Revista presei

În mediul rural, taxa de salubrizare ar putea deveni taxă locală. La oraş se ocupă operatorul

După intrarea în vigoare a contractului privind serviciul public de salubrizare la nivelul judeţului, primăriile din mediul rural ar putea institui taxa de salubrizare ca şi taxă locală, în timp ce la oraşe operatorul de colectare este obligat să gestioneze contractarea clienţilor şi implicit facturarea şi încasarea banilor. 35 de autogunoiere compactoare vor asigura transportul deşeurilor. Sistemul de tarifare pentru populaţie stabilit iniţial de CJ pentru aplicare, după intrarea în vigoare a contractului de salubrizare la nivelul judeţului, era ca în mediul rural autoritatea locală să instituie taxa de salubrizare ca şi taxă locală, iar primăria să încaseze sumele aferente serviciului de salubrizare şi să plătească apoi operatorului pentru colectare, iar în mediul urban operatorul de colectare este obligat să gestioneze contractarea clienţilor, dar şi facturarea şi încasarea tarifelor aferente serviciilor prestate. Majoritatea primarilor de comune nu sunt însă de acord cu această variantă, propunând acelaşi sistem ca şi la oraşe.

AICI puteţi vedea care sunt tarifele pentru colectarea şi transportul deşeurilor.

Operatorul de colectare încasează întregul tarif, urmând să plătească societăţii care administrează depozitului de la Tărpiu, conform tarifului/tonă ce va fi stabilit, serviciul de depozitare aferent. Contractul de implementare a containerelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor din judeţ, atribuit SC Iridex Group Plastic SRL, prevede în total 212 containere semiîngropate cu un volum de 3 metri cubi pentru deşeuri mixte, aproximativ 82.000 de pubele atribuite fiecărei familii sau persoane juridice, pentru a putea colecta deşeurile de la fiecare locaţie, 968 de containere semiîngropate pentru colectarea hârtiei, 968 pentru plastic şi metal şi 90 de bucăţi pentru deşeurile din sticlă.

Numărul total de platforme de precolectare necesare pentru aria de operare în Bistriţa-Năsăud este 968, acestea cuprinzând recipiente cu capacitatea de 3 mc, dispuse în baterii de 4, 3 sau 2 containere: 90 de platforme de precolectare cu 4 containere (pentru deşeu mixt, hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă), organizate în mediul urban – zona cu blocuri; 122 de platforme de precolectare cu 3 containere în mediul urban – zona cu blocuri; 756 platforme de precolectare cu 2 containere (pentru hârtie şi carton, plastic şi metal), din care 460 în mediul rural şi 296 în mediul urban – zona cu case. Numărul de platforme de precolectare se va aloca fiecărei localităţi în funcţie de populaţia generatoare de deşeuri a acesteia. În Bistriţa şi localităţile componente vor fi 276, din care 246 pe domeniul public al municipalităţii.

Imediat ce vremea va permite, se va începe construcţia platformelor cu containere semiîngropate. Ele vor fi finalizate înaintea intrării in vigoare a contractului de operare câştigat de asocierea SC Vitalia Servicii pentru Mediu SA, SC Brantner Servicii Ecologice SA şi SC Floricon Salub SRL. Deşeurile colectate vor fi transportate la staţiile de transfer (deşeurile menajere amestecate, deşeurile reciclabile, deşeuri biodegradabile şi deşeurile stradale) şi la centrele de colectare (deşeurile din activităţi de reamenajare şi reabilitare interioară a locuinţelor/apartamentelor proprietate individuală şi categoria de deşeuri speciale), aferente fiecărei zone.

Transportul deşeurilor va fi realizat în 2 faze: faza de precolectare şi transport până la staţiile de transfer/centrele de colectare (cu maşinile specializate – autocompactoare din dotarea operatorului) şi transfer de la staţiile de transfer/centre de colectare la Tărpiu (cu camioanele speciale de transport containere de 32 mc din staţiile de transfer). Pentru transportul deşeurilor, operatorul desemnat va avea obligaţia să deţină un număr suficient de camioane compactoare pentru a satisface necesităţile de frecvenţă/transport a containerelor. Necesarul total de utilaje pentru colectarea deşeurilor din judeţ este de 35 autogunoiere compactoare de 10 mc, dintre care 22 fără braţ macara şi 13 cu braţ macara. Pentru colectarea sticlei, operatorul poate lua în considerare varianta colectării cu un alt tip de autovehicul, astfel încât sticla să se spargă cât mai puţin. Staţiile de transfer sunt în Năsăud, Sîngeorz-Băi, Galaţii Bistriţei, Beclean şi Bistriţa (Valea Boilor), iar centrele de colectare la Năsăud, Sîngeorz-Băi, Beclean şi Bistriţa (Narciselor şi Viişoara). Deşeurile vor fi aduse de către populaţie prin aport voluntar sau vor fi colectate de către operator la solicitarea locuitorilor. /Timp Online, http://www.timponline.ro/in-mediul-rural-taxa-de-salubrizare-se-va-plati-la-primarie/

/BistritaNews, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=1&article=11463

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Simulări de inundaţii!

Autorităţile au întocmit Planul de apărare împotriva inundaţiilor pentru perioada 2014-2017

Autorităţile se pregătesc de inundaţii. Pe parcursul a două săptămâni, în localităţile cele mai expuse riscului la inundaţii din judeţul Vrancea, se vor organiza exerciţii de simulare pentru pregătirea persoanelor în domeniul situaţiilor de urgenţă generate ca urmare a manifestării fenomenelor meteorologice periculoase, ploi abundente şi fenomene meteo asociate. „Având în vedere prognozele meteorologice şi hidrologice pentru primăvara acestui an, care vizează cantităţi importante de precipitaţii, ce pot conduce la creşteri de debite şi niveluri pe cursurile de apă, se impune la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă întreprinderea unor măsuri pentru conştientizarea cetăţenilor asupra riscului pe care îl reprezintă inundaţiile. La nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea, prin intermediul Grupului de Suport Tehnic pentru situaţii de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteo periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, a fost întocmit Planul de apărare împotriva inundaţiilor pentru perioada 2014-2017. Acesta cuprinde măsuri şi acţiuni specifice, pe termen scurt şi pe termen lung, de prevenire, intervenţie operativă urgentă şi de reabilitare, atât pentru instituţiile implicate în gestionarea acestor tipuri de risc, cât şi pentru comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi cetăţeni. În acelaşi scop, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a solicitat C.J.S.U. Vrancea să demareze acţiuni pentru informarea cetăţenilor cu privire la măsurile specifice necesar a fi întreprinse pentru prevenirea inundaţiilor, printre care postarea pe site-urile primăriilor a prevederilor planurilor locale de apărare împotriva inundaţiilor, afişarea la sediul primăriilor a noilor planuri de situaţie a localităţilor pe care au fost delimitate zonele inundabile, precum şi a specificaţiilor codurilor de culori folosite pentru avertizările meteo şi hidro”, a transmis lt. Cristina Duţă, purtătorul de cuvant al ISU Vrancea.

Sătenii sunt învăţaţi cum să îşi protejeze bunurile

Timp de două săptămani, în mai multe localităţi din Vrancea se desfăşoară exerciţii dar şi adunări cetăţeneşti în care se prezintă zonele cu risc la inundaţii, responsabilii cu avertizarea populaţiei din satele aparţinătoare comunelor, măsuri de ce se întreprind de administraţia publică locală, precum şi măsurile ce trebuie luate de fiecare cetăţean pentru a-şi apăra viaţa şi bunurile. Primele activităţi s-au desfăşurat luni şi marţi la Adjud şi Panciu. La acestea au fost convocaţi reprezentanţii din Adjud, Homocea, Ploscuţeni, Rugineşti, Pufeşti, Mărăşeşti, Corbiţa, Tănăsoaia şi Bogheşti, Fitioneşti, Moviliţa, Păuneşti, Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane şi Panciu. Până la sfârşitul săptămânii vor fi organizate activităţi similare în Valea Sării şi în oraşul Odobeşti. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588800649-simulari-de-inundatii.html