Rezultatul nr. 3 Planul Strategic Instituțional 2017-2020 Ministerul Finanțelor Publice

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.69 Mb.
səhifə2/18
tarix25.01.2019
ölçüsü1.69 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18

Context




  1. Dezvoltarea social-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare. Justificarea unui Plan Strategic Instituțional 2017-2020 al Ministerului Finanțelor Publice are în vedere operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei operaționalizări.

  2. Ritmul de creștere economică a României l-a depășit pe cel al altor state membre UE în perioada 2000-2015. Din anul 2000 până în anul 2015, rata medie anuală de creștere a României a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE). Venitul pe cap de locuitor ca pondere din media UE28 a crescut la un nivel mai mult decât dublu, de la 26% la 58%. În intervalul 2000-2008, creșterea produsului național brut (PNB) pe cap de locuitor a înregistrat medie anuală de peste 6% 2, iar venitul pe cap de locuitor în termeni SPC (Standard Putere de Cumpărare) a crescut de la 26% la 48% din media UE. În intervalul 2000-2008, creșterea a fost susținută de: (i) o accelerare a reformelor structurale, ancorată de procesul aderării la UE; (ii) politica fiscală pro-ciclică; (iii) și un mediu extern benign. Această recuperare a fost însă însoțită de o accentuare a dezechilibrelor macroeconomice datorată intrărilor masive de capital ce au dus la deficite mari de cont curent, și de politici fiscale expansioniste ce au majorat deficitul bugetar. Intrările externe de capital au încetat în urma crizei financiare globale din 2008-2009 și a recesiunii ulterioare a UE: România s-a confruntat cu un deficit mare de finanțare externă și cu o recesiune accentuată. Deficitul bugetar a ajuns la 9,1% în anul 2009 (Figura 1). Deficitul de finanțare a ajuns la 20 de miliarde Euro, adică aproximativ 17 procente din PIB. Această situație a determinat Guvernul să solicite un pachet de asistență financiară de la CE, FMI, Banca Mondială și alți creditori multilaterali. Pentru a restabili finanțele publice și a stopa creșterea poverii datoriei publice, guvernul s-a angajat într-un ambițios program de consolidare fiscală, completat de reforme structurale menite să stimuleze creșterea economică.

  3. România a implementat cu succes o consolidare fiscală ambițioasă în perioada 2009-2015, consolidare ce a contribuit la reducerea deficitului bugetar până la niveluri mult inferioare țintei Maastricht și la menținerea datoriei la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană. Politicile fiscale pro-ciclice și intrările masive de capital ce au precedat criza economică și financiară globală din 2008 au creat dezechilibre macroeconomice care, în ultimă instanță, au impus o corecție fermă. Guvernul României a acționat cu fermitate, implementând unul dintre cele mai vaste programe de consolidare fiscală din Europa în perioada 2009-2015. Bazându-se puternic pe reduceri de cheltuieli, România a diminuat deficitul bugetar de la 9,1% din PIB în 2009, la 1,1% în 2015, limitând datoria publică la un nivel de 39,8% din PIB în 2015, al patrulea cel mai redus nivel din UE și aducând contul curent extern la un nivel aproape echilibrat. Consolidarea a contribuit la restabilirea rapidă a încrederii piețelor și la reluarea creșterii economice, plasând România într-o poziție macroeconomică mai bună decât cea a multor alte țări membre UE.



Figura 1: România și Criza Financiară Globală din 2008


CREȘTERE REALĂ A PIB (Euro constant 2010






Sursa: Eurostat și datele UE, AMECO

  1. Spre deosebire de alte state membre UE, în România nivelul de sărăcie nu a crescut în perioada de criză 2008-2012. În timp ce majoritatea statelor membre UE s-au confruntat cu o creștere a nivelului de sărăcie în perioada ce a urmat crizei, în România ponderea populației cu risc de sărăcie, după realizarea transferurilor sociale, a scăzut. Această tendință poate fi parțial explicată prin faptul că beneficiile sociale, pensia pentru limită de vârstă, pensia de urmaș și pensia persoanelor cu handicap au crescut mult - cu aproximativ 34% - în intervalul 2007-2009.

  2. Redresarea a fost susținută în principal de creșterea exporturilor și, mai recent, de consumul privat. În pofida cererii externe modeste, exporturile României, ca pondere din PIB au crescut de la 26,9% în 2008, la 41,2% în anul 2014, înainte de a scădea ușor, în 2015, la 40,9%, iar în anul 2016 au înregistrat 46% (57,4 miliarde Euro). Creșterea exporturilor s-a datorat în mare măsură unei creșteri puternice a vânzărilor de utilaje și echipamente de transport produse de companii/sucursale străine. Deficitul de cont curent a scăzut până la 0,4% din PIB în 2014, înainte de a înregistra o ușoară creștere de până la 0,7% din PIB în 2015. Deși intrările de investiții străine directe (ISD) au fost mai puțin de jumătate din nivelurile pe care le aveau înainte de criză, acestea s-au dovedit suficiente pentru a acoperi deficitele de cont curent din ultimii ani. Cursul de schimb real efectiv este aliniat fundamentelor și a fost relativ stabil începând din 2013. Rezervele internaționale brute s-au menținut constante la un nivel aproximativ de 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Datoria externă (publică și privată) a scăzut de la 74,4% din PIB în 2012, la 57,6% în 2015. Cererea internă a fost redusă datorită consolidării puternice realizate de Guvern, ce a inclus și o reducere a investițiilor, dar și datorită scăderii investițiilor private. Consumul privat s-a redresat în 2014, pe fondul unei creșteri robuste a salariilor, scăderii șomajului și ratelor scăzute ale dobânzilor stimulate de creșterea economică și de măsuri ce au promovat flexibilitatea pieței muncii; printre acestea se numără reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor sociale în luna octombrie 2014. Reglementări simplificate în materie de angajare și concediere și utilizarea extinsă a contractelor de muncă flexibile au generat câștiguri în ceea ce privește contractele de muncă pe termen lung. Până în luna februarie 2015, șomajul ajunsese la 6,4%, un nivel considerabil mai mic decât media UE de 9,8%, acesta fiind și nivelul cel mai redus înregistrat de la începerea crizei din 2008. Șomajul s-a menținut la 6,9% pe tot parcursul anului 2016.

  3. Consolidarea fiscală a continuat în 2014, politica fiscală devenind pro-ciclică în anul 2015, când Guvernul a aprobat o serie de măsuri de politică fiscală ce riscă să erodeze câștigurile atât de greu dobândite de pe urma consolidării fiscale. Deficitul structural a ajuns la 0,7% din PIB în 2014 și la 1,0% în 2015, deficitul total fiind de 1,9% și, respectiv 1,5%. Aceasta înseamnă o ajustare fiscală de 0,8 și respectiv 1,1 puncte procentuale față de anul 2013, comparativ cu o rată medie de ajustare fiscală de 1,6 puncte procentuale, între 2009 și 2015. În anul 2015, Parlamentul a aprobat o gamă largă de măsuri de politică fiscală prin Codul Fiscal, măsuri estimate a reduce ponderea netă a veniturilor în PIB a României cu 0,9% în 2015 și cu 1,4% în 2016. Guvernul a aprobat de asemenea o serie de inițiative ad-hoc de creștere a cheltuielilor prin care s-a dublat alocația de stat pentru copii și s-au majorat salariile angajaților cu 10% până la 25%.

  4. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență transmis Comisiei Europene în 2016 să mențină deficitul fiscal sub 3 procente și în 2017, reducând nivelul acestuia în anii următori.

Tabelul 1: Tendințe Macroeconomice, 2006-15 (În procente din PIB)

 

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

 

Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel

 

Economie Reală

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PIB (nominal, miliarde RON)

347,0

418,3

524,4

510,5

533,9

565,1

595,4

637,5

667,6

704,5

PIB Real

8,1

6,9

8,5

-7,1

-0,8

1,1

0,6

3,5

3,0

3,7

Contribuții, din care:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consum

8,0

9,7

5,8

-5,8

-0,3

0,6

0,8

-0,2

2,3

4,0

Investiții

6,4

7,3

3,6

-8,1

-0,4

0,5

-1,3

0,1

0,8

1,3

Exporturi nete

-6,3

-10,1

-1,0

6,9

-0,1

-0,1

1,1

3,6

-0,2

-1,6

Rata șomajului (definiție OIM)

7,1

6,3

5,6

6,2

7,0

7,1

6,8

7,1

6,8

6,9

Deflator PIB (2010 = 100)

69,5

78,3

90,6

94,9

100,0

104,7

109,6

113,4

115,3

117,4

Conturi Fiscale

Procente din PIB dacă nu se indică altfel

 

Venituri

31,8

32,5

32,0

31,0

33,0

33,1

33,0

32,0

31,7

33,1

Cheltuieli

33,5

34,9

36,8

38,2

39,5

37,5

35,5

34,5

33,6

34,6

Soldul Bugetului General Consolidat (deficit cash)

-1,7

-2,4

-4,8

-7,2

-6,5

-4,4

-2,5

-2,5

-1,9

-1,5

Soldul Bugetului General Consolidat (ESA 2010)

-2,2

-2,9

-5,6

-9,1

-6,9

-5,4

-3,2

-2,2

-1,4

-1,1

Deficit structural (ESA 2010)

-4,3

-4,8

-8,1

-8,4

-5,6

-3,0

-2,1

-1,2

-0,7

-1,0

Datorie Publică și Garantată (eop)

12,5

12,7

13,4

23,3

30,5

33,9

37,5

38,8

40,6

39,8

Conturi Monetare Selectate

Variație procentuală anuală, dacă nu se indică altfel

 

Bază Monetară

32,9

41,7

17,9

-5,2

11,8

14,2

2,8

10,5

14,7

18,3

Credite către entități neguvernamentale

..

..

34,1

1,4

5,2

6,2

1,6

-3,4

-3,7

1,4

Dobânzi (rata cheie de politică monetară, în procente, eop)

8,75

7,50

10,25

8,00

6,25

6,00

5,25

4,00

2,75

1,75

Balanța de plăți

Procente din PIB dacă nu se indică altfel

 

Soldul contului curent

-10,4

-13,4

-11,8

-4,2

-4,1

-4,5

-4,5

-1,1

-0,5

-0,6

Exporturi

32,1

29,1

26,9

27,4

32,3

36,8

37,5

39,7

41,2

41,9

Importuri

44,0

43,4

40,2

33,8

38,4

42,4

42,4

40,5

41,5

43,2

Investiții Străine Directe

9,2

5,8

6,6

2,9

1,8

1,4

1,6

1,9

1,6

1,9

Rezerve Brute (în miliarde de Euro, eop)

22,9

27,2

28,3

30,9

36,0

37,3

35,4

35,4

35,5

35,5

În luni de importuri ale anului următor

5,3

5,2

7,2

7,6

7,6

7,5

7,3

6,8

6,2

5,7

Ca % din datoria externă pe termen scurt

182,4

136,5

137,3

197,9

183,9

163,4

169,3

184,5

187,7

182,1

Datoria Externă (% din PIB)

41,8

46,8

50,8

67,4

72,9

74,0

74,4

68,0

63,1

57,1

Termeni de Comerț (marfă, variație%)

..

..

..

..

1,3

1,8

-3,3

-1,1

-0,6

..

Curs de schimb (Ron/Euro, medie)

3,5

3,3

3,7

4,2

4,2

4,2

4,5

4,4

4,4

4,4

Articole de memorandum:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PIB nominal în miliarde de $ SUA

123,5

171,7

209,7

168,0

168,0

186,1

172,0

191,6

199,1

174,9

VNB pe cap de locuitor (în $ SUA, Metoda Atlas)

4950

6470

8570

8810

8590

8670

8770

9260

9450

..

PIB potențial (miliarde RON 2010)

471,6

505,5

539,3

548,8

555,3

560,8

570,3

579,4

590,9

606,5

Output gap

6,0

5,6

7,4

-1,9

-3,9

-3,8

-4,8

-3,0

-2,0

-1,1

Sursa: Date MFP, Banca Națională a României; Eurostat; estimări ale echipei Băncii Mondiale. La mijlocul lunii martie 2016


  1. Poziția fiscală actuală și schimbarea demografică rapidă impun cheltuirea mai eficientă a fondurilor publice. Cheltuielile publice, ca procent din PIB, sunt în România pe penultimul loc din UE. România cheltuiește mai puțin decât multe state membre OCDE ne-europene. Necesitatea de a spori nivelul cheltuielilor pentru a rezolva probleme ce țin de serviciile publice într-un mediu marcat de schimbări demografice impune României să se concentreze pe majorarea în condiții de eficiență și eficacitate a acestor cheltuieli. Numărul românilor ce fac parte din populația cu vârstă activă, ca pondere din populația totală, este proiectat a scădea de la 68,1% în 2010 la 63,8% în 2030 și la 57,1% în 2050.

  2. Guvernul a avansat pe calea realizării programului său de reforme structurale în cursul perioadei de consolidare fiscală, având ca scop susținerea creșterii economice. S-a axat pe: remedierea problemelor fiscale; îmbunătățirea indicatorilor sociali; și sporirea competitivității. Reformele fiscale structurale au vizat: îmbunătățirea administrării fiscale; nivelul de salarizare și numărul de angajați în sectorul public; și responsabilitatea fiscală. În 2010, salariile nominale au fost reduse cu 25%, iar numărul de angajați a fost redus prin intermediul regulii unu-la-șapte (angajarea unui singur om la șapte care ieșeau din sistem).

  3. În februarie 2016, Guvernul a lansat un pachet cuprinzător de măsuri îndreptate împotriva sărăciei, ce vizează atingerea țintelor EU2020 în materie de ocupare în muncă, reducere a sărăciei și prevenire a abandonului școlar. Pachetul de măsuri va fi implementat în continuare printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieţei muncii cu cele din domeniul educaţiei, susţinând măsuri de incluziune socială, îmbunătăţind serviciile medicale, promovând investiţii în sectorul productiv şi în cercetare-dezvoltare-inovare.3

  4. Guvernul a elaborat o nouă Strategie Fiscal-Bugetară în care sunt prezentate obiectivele bugetului pe anul 2017 și proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2017-20194.

  5. Guvernul este hotărât să dezvolte dimensiunile de planificare și politici ale procesului bugetar, pentru a îmbunătăți calitatea cheltuielilor publice. Fiind conștient de legăturile slabe dintre cheltuielile publice și rezultate, Guvernul își propune să introducă în anul 2018 bugetarea multi-anuală, bazată pe rezultate, mai întâi pe bază de pilotare. Își propune de asemenea să consolideze managementul investițiilor publice prin aprofundarea cadrului de prioritizare existent. Va dezvolta capacitatea MFP și a ministerelor de resort de a realiza analize de cheltuieli, ca instrument al unei politici bugetare mai eficiente; își propune să dezvolte guvernanța corporativă a sectorului ÎS, în concordanță cu bunele practici internaționale.


Priorități pe termen lung

  1. Asigurarea sustenabilității fiscale și îmbunătățirea calității serviciilor publice depind de continuarea progreselor în trei domenii largi de politici. Acestea sunt:

  • Menținerea unei politici fiscale prudente. Guvernul se angajează în continuare prin Programul de Convergență să mențină deficitul bugetar sub 3% procente din PIB în anul 2017, reducând nivelul acestuia în anii următori.

  • Eficientizarea impozitării. Un sistem fiscal mai eficient și mai echitabil este important pentru ca România să își poată finanța cheltuielile într-o manieră generatoare de mai puține distorsiuni și pentru a permite țării să colecteze mai multe venituri pe termen mediu pentru a face față presiunilor tot mai mari pe parte de cheltuieli.

  • Modernizarea managementului cheltuielilor publice (MCP). Reguli și politici mai bune de MCP în interiorul unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu vor contribui la alinierea dintre bugetele anuale și cadrele strategice, inclusiv Programul de Convergență, asigurând astfel că programele (politicile publice) ale administrației centrale oferă valoare în schimbul fondurilor cheltuite (value for money). Ele ar reduce de asemenea posibilitatea unor decizii ad-hoc în materie de politici publice, contribuind astfel la eficientizarea cheltuielilor guvernamentale. Îmbunătățirile aduse la nivelul eficienței cheltuielilor publice sunt esențiale pentru ca România să poată să obțină rezultate adecvate în sectorul public cu niște costuri rezonabile. Aceasta va presupune o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor de la ministerele de linie și performanțe mai bune ale ÎS.




  1. Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə