Rile folosite in document

C. 1. ALGORITMI DE CONDUITĂ

C 1.1.Managementul de conduită al copiiilor cu pancreatită cronică
Supraveghere la

gastroenterolog pediatru
Reevaluarea diagnosticului i/

sau conduitei terapeutice
tratament

Pancreatita cronică

Transfer în secție specializată chirurgicală

Examinările instrumentale

• 
  Examenul ecografic
  
• 
  Tomografia computerizată
  
• 
  Colangiopancreatografia RM
  
• 
  Colangiopancreatografia retrogradă
  
• 
  Endoscopică.
  

Criterii de diagnostic

a) dureri abdominale tipice şi aspecte

imagistice caracteristice sau,

b) insuficienţă pancreatică exocrină şi

aspecte imagistce sau,

c) insuficienţă pancreatică endocrină şi

aspecte imagistice.

Examinări paraclinice

Excluderea

semnelor de alarmă

Caz suspect

Manifestări clinice

- durere abdominală

- distensie abdominală

- diaree cu steatoree

C l.l.Managementul de conduită al copiiilor cu pancreatită cronică

Caseta 1. Factorii etiologici ai pancreatitei cronice la copii
• Genetice	• Autoimune
- Mutaţii PRSSI	- Pancreatita autoimună izolată
- Mutaţii SPINK1	- Pancreatita autoimună asociată altor
- Mutaţii CFTR	boli autoimune (boală inflamatorie
• Cauze obstructive anatomice/dobîndite	intestinală, sindom Sjongren)
- Pancreas divisum (pînă la 10%)	• Cauze toxice, metabolice
- Anomalii ale joncţiunii duetelor biliare şi	- Medicamente
pancreatice	- Hipercalcemie
- Pancreas inelar	- Hiperlipemie
- Coledococel	- Boala grefă contra gazdă
- Obstrucţie ampulară	- Toxine
- Litiază biliară	- Compuşi organici
	• Idiopatică

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR
C.2.1. Factori etiologici
C.2.2. Profilaxia

Caseta 2. Profilaxia pancreatitei cronice Măsuri de profilaxie primară în pancreatita cronică la moment nu se întreprind. Profilaxia secundară constă în: preîntîmpinarea factorilor etiologici (caseta 1).

C.2.3. Screening-ul

Caseta 43. Screeningulpancreatitei cronice Screening primar al pancreatitei cronice nu există. Screening-ul copiilor diagnosticaţi cu pancreatită cronică, prevede evaluarea complicaţiilor şi monitorizarea răspunsului la tratament.

C.2.4. Conduita pacientului C.2.4.1. Anamneza Caseta 4. Repere anamnestice pentru diagnosticul pancreatitei cronice
• Durerile abdominale:	Manifestări extradigestive:
- localizarea şi intensitatea;	• malformaţiile sistemului pancreatobiliar;
- frecvenţa şi caracterul;	• maladiile multisistemice;
- circumstanţele de ameliorare şi agravare. • maladii infecţioase suportate.
• Voma:
- periodicitatea în timupl zilei;	Factorul declanşator:
- frecvenţa şi volumul;	• factorul toxic;
- aspectul macroscopic.	• factorul infecţios;
• Manifestări digestive:	• factorul metabolic;
- greţuri postprandiale; anorexie;	• factorul neuroreflector.
- pirozis, flatulenţă.

C.2.4.2. Examenul clinic

Bolnavii pot prezenta un simptom izolat sau o asociere de simptome, consecinţă a dereglării funcţiilor pancreatice. Cel mai frecvent simptom este durerea abdominală ce apare intermitent sau este persistentă, cronică şi este variabilă în ceea ce priveşte intensitatea, de la durere uşoară la durere severă.

Caseta 5. Manifestările clinice Durerile abdominale: sunt persistente sau recidivante: durerile persistente sunt continue cu caracter sîcîitor şi durează cîteva săptămîni sau luni, durerile recidivante se prezintă sub formă de crize dureroase, mai uşoare decît în pancreatita acută, care pot dura de la cîteva ore pînă la cîteva zile sau săptămîni şi care se remit printr-o perioadă de acalmie fără semne clinice. localizate în epigastru, paraombilical sau în hipocondrul stîng, durerile severe în pancreatita cronică nu sunt o lege, intensitatea lor variază de la caz la caz, astfel încît ele pot fi acuzate ca moderate, iar uneori şi ca disconfort abdominal, şi se pot calma în poziţie şezîndă sau cu trunchiul aplecat înainte, dar în 15% din cazuri pancreatita cronică evoluează cu forme nedureroase. Insuficienţa pancreatică exocrină: maldigestie cu meteorism abdominal, diaree cu steatoree, retard ponderal. Insuficienţa pancreatică endocrină: se manifestă iniţial cu intoleranţă la glucoză, dar 48% dintre pacienţii adulţi cu pancreatită cronică dezvoltă diabet zaharat tip I.