant, in special pentru cei de la primele etaje. Un alt argument este colectarea selectiva. Alternativa pentru ghenele de gunoi este amenajarea unei platforme betonate in apropierea blocurilor respective, unde sa fie containere care sa le ofere posibilitatea locatarilor sa arunce selectiv deseurile. S-a vehiculat inclusiv varianta ca acest proiect sa fie supervizat de Garda de Mediu. Asa ca l-am contactat pe Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu Maramures, pentru a vedea exact cum stau lucrurile in judetul nostru din acest punct de vedere: „Nu am auzit de asa ceva. Asa ceva ar trebui sa faca asociatiile de locatari si Sanipidul, nu Garda de Mediu, pentru ca acestea creeaza un disconfort in primele locuinte din imediata vecinatate pe palierele de bloc. Eu tin minte ca intr-o sedinta de Consiliu Local Baia Mare s-a mai discutat aceasta problema, acum cativa ani, mai ales pentru ca in blocurile turn de pe Independentei era un dezastru la baza si la camera de colectare a ghenei de gunoi. Dar, la nivel national n-am auzit de asa ceva si nici nu cred ca noi vom fi amestecati in asemenea proiect”. Vom reveni in momentul in care vor aparea noutati pe subiect. Mircea Crisan/Gazeta de Maramures