Romani a judecatoria brasov

Spaţiul destinat şedinţelor publice de judecata este deficitar, iar acest deficit reprezintă principala problema cu care se confrunta in prezent instanţa. Din cauza lipsei sălilor de şedinţă a fost necesară organizarea şedinţelor publice de judecată o dată la două săptămâni, atât de la ora 9:00 cât şi de la ora 13:00, pentru a se putea asigura fiecărui judecător sală de şedinţă.

In ceea ce priveşte spaţiul alocat birourilor judecătorilor, acesta este insuficient, chiar si raportat numai la numărul personalului activ. Astfel, in prezent judecătorii lucrează si in birouri de șase persoane, ocupând la maxim capacitatea spatiilor cu aceasta destinaţie. Având in vedere suplimentarea schemei de judecători, la acest moment toate birourile sunt ocupate astfel că la întoarcerea din concediu a unor judecători vor exista probleme mari de asigurare a unui confort minim şi condiţii decente de muncă.

Problema spaţiului este prezenta si mai acut in ceea ce priveşte birourile grefierilor de şedinţa care, de asemenea, sunt ocupate peste capacitatea maxima.

In plus, începând cu luna iunie a fiecărui an, odată cu creşterea temperaturii, in birourile din mansarda Judecătoriei Braşov destinate întregului personal auxiliar, este din ce in ce mai greu de desfăşurat orice activitate specifica datorita temperaturii ridicate, insuportabile si a umidităţii excesive.

Perpetuarea acestei stări de lucruri va afecta negativ si intr-o măsura deloc de neglijat activitatea instanţei in întregul ei.

Aceiaşi este si situaţia birourilor de judecători si a sălilor de şedinţa in anotimpul călduros.

Birourile, atât ale judecătorilor cat si ale grefierilor, dotate cu geamuri de mansarda tip „Velux” nu beneficiază nici măcar de jaluzele/storuri parasolare care ar avea darul sa mai estompeze transferul de căldura dinspre exterior.

Conducerea Judecătoriei Braşov a sesizat repetat, in ultimii trei ani, aceasta situaţie conducerii Tribunalului Braşov si chiar si celei a Curţii de Apel Braşov, afirmând necesitatea dotării măcar a birourilor cu instalaţii de aer condiţionat, dat demersurile au rămas sfara rezultat, explicaţia primita fiind aceea a lipsei de fonduri băneşti.

Prevederile art. 12 al Legii nr. 16/1996 impun obligaţia păstrării arhivelor în condiţii care să asigure protecţia împotriva distrugerii şi degradării, depozitele trebuind dotate cu mijloace adecvate de păstrare precum şi cu instalaţii şi sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor.

Tot cu lipsa de spaţiu se confrunta instanţa si in ceea ce priveşte utilizarea aparaturii pentru audierea martorilor sub acoperire. Condiţiile existente nu au permis alocarea unei încăperi destinata acestui scop, astfel ca, situaţie care se perpetuează de ani de zile, aparatura este instalata in biroul vicepreşedintelui instanţei, acesta fiind nevoit ca ori de cate ori este necesara utilizarea respectivei aparaturi, să îşi abandoneze lucrările si activitatea si sa părăsească biroul, iar audierile respective de regula se întind pe perioada unei zile de lucru întregi.

Din punctul de vedere al resurselor materiale, Judecătoria Brasov este complet informatizata. In continuare, la fel ca si in anii precedenţi, numai sala de judecata in care funcţionează completele secţiei penale este dotată cu aparatura de înregistrare audio-video, ceea ce face imposibila organizarea unor şedinţe penale si in alte săli de judecata.

In ceea ce priveşte baza materiala informatică aceasta are deja un grad de uzura ridicat astfel că se va impune efectuarea de noi investiţii în intervalul de timp imediat următor, aparatele fax, fotocopiere sau imprimare, cu consumabilele aferente, fiind deja în stare critică.

In egala măsura se impune eficientizarea operaţiunii de scanare prin achiziţionarea programelor informatice care sa permită transformarea informaţiei astfel obţinuta in document word, pentru a fi utilizata. Deşi funcţionează un singur aparat de scanare s-a reuşit scanarea tuturor cererilor de chemare în judecată înregistrate la Judecătoria Braşov precum şi a înscrisurilor depuse la dosare. Această activitate ar fi profitabilă atât grefierilor cât şi judecătorilor în măsura în care aceştia ar putea folosi documentele scanate în activitatea de redactare. Capacitatea redusă a serverelor destinate judecătoriei face imposibilă încărcarea documentelor scanate în programul Ecris, cu consecinţa utilizării de către judecători în activitatea de motivare a dosarelor.

Secţiunea a 3-a Calitatea actului de justiţie

3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare
Este de menţionat faptul ca indicii de calitate s-au apreciat avându-se in vedere numărul hotărârilor supuse cailor de atac dintre cele pronunţate in anul 2015, iar dintre acestea, numai acele hotărâri care au primit deja, in cursul anului 2015, o soluţie in căile de atac si care astfel au putut fi înregistrate si analizate la evidenţierea practicii instanţelor de control judiciar.

In anul 2015 la Judecătoria Braşov s-au pronunţat în materie penală un număr de 3591 hotărâri din care 1095 au fost supuse controlului judiciar, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 30,49 % inferior celui din anii precedenţi 2013 - 40,94%, 2012- 49,05%, 2011 – 26,40% şi 2010 - 36,15%.

In materie civilă în anul 2015, s-au pronunţat un număr de 24.585 hotărâri. Dintre acestea 3144 au fost atacate, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 12,78 % superior celor din anul 2014 de 10.10 %, din anul 2013 de 5,46%, din anul 2012 de 8,47%, din 2011 de 8,54%.

MATERIA	CAUZE NOI	CAUZE SOLUTIONATE	CAUZE APELATE SI RECURATE	PONDERE DE ATACABILITATE
CIVIL	24.750	24.585	3.144	12,78%
PENAL	3.523	3.591	1.095	30,49%

EVOLUTIA PROCENTULUI DE ATACABILITATE PE INSTANTA INTRE 2012 – 2014

La nivelul instanţei, procentul de atacabilitate al hotărârilor înregistrat la nivelul anului 2015 s-a ridicat la 15,04 % superior celui din 2014 de 13,58 %, din anul 2013 de 9,57 %, celui din 2012 de 12,62% şi celui din 2011 de 10,18%.

In plus, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar au soluţionat în materie civilă un număr de 593 cai de atac, iar in materie penala un număr de 165.

Dintre aceste 758 hotărâri atacate, 598 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 160 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

Daca apreciem ca acest procent de desfiinţare trebuie stabilit prin raportare stricta la hotărârile evidenţiate, apreciere deosebit de relativa, atunci gradul de desfiinţare la nivel de instanţa se ridica la 21,10 % inferior celui din anul 2014 de 28,85%.

In materie penala, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 165 cai de atac. Dintre acestea, 113 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 52 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In materie civila, pana la momentul întocmirii raportului de bilanţ, instanţele de control judiciar soluţionaseră un număr de 593 cai de atac (recursuri si apeluri). Dintre acestea, 485 hotărâri au fost menţinute prin respingerea apelului sau recursului, doar 108 dintre acestea fiind desfiinţate sau modificate.

In cursul anului 2015, analizându-se motivele de casare ale sentinţelor pronunţate de Judecătoria Braşov s-au reţinut, în general, motive neimputabile instanţei de fond ca: depunerea în apel/recurs de înscrisuri noi, reţinerea eronată a stării de fapt, interpretarea greşită a probelor, dar şi motive imputabile cum ar fi: încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, nerespectarea principiului disponibilităţii şi al contradictorialităţii; nepronunţarea asupra unor capete de cerere.

S-a mai dispus casarea sentinţelor judecătoreşti pentru încălcarea dispoziţiilor referitoare la arătarea considerentelor de fapt şi de drept, încălcarea sau aplicarea greşită a legii, nepronunţarea asupra unui mijloc de apărare au a unei dovezi administrate.

In materie penala, se remarca numărul mic de hotărâri desfiinţate/casate, cel mai des motiv întâlnit referindu-se atât la modalitatea individualizării pedepselor (majorarea acestora prin înlăturare circumstanţe atenuante) cat si la individualizarea modului de executare a pedepselor; desfiinţarea/casarea s-a datorat in alte cazuri si modului de soluţionare a laturii penale, funcţie de interpretarea probelor administrate (achitare după condamnare sau condamnare după achitare – fara sa fie vorba de incalcari ale dispoziţiilor legale); in plus, au existat situaţii in care desfiinţarea/casarea sentinţelor s-a datorat felului in care s-a efectuat procedeul de contopire.

In ceea ce priveşte evidenta pe judecători a hotărârilor pronunţate in 2015 si analizate de către instanţele de control judiciar, aceasta se regăseşte in Anexele 3 si 4.

Situaţia hotărârilor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare, pe judecător, este prezentata in Anexa 6.

În cursul anului 2015 s-au întors din calea de atac cu soluţia de rejudecare 48 de dosare.


3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
Celeritatea soluţionării cauzelor este un element care afectează direct percepţia publicului asupra actului de justiţie.

Întârzierea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil este determinată fie de motive obiective (complexitate sporită, cereri de amânare formulate de părţi), fie de motive subiective.

Cu privire la acestea din urmă, din analiza fişelor dosarelor mai vechi de 1 an pe rolul Judecătoriei Braşov, rezultă că principalele cauze sunt: administrarea in trepte a probatoriului, neaplicarea dispoziţiilor procedurale sau lipsa de finalizare a acestora în cazul aplicării, necesitatea administrării probei cu expertiza, în special cea topografică, precum si admiterea cu prea mare uşurinţa in anumite cazuri a cererilor de amânare formulate de avocaţi sau de parţi.

Deşi la nivelul Judecătoriei Braşov există o evidenţă lunara a acestor dosare mai vechi de 1 an, măsura, prin ea însăşi, nu îşi găseşte eficienţa.

La nivelul Judecătoriei Braşov, daca la începutul anului 2011 se înregistrau 1.340 dosare mai vechi de 1 an, la finele anului 2011 numărul acestor cauze se ridica la 1.309, iar la finele anului 2012 numărul acestor dosare era de 999. La sfârşitul anului 2013 cauzele mai vechi de 1 an s-a ridicat la 1058. În anul 2014, la final, sunt înregistrate 863 cauze mai vechi de un an din care 758 civile şi 105 penale.

La finele anului 2015 pe rolul judecătoriei se află înregistrate 1095 cauze mai vechi de 1 an, din care 1027 dosare civile şi 66 dosare penale.

Raportat la numărul total al cauzelor aflate pe rolul Judecătoriei Braşov în anul 2015, respectiv 39.318, numărul de 1093 cauze mai vechi de un an reprezintă un procent de 2,77 % ceea ce înseamnă că în proporţie de 97,23% din cauze sunt soluţionate în mai puţin de un an.
EVOLUTIA STOCULUI DE DOSARE MAI VECHI DE 1 AN LA FINAL DE AN, INTRE 2012 – 2014

Cercetările efectuate au concluzionat că întârzierea in soluţionarea cauzelor este datorată în cele mai multe dintre cazuri fluctuaţiilor de personal (transferuri, detaşări, promovări, concedii medicale, ş.a.) care au determinat desfiinţări de complete şi preluarea acestora de ceilalţi judecători ai instanţei, obiectului si complexităţii dosarului (cauze vizând dreptul de proprietate asupra unor imobile aflate într-o zonă de atracţie turistică sau greu accesibila şi care necesită în cele mai multe cazuri un probatoriu diversificat - expertiză în cele mai multe cazuri - a cărui administrare presupune un timp îndelungat). Nu în ultimul rând trebuie menţionată, ca şi cauză a întârzierii soluţionării dosarelor, necesitatea avizării de către OCPI a rapoartelor de expertiză specialitatea topografie, în conformitate cu Ordinul 1882/2010.

În scopul eficientizării activităţii Biroului Local de Expertize Braşov, s-au organizat de către Tribunalul Braşov o serie de întâlniri cu experţii judiciari din cadrul acestei instanţe, ocazie cu care au fost analizate şi discutate problemele pe care le-au sesizat atât experţii cât şi instanţele de judecată. Totodată la aceste întâlniri au fost invitaţi reprezentanţi ai OCPI Braşov având în vedere că, în majoritatea cazurilor, expertizele întocmite în dosare urmează a sta la baza înscrierilor în cartea funciară.

Urmare a acestor întâlniri s-au constatat deficienţele identificate de judecători - expertize efectuate cu superficialitate, necomunicarea către instanţe a fazelor în care se află lucrarea de expertiză, neprezentarea în instanţă a unora dintre experţi la solicitarea acesteia, nedepunerea raportului de expertiză în suficiente exemplare pentru a fi comunicate tuturor părţilor, cereri de înlocuire nemotivate, lipsa experţilor sau insuficientul număr în anumite specializări, accesul la arhivă, relaţia dintre expert – Biroul CF şi expert defectuoasă. O altă problemă constatată a fost refuzul părţilor de a achita onorariul expertului, în special în cazurile în care raportul de expertiză le este defavorabil. Această împrejurare este de natură a dezinteresa expertul care se vede nevoit a apela la executarea silită pentru a-şi putea încasa onorariul.

Identificarea acestor disfuncţionalităţi şi discutarea lor în cadrul întâlnirilor organizate de Tribunalul Braşov a condus la o îmbunătăţire a colaborării între instanţă – experţi – OCPI Braşov. Cu toate acestea, în prezent, există numeroase probleme în legătură cu avizarea rapoartelor de expertiză, probleme datorate, în aceiaşi proporţie, modului de întocmire a raportului de expertiză şi înscrierilor eronate în CF ( înscrieri care conduc la suprapuneri sau identificări greşite).

Menţinerea totuşi la un nivel ridicat, si in anul 2015, a cauzelor mai vechi de un an nu este nicidecum consecinţa modului in care se derulează obişnuit activitatea in instanţa noastră si nici numai a dificultăţilor cu care ne confruntam de ani buni de zile.

Pe de alta parte, aprecierea duratei de soluţionare a cauzelor intr-o instanţa cu volum mare de activitate prin raportarea la termenul de un an este total neelocventa, câta vreme in marea lor majoritate cauzelor le-a fost acordat primul termen de judecata chiar si peste 6 luni de la înregistrare ( termen recomandat + procedura regularizare + 60 de zile pentru stabilirea primului termen), astfel ca soluţionarea lor in timpul rămas, pentru cea mai mare parte dintre dosare, este si imposibil de realizat.

Prin Hotărârea de Colegiu nr.17/24.09.2014 s-a stabilit reducerea termenului de recomandare stabilit de programul Ecris la un termen de 90 de zile de la data înregistrării. Măsura a fost luată pentru a reduce termenul de soluţionare a cauzelor cu toate că aceasta implică un efort considerabil din partea judecătorilor şi grefierilor. La finalul anului 2015, prin Hotărârea de Colegiu nr. 18/08.12.2015 termenul recomandat a fost redus la 2 luni. Această hotărâre de reducere a termenului recomandat a fost luată pentru a veni în întâmpinarea noului regulament care, încă în faza de proiect, nu mai prevedea termenul recomandat.

În cazul în care monitorizarea soluţionării dosarelor mai vechi de un an are drept efect şi aprecierea muncii judecătorului, considerăm că termenul de soluţionare a unei cauze ar trebui calculat pornind de la data termenului de recomandare aceea fiind data la care judecătorul începe să lucreze efectiv în dosar.

Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an la finele anului, pe completuri de judecata este prezentata in Anexa 5, situaţie din care rezulta si ponderea acestor cauze pe completuri specializate.

Astfel, completele de minori C 2 şi C 12 soluţionează şi cauze civile, aceste complete fiind iniţial complete civile.

In materie civila, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an la finalul anului este de 36 de dosare, înregistrându-se 12 complete cu un număr mai mare sau chiar mult mai mare decât media secţiei ( C 7, C9, C 11, C 13, C14, C 17, C 18, C 19, C 22, C 23, C 26, C 28).

In materie penala, media pe complet a cauzelor mai vechi de 1 an este de 7 dosare în scădere faţă de anul 2014 în care media a fost de 14 dosare. Aceasta medie este depăşita de completele P 4* , P 5 şi P 11.

Potrivit Anexei 7, în care sunt prezentate dosarele soluţionate între 0 – 6 luni, 6 – 12 luni şi peste 1 an, în materie civilă un număr de 4882 cauze au fost soluţionate în şedinţă publică în 0 - 6 luni de la înregistrare, 4366 cauze au fost soluţionate în 6 – 12 luni de la înregistrare şi 2521 cauze au fost soluţionate după trecerea unui an de la înregistrare. Dintre cauzele ce se soluţionează în camera de consiliu 11670 au fost soluţionate în termen de 6 luni, 721 între 6 luni şi 1 an şi 49 peste un an.

În materie penală ( Anexa 8), între 0 – 6 luni au fost soluţionate în şedinţă publică 2715 cauze, între 6 – 12 luni au fost soluţionate 322 cauze iar peste un an au fost soluţionate 172 cauze.

Concluzia ce se desprinde din această statistică este aceea că atât în materie civilă cât şi penală, ponderea cauzelor soluţionate în 0 – 6 luni este semnificativ mai ridicată decât a cauzelor soluţionate într-un interval de 0 – 6 luni sau peste un an.

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Conform dispoziţiilor legale si regulamentare aceasta activitate s-a desfăşurat si in cursul anului 2015 sub directa supraveghere a preşedinţilor de secţii şi a vicepreşedintelui instanţei.

In concret preşedinţii de secţii au organizat întâlniri periodice (lunare) a judecătorilor în cadrul fiecărei secţii, in cadrul cărora s-au dezbătut teme de interes conform programării realizate la început de an. Astfel, fiecare preşedinte a identificat o serie de subiecte controversate si le-a supus dezbaterii atât din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.

Obiectivul principal vizat a fost unificarea practicii judiciare la nivelul fiecărei secţii, insa pe lângă temele teoretice şi practice care au constituit obiectul fiecărui seminar în parte, au fost puse în discuţie aspecte precum:

• 
  Ultimele modificări legislative şi modalităţi de aplicare a acestora în practica judiciară;
  
• 
  Practica judiciară neunitară de la nivelul judecătoriei, referitoare la anumite instituţii de drept - motive ale soluţiilor contradictorii.
  
• 
  Cunoaşterea practicii instanţelor de control şi discutarea aspectelor controversate;
  
• 
  Cunoaşterea deciziilor Curţii Constituţionale şi a jurisprudenţei europene.
  

Activitatea de unificare a practicii judiciare a avut drept punct de plecare analiza deciziilor pronunţate în căile de atac împotriva sentinţelor pronunţate de judecătorii din cadrul fiecărei secţii. În acest scop s-au organizat în cadrul fiecărei secţii întruniri lunare care au ca obiect analiza practicii judiciare a secţiei, prin prisma soluţiilor neuniforme.

Curtea de apel Brașov a organizat periodic sau ori de câte ori a fost necesar, ședințe în care s-a dezbătut practica neunitară atât în materie civilă cât şi penală.

Nu poate fi omisa nici consultarea informala si schimbul de experienţa dintre judecătorii din cadrul fiecărei secţii asupra chestiunilor de practica judiciara neunitara.

Magistraţii instanţei au asimilat masiv jurisprudenţa CEDO în vederea asigurării pentru justiţiabili a exerciţiului drepturilor lor fundamentale. Acest lucru s-a realizat in principal datorita accesului la internet şi a participării la activităţi de formare profesionala continua organizate de INM.

Cu titlu de exemplu, s-a urmărit în activitatea de judecată în mod special aplicarea directă a prevederilor art. 6 din CEDO (judecarea într-un termen rezonabil, asigurarea dreptului la apărare, asigurarea asistenţei juridice, accesul la înscrisurile şi probele din dosarul cauzei, asigurarea premiselor juridice pentru punerea în executare a hotărârilor în materie civilă etc.), art. 5 din CEDO (asigurarea garanţiilor procedurale şi de fond pentru judecarea cererilor în materie de măsuri preventive), art. 8 din CEDO şi art. 3 din Primul Protocol adiţional la CEDO etc.

Totodată a fost valorificata jurisprudenţa CEDO cu precădere in materia dreptului de proprietate, in materie contravenţionala, in materie penala, etc.

3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor si personalului auxiliar
Magistraţii din cadrul Judecătoriei Braşov au dovedit o reală preocupare pentru pregătirea profesională continuă în scopul creşterii calităţii actului de justiţie. Pregătirea judecătorilor a fost realizată în cadrul programelor de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat mai mulţi judecători de la Judecătoria Braşov.

Procesului de pregătire a magistraţilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a concretizat prin participarea la formele de pregătire şi perfecţionare profesională a acestora organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi de Şcoala Naţională de Pregătire a Grefierilor in ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi prin participarea la întâlnirile de pregătire profesionala organizate lunar la nivel de instanţă.

Pregătirea profesionala din 2015 a fost axata in principal pe însuşirea si familiarizarea cu legislaţiei privind protecţia consumatoriului, toţi judecătorii secţiei civile participând la întâlnirile si discuţiile pe aceste teme. De asemenea pregătirea profesională a judecătorilor secţiei penale a vizat şi dispoziţiile noilor coduri de procedură penală, respectiv penal, ce a intrat în vigoare la data de 01.02.2014 şi deciziile de neconstituţionalitate ce au adus modificări importante ale procedurii.

Accesul magistraţilor la legislaţie şi jurisprudenţă a fost asigurat atât prin intermediul bibliotecii din cadrul instanţei cât şi prin conectarea instanţei la baze de date specifice, prin studierea publicaţiilor existente pe paginile de internet.

Totodată conducerea instanţei a încercat să valorifice cât mai mult relaţia judecător-grefier ca formă de ridicare a standardelor profesionale, urmărindu-se menţinerea de grefieri stabili pe fiecare complet.

Un rol important în pregătirea profesională a judecătorilor au avut seminariile organizate de Curtea de Apel Braşov cu sprijinul INM, seminarii a căror teme au prezentat un interes real pentru cauzele ce intră în competenţa judecătoriei.

CAPITOTLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2014
În cursul anului 2015, în materie penală, modificările legislative care au avut impact asupra activităţii instanţei s-au datorat deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art.341 alin.(10) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 663/11.11.2014 publicată în M.O. la data de 22.01.2015), dispoziţiile art.431 alin.(1) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 542/14.07.2015 publicată în M.O. la data de 21.09.2015), dispoziţiile art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 506/30.06.2015 publicată în M.O. la data de 20.07.2015), precum şi dispoziţiile art.549 ind. 1 alin.(2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală (decizia CCR nr. 116/17.03.2015 publicată în M.O. la data de 21.04.2015).

În urma publicării acestor decizii şi până la apariţia altor modificări legislative, procedurile de judecată privind soluţionarea plângerilor de către judecătorul de cameră preliminară, examinarea admisibilităţii în principiu a contestaţiilor în anulare şi a cererilor de revizuire precum şi privind confiscarea sau desfiinţarea unui înscris în cazul clasării, trebuie să se desfăşoare cu citarea părţilor şi cu participarea procurorului.

În materie civilă, modificările aduse art. 27 din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie prin Legea nr. 351/23.12.2015 potrivit cărora cererile pentru emiterea ordinului de protecţie se judecă de urgenţă şi, în orice situaţie, soluţionarea acestora nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii, impun reorganizarea activităţii completelor specializate cu soluţionarea cauzelor de minori şi familie în vederea soluţionării acestor cereri în termenul legal şi asigurării unei permanenţe în acest sens.

Totodată, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 666 din Codul de procedură civilă prin decizia CCR nr. 895/17.12.2015, este de aşteptat ca în cursul anului 2016 să fie înregistrate mii de cereri având ca obiect încuviinţarea executării silite.