Romania vazuta de la Bruxelles

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 332.8 Kb.
səhifə1/9
tarix01.11.2017
ölçüsü332.8 Kb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9


Dan LUCA
Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles

10 ani de corespondenţe europene pentru presa clujeană

(perioada 2003 – 2007)




O continuare a cărţii

România văzută de la Bruxelles

6 ani de corespondenţe europene pentru presa clujeană

(perioada 1997 -2003)
Publicată în 2003 la

Editura Dacia

Cluj


Cartea România văzută de la Bruxelles se incheia cu...




Un sfârşit este un început...


Acum vreo zece ani, eram departe de a scrie un text legat de procesul integrării României la Uniunea Europeană. Chiar şi primele articole publicate în anul 1997, şi chiar 1998, nu anunţau finalizarea unui proiect coagulat. Acum, în primăvara anului 2003, când 75 de articole, formează, împreună cu contribuţiile experţilor, o carte, este un moment de analiză.


Va exista o continuare a acestei cărţi, cuprinzând perioada 2003-2007? Să fiu sincer m-aş bucura enorm ca în primăvara anului 2007, să pot lansa o carte în care voi reuni alte articole publicate în presa locală clujeană. Ar fi superb ca încă din introducere să scriu: „Ne aflăm acum în primăvara anului 2007. De câteva luni România este membru deplin al Uniunii Europene.” M-aş bucura şi mai mult dacă paragrafe precum „calitatea vieţii în România a crescut simţitor în ultimii ani, ceea ce denotă o bună putere de absorbţie a fondurilor comunitare, o reală motivare în a face din România o ţară respectată în Comunitate” vor fi inserate în articole.
Dar până atunci voi continua să scriu articole către Adevărul de Cluj, mă voi bucura de fiecare dată când acestea se vor publica, şi voi fi fericit când CLUJENII, care vor citi cele transmise de mine, de la Bruxelles, vor înţelege că întreaga construcţie europeană, în care este absorbită şi România, este pentru ca ei să o ducă mai bine.
Dan LUCA

Bruxelles

7 martie 2003

2003
Adevărul de Cluj, 12 aprilie 2003

Pagini de istorie - extinderea reală a Uniunii Europene




10 ţări vor semna la Atena în 16 aprilie 2003 Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Prin acesta se consfinţeşte un moment aşteptat încă de la Căderea Zidului Berlinului, extinderea spre Est a marii familii europene.
Până în prezent au avut loc patru astfel de lărgiri ale spaţiului comunitar: prima în 1973 – prin admiterea Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei, a doua în 1981 – odată cu primirea Greciei, a treia în 1986 – prin aderarea Spaniei şi Portugaliei, şi a patra în 1995 – când au intrat în UE Austria, Finlanda şi Suedia.
În urma Consiliului European de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) România şi Bulgaria au totuşi motive de mulţumire. Documentul final adoptat vorbeşte despre o singură lărgire, în două etape şi susţine că "obiectivul comun este de a primi România şi Bulgaria în Uniune, în 2007". Liderii europeni garantează astfel fără nici un dubiu, că lărgirea UE nu se va opri după primul lot de zece candidate.
În momentul de faţă extinderea este una dintre priorităţile UE, după 2004 aceasta va dispare din topul agendelor. Încă de acum au început dezbateri despre subiectele la modă pentru perioada 2004-2010. Europa are nevoie de simboluri pentru ca cetăţenii ei să înţeleagă ce se întâmplă şi de ce să fie de acord cu acest proces. Locomotiva numită „extinderea UE” are valabilitatea ei, dar în 2004 lumea vrea ceva nou.
Anticipând puţin, să încercăm să ne poziţionăm în anul 2004. Să sperăm că România va închide toate cele 31 capitolele de negocieri sectoriale în timpul Preşedenţiei irlandeze (semestrul 1 din anul 2004) şi va concluziona întregile negocieri în timpul Preşedentiei olandeze (semestrul 2 din anul 2004). Într-un calendar favorabil, Tratatul de Aderare al României la UE ar putea fi semnat şi supus ratificării în 2005-2006. Conform acestui scenariu România ar putea deveni membră a Uniunii începând cu 1 ianuarie 2007.

Adevărul de Cluj, 4 mai 2003
Dan Luca, preşedintele „Casei Europei“ Cluj-Napoca:

Construcţia Uniunii Europene are nevoie de suportul şi implicarea activă a cetăţenilor”


10 ţari au semnat la Atena în 16 aprilie 2003 Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Se consfinţeşte astfel un moment aşteptat încă de la Căderea Zidului Berlinului, extinderea spre Est a marii familii europene. În urma Consiliului European de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) România şi Bulgaria au motive de mulţumire. Documentul final adoptat vorbeşte despre o singură lărgire, în două etape şi susţine că "obiectivul comun este de a primi România şi Bulgaria în Uniune, în 2007". Liderii europeni garantează astfel fără nici un dubiu, că lărgirea UE nu se va opri după primul lot de zece candidate. Pentru a afla care este impactul asupra comunităţii locale clujene, ne-am adresat lui Dan Luca, preşedintele „Casei Europei” Cluj-Napoca (www.casaeuropei.com).

Reporter: Care este părerea clujenilor despre Uniunea Europeană?

Dan Luca: Clujenii sunt oameni deschişi către Europa. Lumea discută în Cluj de integrare europeană, iar ideile exprimate nu sunt mai prejos decât cele din Uniunea Europeană. Prea mult însă se consideră în România integrarea europeană ca fiind doar rolul instituţiilor şi în special a celor naţionale. La acest proces îşi pot aduce contribuţia industria locală, sectorul neguvernamental, presa şi academicul. Trebuie să realizăm o comunitate clujeană activă, parte a marii „piese europene”. Avem „actorii” noştri care trebuie motivaţi, iar integrarea se va petrece ca ceva natural.


Reporter: Intenţionaţi localizarea conceptului de Casa a Europei la Cluj-Napoca. Ce implică acest proces?

Dan Luca: Conceptul Casei Europei implică găsirea metodelor de articulare a identităţii naţionale cu cea europeană, proiectarea unui sistem în care atât comunitatea locală, cât şi cea regională îşi au locul în amfiteatrul european. Principalul obiectiv al Case Europei Cluj-Napoca este realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi Uniunea Europeană. Implicarea activă a cetăţenilor în problemele legate de integrarea României în Uniunea Europeană necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv.


Reporter: Care sunt paşii concreţi în susţinerea acestor idei?

Dan Luca: În urma analizei realizate de către Biroul Executiv al asociaţiei, s-a ajuns la concluzia că pentru a localiza conceptul Casei Europei pe structura locală clujeană este necesar organizarea unui eveniment la Cluj-Napoca, în primăvara anului 2003. Astfel în 29 mai 2003, va avea loc seminarul cu titlul “Impactul extinderii Uniunii Europene asupra Clujului”. Printr-o abordare ştiinţifică, implicând Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, Prefectura Judeţului Cluj, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Studii Europene, Adevărul de Cluj, precum şi Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, se încearcă estimarea acestui impact, avantajele şi dezavantajele ce rezultă din acest proces în judeţul Cluj.


Reporter: Există deja un studiu care încearcă sa estimeze impactul extinderii Uniunii Europene asupra Clujului. Care sunt principalele concluzii?

Dan Luca: Este adevărat, încă din luna ianuarie a acestui an, o echipă coordonată de doamna conf. univ. Mihaela Luţaş a realizat un studiu, care stă la baza dezbaterilor de la sfârşitul lunii mai. Impactul extinderii UE asupra Clujului nu se poate măsura încă, atâta vreme cât România şi implicit şi Clujul nu fac parte din UE, însă se pot evidenţia schimbările de natură socio-economică şi instituţională, generate de etapa de preaderare pe care o parcurge România şi care presupune atingerea unui anumit grad de convergenţă a Clujului cu UE. Pentru judeţul Cluj extinderea înseamnă în acest moment pregătirea mediului socio-economic, politic şi instituţional pentru intrarea în UE.



Reporter: Care consideraţi ca sunt punctele tari ale integrării Clujului in UE?

Dan Luca: Există o serie de elemente care clujenii trebuie să le conştientizeze. Câteva exemple concludente sunt: calitatea şi calificarea resurselor umane, forţă de muncă ieftină, dezvoltarea sectorului serviciilor de înaltă specializare, precum serviciile bancare, IT şi medicale. Clujul polarizează activitatea din regiune, este un centru universitar de marcă, fiind plasat într-o regiune avansată în privinţa restructurării industriilor în declin (minerit şi siderurgie).


Reporter: Care consideraţi că sunt punctele slabe?

Dan Luca: Din raport rezultă că principalele puncte slabe sunt: stagnarea turismului, blocajul administrativ la nivel local, conflict între factorii de decizie, investiţii scăzute, un anumit comportament al populaţiei orientate spre migraţie, fiscalitate excesivă, birocraţie excesivă (în special pentru realizarea de investiţii), instabilitate legislativă, lipsa facilităţilor pentru investitori (incubatoare de afaceri), mentalitatea generală uşor conservatoare, fără asumarea de riscuri.


Reporter: Studiul atrage atenţia şi unui factor destabilizator corelat cu industria uşoară clujeană. Care este acest pericol?

Dan Luca: Cea mai activă în relaţia cu Uniunea Europeană este industria uşoară, care s-a dezvoltat exploziv pe fondul delocalizării fabricanţilor europeni şi al orientării lor către România – care, astfel, a devenit din 1999 lider în zona Europei Centrale şi de Est în exportul de confecţii către UE. Într-o mare măsură, sectorul funcţionează în sistem lohn – investitorul străin aduce materiile prime, utilajele şi modelele, întreprinderea românească furnizând exclusiv forţa de muncă. La baza acestui sistem stă avantajul comparativ al salariului redus. Conform unor estimări, însă acesta se va menţine doar pentru o perioadă de maximum 5 ani. După această dată, evoluţiile pozitive şi aderarea la UE vor impune o creştere a nivelului de salarizare, ceea ce va duce la o reluare a procesului de delocalizare a investitorilor străini, în favoarea statelor din fostul bloc sovietic. În aceste condiţii închiderea fabricilor poate avea un impact social grav – marea majoritate a forţei de muncă angajată în ramură sunt femei, a căror absorbţie pe piaţa muncii va fi cu atât mai dificilă cu cât cele mai multe companii sunt localizate în zone de restructurare industrială.


Reporter: Care este impactul instituţional al aderării Romaniei la UE?

Dan Luca: Aderarea României la UE implică participarea la toate instituţiile şi structurile UE. Autorităţile române trebuie să aibă în vedere necesitatea şi modul de organizare a participării ţării la mai multe organe subsidiare. România trebuie să desemneze reprezentanţi nu doar în Parlamentul European, prin alegeri, ci şi în Comitetul Regiunilor şi în Comitetul Economic şi Social (Tratatul de la Nisa prevede în anexă că România va dispune de un număr de 15 reprezentanţi în fiecare dintre aceste două instituţii). Deşi procedura folosită pentru desemnarea acestor reprezentanţi este în întregime de competenţă naţională, autorităţile trebuie să aibă în vedere scopul instituţiilor sus-menţionate. Pentru Comitetul Regiunilor, este important să se aleagă cu grijă modul de definire a comunităţilor locale care vor fi reprezentative din punct de vedere geografic.


Reporter: Care sunt sugestiile pentru oraşul şi regiunea noastă în perspectiva extinderii UE?

Dan Luca: Desigur există numeroşi factori de decizie care pot să îşi aducă contribuţia la dezvoltarea Clujului. Ceea ce considerăm noi că este vital este definirea şi articularea unei viziuni pentru Cluj, crearea unei imagini şi a unei identităţi europene a Clujului pentru oamenii de afaceri, crearea unor structuri care să asigure managementul fondurilor venite de la UE, orientarea fondurilor disponibile spre proiecte care se integrează într-o strategie globală de dezvoltare, utilizând programarea multianuală.



Adevărul de Cluj, 20 iunie 2003
Reprezentanţa Permanentă a Clujului la Bruxelles
Înainte de a derula, împreună cu „Casa Europei”, proiectul „Impactul extinderii UE asupra Clujului” nu credeam că există o astfel de implicare a clujenilor în politicile europene. Este clar că aderarea României la UE „mişcă” deja comunitatea locală cu un interes sectorial remarcabil. Este necesar ca dezbaterea începută să fie continuată pe aceeaşi coordonate constructive, lăsând la o parte populismul şi băşcălia. Ceea ce aşteaptă cei de la Bruxelles de la ţările candidate este în primul rând seriozitate şi corectitudine, în care angajamentele făcute trebuie respectate, iar respectul pentru „celălalt” este hotărâtor.
Clujul are destui oameni care lucrează european încă de acum, iar aderarea României la UE nu îi va surprinde nepregătiţi. Este necesară însă o mică ieşire generală din anonimat. Comunitatea locală poate lansa un proiect ambiţios ca cel al deschiderii unei Reprezentanţe Permanente a Clujului la Bruxelles. Pentru a realiza necesitatea acestui proiect trebuie imaginat Bruxelles-ul ca „noua Romă”, în care prezenţa fizică devine din ce în ce mai necesară. Această „deschidere” spre Vest a Clujului ar oferi mesaje perfecte celor care se întreabă încă de acum în ce direcţie ne îndreptăm.
Majoritatea regiunilor sau oraşelor au astfel de reprezentanţe, iar rolul lor este deosebit de important în realizarea strategiilor de dezvoltare. Chiar şi reprezentanţele regionale ale ţărilor candidate la Uniunile Europene încep să apară pe harta europeană a Bruxellesului.
Poate pare surprinzător dar există deja o Reprezentanţă Permanentă la Bruxelles a unui judeţ din România. Veţi zice că este Timişul, sau Prahova, sau Constanţa? Nici vorbă. Este vorba de… Teleorman. Prezenţa acestora s-a făcut simţită încă din 9 mai 2003, cu prilejul Zilei Europei, când o trupă de căluşari a prezentat dansurile specifice în incinta Comitetului Regiunilor, spre plăcuta surpriză a factorilor de decizie europeni. Investiţia făcută de Consiliul Judeţean Teleorman a fost imensă, căci nu este uşor să acoperi transportul şi cazarea celor 80 de dansatori, dar se pare că investiţia a meritat.
Cred că şi Clujul poate găsi resursele unei Reprezentanţe Permanente la Bruxelles. Există un interes economic care poate să susţină o astfel de iniţiativă. Sunt sigur că există o deschidere a factorilor de decizie de la nivel local şi judeţean pentru astfel de iniţiative şi aştept clipa mare a inaugurării sediului european al Clujului.
Adevărul de Cluj, 7 iulie 2003



Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə