1.8. Relaţia cu alte planuri și programe relevante
Relaţia cu principalele strategii/programe/planuri existente la nivel naţional şi relevante pentru Strategia CRESC şi PNA 2016-2020 a fost analizată având ȋn vedere corelarea şi convergenţa documentelor promovate sau ȋn curs de adoptare. Au fost selecţionate domenii de mediu relevante, cum ar fi:
Aer / Factori climatici / Schimbări climatice:
- Planul Naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) 2005 – 2007;
- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020.
- Programul Naţional de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(Nox) şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere (PNRE) 2007 – 2017;
- Planul Naţional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră
2007 – 2012;
- Planul Naţional de Acţiune privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în
domeniul aviaţiei civile 2011 – 2020;
- Plan Naţional de Tranziţie pentru instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa
prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale –
proiect 2016 – 2020.
Biodiversitate:
- Programul Naţional de Împădurire 2010 – 2035;
- Strategia Naţională şi PA pentru Conservarea Biodiversităţii 2010–2020.
Ape:
- Master Plan "Protecţia şi reabilitarea zonei costiere" 2011 – 2041;
- Planul Naţional de Protecţie a Apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării
2009 – 2013;
- Plan Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic
internaţional al fluviului Dunărea 2009 – 2015;
- A doua contribuţie Naţională la Elaborarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării
2011 – 2013;
- Planul Naţional de Amenajare a Bazinelor Hidrografice din România 2013/2020/2030;
Sol:
Strategia Naţională şi Planul Naţional de Acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România 2015 – 2050.
Valori materiale şi patrimoniul cultural:
- Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung
2010 – 2035.
- Strategia Sectorială în domeniul culturii şi Patrimoniului Naţional 2014 – 2020.
Eficienţă energetică:
- Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 - 2020. Actualizare pentru
perioada 2011 – 2020: 2007 – 2020.
- Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE II) 2010 – 2020;
- Al treilea Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE III) 2014– 2020;
- Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)
2010 – 2020 – 2030;
Transport durabil/Turism:
- Master Plan General de Transport al României 2014 – 2020 – 2030;
- Strategia de Transport Intermodal în România 2010 – 2020;
- Strategia Naţională pentru siguranţa rutieră 2013 – 2020;
- Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului în România 2010 – 2020.
Managementul deşeurilor:
- Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor 2009 - 2013;
- Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014 – 2020.
Dezvoltare durabilă:
- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013 – 2020 – 2030.
- Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;
- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.
- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului 2008 – 2020.
Strategia CRESC este ȋn primul rând o operaţionalizare a Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020. Această strategie conţine două direcţii de acţiune: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea capacităţii de stocare a CO2 prin rezervoare naturale absorbante, respectiv adaptarea la efectele negative inevitabile ale schimbărilor climatice asupra sistemelor naturale şi antropice.
Secţiunea „Resursele de apă” a strategiei prezintă o serie de măsuri necesare a fi întreprinse pentru managementul riscului la inundaţii care, în general, prezintă priorităţi diferite în comparaţie cu obiectivele specifice stabilite in CRESC. Astfel, se propune prevenirea inundaţiilor prin dezvoltarea unor infrastructuri verzi (împăduriri, indundarea controlată etc.) şi într-o măsură mult mai mică prin construirea de îndiguiri, regularizări de albii şi apărări de maluri. Strategia propune regularizarea cursurilor de apă în locul supraînălţării digurilor existente şi folosirea celor mai noi metode şi tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor. Un alt exemplu din acest document este cel de-al treilea Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE III) 2014 – 2020 care prevede o serie de măsuri şi prezintă economiile de energie ce se pot realiza în perioada 2014-2020, pentru atingerea ţintei asumate de România şi încadrarea în cerinţele Directivelor europene.
Programul Naţional de Acţiune 2016-2020 este o fundamentare a proiectelor prioritare din domeniul schimbărilor climatice.
Documentele strategice studiate ȋn diferitele lor stadii de promovare, păstrează încă un grad redus de corelare între sectoare şi, uneori, în interiorul aceluiaşi sector. Se poate ȋnsă aprecia că nivelul de corelare va fi ȋmbunătăţit la momentul promovării acestor documente aflate ȋn curs de elaborare sau ȋn circuitul de avizare. Corelarea este absolut necesară pentru o implementare şi aplicare ulterioară a acestor documente programatice.
Analiza documentelor europene și naţionale relevante, studiate ȋn acest context, este prezentată ȋn formă tabelară ȋn Anexa 2 a acestui raport de mediu. Ca urmare a acestei analize se evidenţiază ca aspect pozitiv faptul că ȋn toate documentele studiate există secţiuni de mediu, majoritatea menţionând aspectele de reducere a emisiilor de GES şi adaptare la schimbări climatice, ceea ce le plasează în contextul actual al obiectivelor europene de bază care au criterii explicite pentru cele două componente analizate în acest raport de mediu.
Dostları ilə paylaş: |