Rezultatele alegerilor din filiale au fost analizate minuţios de Comisia de Validare şi, cu unele excepţii, aprobate

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 316.48 Kb.
səhifə1/5
tarix17.08.2018
ölçüsü316.48 Kb.
  1   2   3   4   5


PREGĂTIRI
Congresul Alianţei Civice a fost pregătit minuţios cu mult înainte de data desfăşurării lui. Astfel, din luna septembrie a anului 1999, au început să se desfăşoare adunările de alegeri ale noilor comitete de conducere ale filialelor AC. Regulamentul acestor alegeri a fost diferit de al alegerilor din alţi ani, cea mai importantă dintre deosebiri fiind introducerea unor precizări privind limitarea numărului membrilor partidelor, precum şi al numărului de membri ai aceluiaşi partid în comitetele nou alese. Această precizare a apărut ca o necesitate, o adaptare la realitate, în urma încercărilor unor partide, prin membrii lor care erau şi membri AC, de orientare a activităţii Alianţei Civice în favoarea unuia sau altuia dintre ele.

Rezultatele alegerilor din filiale au fost analizate minuţios de Comisia de Validare şi, cu unele excepţii, aprobate.

O dată cu alegerea noilor comitete de conducere, au fost desemnaţi şi delegaţii filialelor la congres. Dintre ei, cei care intenţionau să candideze pentru o funcţie în Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au trimis Comitetului Director Naţional o ofertă prin care, în afara datelor personale (cuprinzându-le şi pe cele referitoare la eventuala apartenenţă la vreun partid), anunţau funcţia pentru care candidează, timpul pe care consideră că îl pot aloca exercitării acestei funcţii şi, în general, activităţii din cadrul Alianţei. În acest context, delegatul putea veni şi cu propuneri de proiecte pe care intenţionează să le realizeze. Oferta a fost însoţită, potrivit unei hotărâri a Comitetului Naţional de Coordonare, de o declaraţie legalizată la notariat, din care să reiasă dacă aspirantul la funcţie a fost sau nu agent, informator sau colaborator al fostei Securităţi sau al unor servicii echivalente cu poliţia politică. Numai după trimiterea documentaţiei integrale, candidaţii au fost trecuţi pe lista ce urma să fie supusă votului delegaţilor.

În tot acest timp, la Bucureşti, candidaţii se supuneau aceloraşi rigori. Şi, pentru că, dovedindu-şi consecvenţa, Alianţa Civică aplică propriilor candidaţi aceleaşi cerinţe pe care le impune celor ce doresc să fie susţinuţi de ea la alegerile locale şi parlamentare, în ziua de 26 aprilie, la sediul său din Piaţa Amzei a fost invitat un notar, în faţa căruia candidaţii la Senatul sau la Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au dat declaraţiile de necolaborare cu fosta Securitate.



PROGRAMUL

CONGRESULUI 6 AL ALIANŢEI CIVICE
Sâmbătă, 6 mai 2000, orele:


  • 9,30 – Deschiderea şi Raportul de activitate

  • 10,30 – Mesaje

  • 11,30 – Pauză de cafea

  • 11,45 – Raportul Comisiei de Cenzori

  • 12,00 – Începutul dezbaterilor

  • 13,30 – Pauză de prânz (bufet)

  • 14,30 – Continuarea dezbaterilor

  • 17,30 – Discutarea şi votarea propunerilor de modificare a Statutului

  • 17,30 – Prezentarea propunerilor pentru Senat şi a ofertelor pentru Comitetul Naţional de Coordonare

  • 19,15 – Încheierea primei zile


Duminică, 7 mai 2000, orele:

  • 9,30 – Continuarea dezbaterilor

  • 11,30 – Alegerea Senatului, Comitetului Naţional de Coordonare şi Comisiei de Cenzori

  • 12,15 – Pauză de cafea (gustări)

  • 13,00 – Continuarea dezbaterilor până la anunţarea rezultatului votului

– Reuniunea Consiliului Director Naţional pentru alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor, secretarului, a Colegiului de Onoare şi a Comisiei de Validare

  • Recepţia de închidere a Congresului (Casa Universitarilor)

DESFĂŞURAREA CONGRESULUI

În ziua de 6 mai, încă de la ora 9oo, la sala ARCUB, din Bucureşti, au început să sosească participanţii la congres. La intrare, aceştia erau întâmpinaţi şi conduşi către locurile lor de tineri membri ai Grupului Civis îmbrăcaţi în tricouri albe pe care era imprimată sigla Alianţei Civice.

Fiacare participant a primit o mapă cu următorul conţinut:

- Programul Congresului 6;

- Raportul de activitate a Alianţei Civice între congrese;

- o Cronologie a activităţii Alianţei Civice în perioada de după precedentul congres (29 noiembrie 1997), prezentată ca addenda la Raport

- broşura Alianţa Civică - Prezentare, scurt istoric, documente definitorii;

- Proiectul de statut, însoţit de o anexă cu explicarea motivelor care au determinat modificarea celui vechi şi sunt prezentate principalele deosebiri dintre cele două statute



  • Oferta şi condiţiile Alianţei Civice pentru alegerile din anul

2000, document dat publicităţii în ziua de 4 martie a acestui an;

- un pliant cu o succintă prezentare a Alianţei Civice

- un ecuson şi un pix

*

La ora 10oo, dna Ana Blandiana a declarat deschise lucrările Congresului 6 al Alianţei Civice mulţumind înaltelor personalităţi, oamenilor de cultură şi preşedintelui României pentru participarea la acest eveniment.



După aprobarea de către participanţi a ordinei de zi, preşedinta Alianţei Civice a prezentat în faţa Congresului Raportul, principala temă de dezbatere propusă Congresului fiind aceea a relaţiei dintre actuala putere şi Alianţa Civică şi, într-un plan mai larg, a raporturilor dintre societatea civilă şi clasa politică.
(textul Raportului este reprodus integral la capitolul „Documente”)

După citirea Raportului, s-a trecut la prezentarea de către oaspeţi a mesajelor din partea organizaţiilor pe care le reprezintă.



Dnul senator Constantin Ticu-Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

Dnul deputat Mihai Gheorghiu, membru în Comitetul de Conducere al PNŢCD

Dnul Matei Guran, vicepreşedinte al PNL

Părintele Ioan Ghiurco, preşedinte de onoare al ANCD

Dnul Dan Drăghici, preşedintele PROPACT

Dnul Varujan Pampuccian, preşedintele grupului parlamentar al minorităţilor, altele decât cea maghiară

Dnul Radu Filipescu preşedintele Grupului pentru Dialog Social

Dnul Florin Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara

În continuare, dna Ioana Voicu-Arnăuţoiu a dat citire mesajelor trimise de reprezentanţii Alianţei Civice în străinătate:

- Arh. Dan Ciudin (preşedintele grupului de sprijn al Alianţei Civice de la München),

- Dr. Miron Costin (preşedintele grupului de sprijin din Los Angeles),

- V. Cosma (preşedintele grupului de sprijin din New York);


  • dr. Nae Constantinescu, în prezent consul al României la Los

Angeles, membru fondator al Alianţei Civice

*

O dată încheiată prezentarea de mesaje, a fost invitat să ia cuvântul preşedintele României, dnul Emil Constantinescu


(textul intervenţiei este reprodus integral la capitolul „Documente”)
În replică, subliniind că nu se adresează preşedintelui, ci dlui profesor Emil Constantinescu, membru al Alianţei Civice, a vorbit dna Ana Blandiana
(text reprodus integral la capitolul „Documente”)
După acest moment, au început dezbaterile propriu-zise:

Dnul Nicolae Noica, ministrul Lucrărilor Publice, principal autor al Contractului cu România şi omul care depune cele mai multe eforturi pentru transpunerea lui în practică, a susţinut, cu documente, afirmaţia dlui Emil Constantinescu legată de faptul că în cei trei ani şi jumătate ai actualei administraţii s-au realizat ori s-au pus bazele realizării multor lucruri în România. Alianţa Civică trebuie să-i înveţe pe oameni să gândească, pentru ca, la alegerile din acest an, votul să fie rezultatul analizei făcute cu discernământ a situaţiei, cu dificultăţile pe care reforma le-a presupus. Referindu-se la Memorialul de la Sighet, în calitate de preşedinte al Consiliului tehnic al Memorialului a vorbit despre importanţa acestuia în schimbarea mentalităţilor în România şi a imaginii României în lume.

Dnul ing. Gheorghe Arvunescu, director executiv al Fundaţie Academia Civică, trecând în revistă primejdiile care planează asupra poporului român (atât de încercat de istorie) într-o eventuală victorie în alegeri a forţelor antireformatoare, a vorbit despre dorinţa de a ajuta, “ca simplu soldat”, la evitarea acestor primejdii.

Dnul Valerian Stan, vicepreşedinte al Alianţei Civice, a considerat că dezbaterile la congres trebuie să cuprindă cât mai multe referiri critice la adresa celor pe care Alianţa i-a sprijnit în alegerile trecute şi, în funcţie de aceste referiri, să se hotărască sprijinul în viitoarea campanie. După ce a criticat discursul prezidenţial, subliniind dezamăgirea pe care o induc nereuşitele, brusc, deşi în prima parte a lucrărilor acceptase să facă parte din prezidiu, şi-a anunţat demisia din Alianţa Civică, nu pentru că activitatea ei l-ar nemulţumi, ci pentru că această activitate nu-şi are finalitatea dorită.

În această situaţie, exprimându-şi regretul pentru cele întâmplate, preşedinta AC a prezentat etapele evoluţiei dlui Valerian Stan în cadrul Alianţei (de la părăsirea funcţiei de preşedinte executiv al AC, în care fusese ales la congresul trecut, până la exprimarea, în ziare, a unor puncte de vedere bine exploatate de adversarii politici ai Alianţei Civice).



După consumarea acestui schimb de replici, dnul Iosebică Niculiţă a prezentat raportul Comisiei de cenzori, document care ar putea stârni ilaritate prin cuantumul derizoriu al sumelor în discuţie, dacă nu ar ilustra adevărul trist că bugetul Alianţei Civice se reduce la câteva milioane de lei, în timp ce bugetele altor organizaţii, cu activitate aproape inexistentă, se discută în miliarde.

Dnul Traian Orban, preşedinte al filialei AC Timiş şi al asociaţiei Memorialul Revoluţiei de la Timişoara, a vorbit despre neîndeplinirea promisiunilor electorale referitoare la aflarea adevărului despre revoluţie, menţionând câteva promovări în structurile armatei, discutabile sub acest aspect. El a cerut o denunţare oficială a sistemului comunist, prin votarea legii lustraţiei.

Dnul Romulus Rusan, vicepreşedinte al Alianţei Civice şi al Fundaţiei Academia Civică, a completat cele spuse, arătând că această lege a fost respinsă de Comisiile Juridice din Parlament.

Dna Cristina Ştefănescu a apreciat drept imorală mărirea salariilor parlamentarilor, tocmai în perioada în care o mare parte din populaţia ţării era grav afectată de inundaţii. Referindu-se la discursul prezidenţial, s-a întreabat de ce, imediat după alegerile din 1996, nu s-a prezentat un bilanţ al guvernărilor anterioare.

Dnul Alexandru Herlea, ministru al integrării europene, a propus practicarea unei legi a lustraţiei în cadrul fiecărui partid, împreună cu o preocupare deosebită pentru promovarea competenţelor şi pentru reforma morală. Prin specificul muncii sale, a precizat vorbitorul, este în măsură să prezinte şi punctul de vedere al diasporei despre evoluţiile politice de la noi, aceasta aşteptând cu nerăbdare ca legile proprietăţii să fie cât mai curând votate şi aplicate.

Dnul Adrian Manole, preşedinte al filialei Bihor, spune că Alianţa Civică trebuie să ajute societatea civilă şi electoratul să discearnă, la alegerile din acest an, întrucât opţiunea între mai rău şi catastrofal nu este o alegere, ci un şantaj.

Dnul deputat Şerban Rădulescu Zoner a considerat prezenţa oamenilor politici la acest congres ca o dovadă a faptului că Alianţa Civică este o forţă de care trebuie să se ţină seamă. Vorbind despre activitatea Parlamentului, el a arătat cât de dificilă este votarea legilor, în condiţiile în care PD votează uneori alături de PDSR (cum a fost cazul Legii Lupu). Părerea sa este că AC trebuie să sprijine în continuare pe Emil Constantinescu şi CDR.

Dnul Mircea Popa, preşedintele filialei Cluj, a propus ca Alianţa Civică să se declare instituţie de utilitate publică, pentru a fi recunoscută de guvern şi a primi fonduri de la buget. De asemeni, consideră necesar să se facă demersuri pe lângă ziarul România Liberă ca să acorde o pagină săptămânală Alianţei

Dnul Romulus Rusan a făcut precizarea că România Liberă nu ne poate acorda mai mult spaţiu, dar trebuie să ne străduim să obţinem spaţiu la televiziune. Totodată, dnul Romulus Rusan a mulţumit Fundaţiei Konrad Adenauer pentru sprijinul material acordat Alianţei Civice.

Dnul Petre Mihai Băcanu, vicepreşedinte al Alianţei Civice, a mărturisit că îngrijorarea sa legată de destinul Alianţei Civice s-a mai diminuat de când a văzut cât de mulţi tineri fac parte din ea. În legătură cu multele puncte realizate ale Contractului cu România, consideră că ele ar fi uşor de explicat populaţiei, dacă actuala guvernare nu ar fi uitat de Contract, iar coaliţia nu s-ar delimita de el. Vorbitorul şi-a exprimat mirarea că demnitarii noştri nu comentează la TV cazurile de corupţie, lăsând ca informaţia să fie vehiculată la întâmplare, şi că nimeni nu se indignează de devalizarea băncilor de sume care se ridică la zeci de miliarde. Caracterizând drept catastrofală pentru România revenirea unui regim antireformator, dnul Băcanu a pledat pentru susţinerea în continuare partidele adepte ale reformei, chiar dacă nu mai este sigură şansa de a le coaliza într-o structură de genul CDR.

Dnul Livius Ciocârlie, referindu-se la Raport şi la discursul prezidenţial, a considerat că ele s-au completat reciproc în ceea ce priveşte echilibrul dintre realizări şi nerealizări. Alegerile din ’96 au adus nu numai o schimbare politică, ci şi una, cât de cât, a mentalităţilor, dar, abordarea cursei pentru UE, doar din perspectivă politică, nu şi economică, a dus la o erodare puternică a capitalului politic al CDR, ilustrată şi de sondajele de opinie. În acest sens, vorbitorul a insistat ca Alianţa Civică să-şi facă un obiectiv prioritar din discuţiile cu tinerii, spre a-i convinge să se implice mai mult în schimbarea mentalităţilor, pentru că de această schimbare depinde şi viitorul lor.

Dnul Romulus Rusan (moderatorul acestei părţi a lucrărilor) mulţumindu-i dlui Livius Ciocârlie pentru discursul deosebit, a făcut precizarea că Alianţa Civică lucrează de mult pentru informarea tinerilor, mai ales asupra trecutului nostru, în cadrul Departamentului de istorie orală şi la Şcoala de vară de la Sighet.

Dnul Traian Raia, ţăran din comuna Pojorâta, judeţul Suceava, unul din membrii de primă oră ai Alianţei Civice, a pledat pentru sprijinirea ţăranilor, insistând asupra elaborării şi bunei aplicări a unor legi favorabile acestora, astfel încât tineretul să nu mai fie nevoit să părăsească satele

Dnul Ilie Popa, din Argeş, prezintă câteva aspecte ale activităţii de educaţie civică (mai ales istorie orală) din filiala argeşeană şi işi exprimă dorinţa de a dota bibliotecile colegiului şi universităţii din localitate cu volumele editate de Fundaţia Academia Civică.

Dna Mărioara Puşcaş, secretară a filialei AC din judeţul Alba, a adus date despre întârzierea aplicării unor proiecte din cauza blocării fondurilor externe în hăţişul birocraţiei. Referitor la alegerile locale şi generale din acest an, a spus că trebuie găsită o formulă eficientă de urmărire a procesului de votare şi a pledat pentru organizarea alegătorilor în alegeri.

Dnul Emanuel Florescu este de părere că legile electorale trebuie să fie astfel schimbate, încât şi asociaţiile civice să poată prezenta candidaţi proprii la alegeri.

Dnul Constantin Marţian a propus eficientizarea legăturilor Alianţei Civice cu societatea civilă printr-o colaborare cu CES (Consiliul Economico-Social).

Dnul Andrei Mihăilescu, preşedintele Grupului de Sprijin al AC din Elveţia, s-a arătat impresionat de dezbaterile congresului şi de activitatea Alianţei Civice, chiar în condiţiile vitrege în care aceasta se desfăşoară. A exprimat convingerea că timpul va dovedi valoarea eforturilor de acum.

Dnul Miron Popescu, de la filiala sectorului 5, s-a referit la modul defectuos de predare a istoriei în şcoli, acest lucru făcînd cu atât mai necesară intensificarea unuia dintre cele trei fluxuri de activitate ale AC - educaţia civică.

Dnul Harald Alexandrescu, directorul Observatorului Astronomic din Bucureşti, a mărturisit că este un vechi admirator al Alianţei Civice şi a mulţumit pentru propunerea de a deveni membru al Senatului AC.

Dnul Gheorghe Mihai Bârlea, prefect de Maramureş, după ce a făcut aprecieri legate de spiritul Alianţei Civice şi despre invidia cu care acesta este privit din afară, a vorbit despre erodarea imaginii partidelor din CDR, ceea ce duce la absenteism în rândurile electoratului acestora. Crede că, în consecinţă, Alianţa Civică trebuie să-şi facă o preocupare din depistarea şi sprijinirea de valori autentice. Concomitent, trebuie să facă presiuni asupra instituţiilor şi să colaboreze cu acestea în lupta dusă împotriva birocraţiei şi corupţiei, pe aceasta din urmă considerând-o direct proporţională cu întinderea proprietăţii de stat.

Dnul Alexandru Bulai, preşedintele filialei Bacău, vorbind despre proiectele de educaţie civică elaborate şi realizate de filială, a constatat reticenţa tinerilor la mesaje politice şi consideră că trebuie îmbunătăţite formulele prin care mesajele să fie adresate. În nădejdea atingerii acestui deziderat şi pentru înbunătăţirea comportamentului civic al tinerilor, a anunţat intenţia de a înfiinţa în localitate o Academie a Tânărului Cetăţean. În ceea ce priveşte preocupările de asistenţa civică, a propus înfiinţarea unui Fond de Solidaritate Comunitară, realizat prin contribuţia celor cu salarii şi pensii foarte mari. În acest sens, a prezentat o rezoluţie pe care doreşte ca Alianţa Civică să o înainteze parlamentarilor CDR spre dezbatere, în vederea introducerii ei ca o completare a unei legi în curs de elaborare.

Dnul Andrei Stelian, din Olteniţa, a vorbit despre dificultăţile pe care le întâmpină filiala AC din localitate din cauza ascensiunii partidelor de stânga şi a făcut observaţia că haosul din agricultură este o primejdie insuficient apreciată de partidele din CDR.

Dnul Paraschiv Siru Usturoi, din Vrancea, a atras de asemeni atenţia asupra unor manevre politice ale partidelor antireformatoare.

Dnul Ilie Ghiţă, din Deva, a cerut Congresului să adopte o hotărâre înţeleaptă, neabandonând Convenţia Democrată, întrucât, cu toate neîmplinirile ultimilor patru ani, aceasta rămâne varianta cea mai credibilă pentru dezvoltarea ţării.

Dna Ana Ţuţuianu, de la grupul de sprijin al AC din Paris, s-a adresat în special tinerilor, găsind benefică şi dătătoare de speranţă prezenţa lor la acest congres.

Părintele Chiriţă, preşedintele filialei din Teleorman, referindu-se la numeroasele critici legate de prestaţia oamenilor politici sprijiniţi de Alianţă, a propus să nu ne lăsăm copleşiţi de îndoială, pentru că îndoiala sărăceşte sufletul.

Dnul Ovidiu Şerban a subliniat că nu putem fi culpabilizaţi pentru faptul că nu acceptăm să-i sprijinim necondiţionat pe politicieni.

Dnul Radu Piciu, preşedintele filialei Maramureş, a transmis Fundaţiei Academia Civică omagiul maramureşenilor pentru Memorialul de la Sighet. Vorbind despre Legea Fondului Funciar, a propus Alianţei Civice o campanie de monitorizare a aplicării acestei legi.

Dnul Ioan Matlac, preşedintele filialei Braşov, a pledat pentru întărirea activităţii de educaţie civică şi pentru antrenarea tinerilor în această activitate, prezentând câteva rezultate ale filialei braşovene în acest sens.

*

Prezenţa tinerilor în număr atât de mare la acest congres, cei mai mulţi dintre ei fiind membri ai grupului CIVIS, a fost un motiv de bucurie, semnalat de foarte mulţi dintre vorbitori. La rândul lor, tinerii, prin participarea lor la dezbateri, au dovedit o preocupare deosebită, atât pentru problemele generale ale României, cât şi pentru cele specifice lor, contrazicând părerea generală despre apatia şi despre neimplicarea tinerilor în problemele cetăţii. Mai mult, ei au ţinut să arate maturilor cum percep aceste probleme, cum înţeleg să ia parte la rezolvarea lor, dar şi să înţeleagă ce aşteaptă maturii de la ei (Nicolae Drăguşin - Teleorman, Cristina Cosmolici - Braşov, Claudia Dovai - Constanţa, I. Grosu - Bacău).



Printre cei care şi-au manifestat entuziasmul faţă de interesul tinerilor pentru îndreptarea situaţiei din România, în care se arată hotărâţi să-şi construiască un viitor, a fost şi dnul Nicolae Noica. A făcut-o în stilul său caracteristic, prompt şi eficient, anunţând că intenţionează să sprijine organizarea unui congrea al grupurilor CIVIS din toată ţara. Promisiunea a fost susţinută şi de dnul Ion Caramitru, ministrul Culturii.

*

Discuţiile legate de modificarea Statutului Alianţei Civice, conduse de dnul Florin Niculescu, preşedintele Filialei Bucureşti, au ocupat destul de puţin timp, deoarece modificările erau cunoscute delegaţilor la congres. Aceasta pentru că, după elaborarea propunerilor de modificări, de către un colectiv condus de dnul Florin Niculescu, ele au fost trimise tuturor filialelor spre a fi cunoscute şi a se formula eventuale obiecţii sau propuneri de completări, acolo unde s-ar fi crezut necesar. Dintre completările primite de la filiale, cele găsite oportune au fost incluse în Proiectul de statut, aflat în mapa fiecărui delegat. După ce a anunţat că prezenţa la vot este statutară, dnul Florin Niculescu a explicat că modificările introduse au fost determinate de necesitatea de adaptare la realităţile existente (fiind o dovadă de neanchilozare) şi a mai trecut o dată în revistă principalele deosebiri între cele două statute: mărirea intervalului dintre congrese, limitarea accesului membrilor partidelor la conducerea A C, alegerea a trei vicepreşedinţi pentru cele trei fluxuri de activitate (atitudine civică, asistenţă civică, educaţie civică) şi a încă patru vicepreşedinţi pentru coordonarea activităţii în patru mari zone ale ţării (Sud-Vest, Sud, Moldova şi Ardeal), precum şi apariţia unui nou organism, Senatul Alianţei Civice, format din personalităţi cere-şi pot aduce contribuţia prin ideile şi prestigiul lor la activitatea Alianţei.



Noul Statut a fost votat cu numai o abţinere.

*

Înainte de a se trece la votarea candidaţilor pentru Senatul AC şi pentru Comitetul Naţional de Coordonare, s-a făcut o scurtă prezentare a fiecărui candidat. Calităţile lor deosebite făceau foarte dificilă alegerea, aşa încât s-a propus din sală ca lista pentru Senat să nu fie limitativă. Propunerea a fost aprobată prin vot deschis. S-a trecut deci la completarea buletinelor de vot şi la depunerea lor în urnă, urmând ca numărătoarea să fie făcută de cele două comisii special alcătuite pe baza propunerilor din sală, cu următoarea componenţă:


Comisia de numărare a voturilor pentru Senatul Alianţei Civice:
Dan Ciubotaru – Timişoara

Dan Ieremia – Constanţa

Constantin Topală – Bacău
Comisia de numărare a voturilor pentru Comitetul Naţional de Coordonare:

Elisabeta Măruţă – Bacău

Radu Piciu – Maramureş

Vasile Borza – Alba Iulia

Cristina Ştefănescu – Bucureşti

Rezultatele au fost următoarele, în ordinea numărului de voturi obţinute:



SENATUL ALIANŢEI CIVICE



1.

Şerban Rădulescu Zoner

139

2.

Harald Alexandrescu

137

3.

Petre Mihai Băcanu

137

4.

Horia Bernea

137

5.

Livius Ciocârlie

137

6.

Doina Cornea

137

7.

Dan Grigore

137

8.

Gheorghe Boldur Lăţescu

136

9.

Petre Constantin

136

10.

Sorin Ilieşiu

136

11.

Adrian Marino

136

12.

ing. Nicolae Noica

136

13.

Nicolae Prelipceanu

136

14.

Romulus Rusan

136

15.

Î.P.S. Nicolae Corneanu

135

16.

Lucia Hossu-Longin

135

17.

Gheorghe Mihai Bârlea

134

18.

Ion Caramitru

134

19.

Iulian Cornăţeanu

134

20.

Victor Frunză

134

21.

Petre Alexandrescu

133

22.

dr. Nicolae Noica

133

23.

Mihai Şora

133

24.

Liliana Bocu

131

25.

Ileana Micodin

131

26.

Şerbana Drăgoescu

128

27.

Mircea Spătaru

128

COMITETUL NAŢIONAL DE COORDONARE


1.

Ana Blandiana

132

2.

Traian Orban

131

3.

Ioana Voicu - Arnăuţoiu

127

4.

Gheorghe Arvunescu

122

5.

Florin Niculescu

117

6.

Mihai Caramihai

116

7.

Dorana Coşoveanu

106

8.

Rodica Boconcios

105

9.

Petre Diaconu

105

10.

Constantin Marţian

104

11.

Vasile Baghiu

102

12.

Florin Eşanu

101

13.

Rucsandra Radu

96

14.

Petre Chivu

94

15.

Verbina Bălţei

93

16.

Alina Grigorescu

89

17.

Mircea Popa

85

18.

Ion Marcel Chirvase

83

19.

Mărioara Puşcaş

78

20.

Rodica Bucurescu

77

21.

Gino Rado

70










22.

Iosif Borca

62

23.

Ştefan Cojocaru

62

24.

Mariana Florian

62

25.

Paul Prisada

57

26.

Ion Dublea

55

27.

Gabriel Manea

54

28.

Ioan Paţiu

49










29.

Lucia Nicoară

48

30.

Mircea Popescu

48

31.

Mihail Alexei

40

Comitetul Naţional de Coordonare este format din primele 21 de persoane, cei aflaţi la poziţiile 22 pînă la 28 devenind membri substituţi.


Noul comitet ales s-a retras în prima sa şedinţă, pentru a vota funcţiile de conducere. După deliberare, aleşi în aceste funcţii au fost:


-Preşedinte : Ana Blandiana

-Vicepreşedinţi : Florin Niculescu -atitudine civică

Ioana Voicu Arnăuţoiu - educaţie civică

Ruxandra Radu - asistenţă civică

Traian Orban - zona sud-vest

Petre Diaconu - zona sud-est

Vasile Baghiu - zona nord-est

Mircea Popa -zona nord-vest

-Secretar : Gheorghe Arvunescu

-Membri : Verbina Bălţei

Rodica Boconcios

Rodica Bucurescu

Mihai Caramihai

Ion Marcel Chirvase

Petre Chivu

Dorana Coşoveanu

Florin Eşeanu

Alina Grigorescu

Constantin Marţian

Mărioara Puşcaş

Gino Rado
COMISIA DE CENZORI

Elisabeta Rusu

Ion Şoldu

Antoniu Vincler





Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə