România curtea de apel cluj tribunalul maramureş



Yüklə 454,54 Kb.
səhifə7/7
tarix27.12.2018
ölçüsü454,54 Kb.
#86822
1   2   3   4   5   6   7

La nivelul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu au fost înregistrate cereri de comisii rogatorii internaţionale, însă au fost înregistrate 5 cereri având ca obiect somaţie europeană de plată (Articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată).


Un alt instrument juridic în materia cooperării şi care priveşte direct tribunalul, ca instanţă competentă să aplice procedura insolvenţei, este Regulamentul Consiliului (CE) nr.1346/2000 din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă.

Regulamentul se aplică procedurilor de insolvenţă indiferent dacă debitorul este o persoană fizică sau juridică, un comerciant sau o persoană particulară.

Regulamentul permite deschiderea procedurii principale de insolvenţă în statul membru în care se află centrul intereselor principale ale debitorului. Aceste proceduri au o întindere universală şi includ toate bunurile debitorului. Este permisă şi deschiderea de proceduri secundare paralele cu procedura principală, în statul membru în care debitorul are un sediu. Efectele procedurii secundare se limitează la bunurile situate în statul respectiv.

La nivelul Tribunalului Maramureş nu s-au înregistrat în anul 2016 cauze de insolvenţă cu efecte transfrontaliere prevăzute de Regulament.

Având în vedere că integrarea României în Uniunea Europeană a avut drept consecinţă aplicarea unui număr important de programe de cooperare internaţională pentru modernizarea sistemului judiciar şi că România s-a angajat să sprijine politicile publice concentrate pe crearea unui cadrul legislativ care să îmbunătăţească eficienţa sistemului judiciar în raport cu sistemele celorlalte state membre şi Tribunalul Maramureş şi instanţele judecătoreşti din circumscripţia acestuia şi-au respectat obligaţia de a asigura un nivel de reacţie ridicat a solicitările de cooperare judiciară internaţională în materie penală şi civilă.

În materie penală - Tratatul de la Lisabona a introdus mai multă eficacitate și responsabilitate în domeniul justiției penale. El a generalizat metoda comunitară, bazată pe codecizie (care a devenit procedura legislativă ordinară) și adoptarea deciziilor cu majoritate de voturi în cadrul Consiliului. Fosta structură pe bază de piloni a dispărut. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene este integrată în Tratatul de la Lisabona și are forță juridică obligatorie pentru Uniune (instituțiile și organele sale) și statele membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii Europene. În ceea ce privește acordurile internaționale, este prevăzută o procedură nouă, procedura de „aprobare”.

Parlamentul European a adoptat rezoluții referitoare la diverse aspecte ale domeniului cooperării judiciare în materie penală, precum soluționarea conflictelor legate de exercitarea jurisdicției, măsurile de supraveghere ca alternativă la detenția provizorie, măsurile de supraveghere posterioare procesului, transferuri de proceduri, mandatul european de arestare și mandatul european de obținere a probelor, Eurojust, Rețeaua judiciară europeană, hotărârile pronunțate împotriva mediului, terorismului, criminalitatea organizată, e-justiția, traficul de persoane, exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă, ordinul european de protecție și normele minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.

Politicile în materie penală s-au concretizat în modificările aduse Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală prin Legea nr. 300/2013 prin care au fost transpuse în dreptul intern în număr de cinci decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Întrucât prin Legea nr.300/2013 (intrată în vigoare la data de 25.12.2013) a fost eliminat mandatul de urmărire internaţională, instanţele nu au mai emis asemenea mandate, ci au formulat cereri de dare în urmărire internaţională a persoanei.

Art.65 din Legea nr.302/2004 modificată prevede la art.1 că darea în urmărire internaţională se solicită şi se dispune pentru identificarea şi căutarea unei persoane în scopul localizării şi arestării provizorii în vederea extrădării sau predării în România. Darea în urmărire internaţională se realizează prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală-Interpol sau introducerea în Sistemul de Informaţii Schengen a unei semnalări cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea extrădării.

La art.2 al aceluiaşi articol se prevede că darea în urmărire internaţională se solicită atunci când persoana menţionată, după caz, în mandatul de arestare preventivă, mandatul de executare a pedepsei închisorii ori în hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate nu a fost găsită şi există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.

Conform dispoziţiilor alin.4 al art.65 din lege, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul I.G.P.R. comunică în cel mai scurt timp instanţei solicitante data dării în urmărire internaţională şi data introducerii semnalării în S.I.S. (Sistemul de Informaţii Schengen).

Dreptul suspecților și al acuzaților la un proces echitabil este recunoscut cu titlu de drept fundamental. În martie 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. În mai 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat Directiva (UE) 2016/800 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. În iunie 2016, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la o directivă privind asistența judiciară provizorie pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt private de libertate și asistența judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare.

La Tribunalul Maramureş în anul 2016 au fost emise 7 mandate europene de arestare din care 5 mandate în scopul executării pedepsei închisorii și 2 mandate în scopul judecății. De asemenea în anul 2016 au fost puse în executare 8 mandate europene de arestare, chiar dacă au fost emise de instanţă în anii anteriori (din care 4 condamnați au fost predați către România, cu privire la 2 condamnați s-a dispus ca aceștia să execute pedeapsa în Italia, 1 condamnat a fost arestat în țară și s-a retras mandatul european de arestare, iar cu privire la 1 condamnat s-a constatat prescrisă executarea pedepsei și s-a restras mandatul european de arestare emis pe numele acestuia).

La nivelul Secţiei penale a Tribunalului Maramureş în anul 2016 nu s-a adresat vreo întrebare preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind interpretările vreunor regulamente ale CE.




CAPITOLUL VI

Concluzii

Examinarea comparativă a datelor statistice aferente anilor 2014 – 2016 evidenţiază aspecte care au fost detaliate deja în capitolele anterioare, respectiv:

- la Tribunalul Maramureş în anul 2015 s-au înregistrat 6.619 dosare (faţă de 7.557 dosare în anul 2015 şi 9.804 dosare în anul 2014), fiind înregistrată o descreştere faţă de anul 2015 cu 938 dosare (12,41%), iar faţă de anul 2014 o descreştere cu 3.185 dosare (în scădere cu 32,49%).

Așadar se constată o tendință descrescătoare a volumului de activitate în raport cu anii 2014 și 2015.

În concret, numărul de cauze nou înregistrate la secţiile tribunalului se prezintă după cum urmează:

- la Secţia I-a civilă în anul 2016 s-au înregistrat 1.891 dosare (faţă de 2.305 dosare în anul 2015 şi 1.881 dosare în anul 2014), fiind înregistrată o scădere faţă de anul 2015 cu 414 dosare (în scădere cu 17,96%), iar faţă de anul 2014 o ușoară creştere cu 10 dosare (în creștere cu 0,53%);

- la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-au înregistrat 3.786 dosare (faţă de 4.473 în anul 2015 și 6.862 dosare în anul 2014), fiind înregistrată o descreştere faţă de anul 2015 cu 687 dosare (15,36%), iar faţă de anul 2014 o descreştere cu 3.076 dosare (în scădere cu 44,83%);

- la Secţia penală s-au înregistrat 942 dosare (faţă de 779 dosare în anul 2015 și 1.104 dosare în anul 2013), fiind înregistrată o creștere faţă de anul 2015 cu 163 dosare (20,92%), iar faţă de anul 2014 o scădere cu 162 dosare (14,67%).

În ceea ce priveşte volumul mediu de cauze de soluţionat (stoc+intrate-suspendate), în anul 2016 acesta a fost de 10.587 față de 13.400 dosare în anul 2015, iar în anul 2014 a fost de 17.099 dosare. În 2016 pe rol au existat cu 2.813 dosare mai puţine (20,99%) faţă de 2015, iar volumul mediu cauze de soluţionat/judecător a scăzut de la 721 dosare în anul 2015 la 577,3 în anul 2016 (în scădere cu 19,93%).

În anul 2016 au fost soluţionate un număr de 7.130 cauze faţă de 9.449 cauze soluţionate în anul 2015. În anul 2016 au fost soluţionate cu 2.319 dosare mai puţine (în descreştere cu 24,54%), iar volumul mediu de cauze soluţionate/judecător a scăzut cu 23,55% (de la 501 în 2015 la 383 în 2016).

În cursul anului 2016 materiile în care a fost înregistrată o uşoară creştere a volumului de activitate la tribunal au vizat:

-contencios administrativ (2381 dosare în anul 2016 față de 2012 dosare în anul 2015);

-civil (796 dosare în anul 2016 faţă de 763 dosare în anul 2015);

-minori şi familie (503 dosare în anul 2016 faţă de 456 dosare în anul 2015);

-penal (942 dosare în anul 2016 față de 779 dosare în anul 2015).

Materiile în care a fost înregistrată o diminuare semnificativă a volumului de activitate la tribunal, în anul 2016 au vizat:

-litigiile cu profesioniști (686 dosare în anul 2016 față de 1.397 dosare în anul 2015);

-litigiile de muncă (446 dosare în anul 2016 față de 874 dosare în anul 2015);

-falimente (719 dosare în anul 2016 față de 1.064 dosare în anul 2015).

Ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, în cursul anului 2016, au scăzut semnificativ numărul recursurilor înregistrate atât la Secţia I-a Civilă cât şi la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, crescând proporţional numărul apelurilor înregistrate.

Astfel, la Secţia I Civilă a Tribunalului Maramureş în anul 2016 s-au înregistrat 156 dosare în recurs faţă de 232 dosare în anul 2015, iar în apel s-au înregistrat în anul 2016 un număr de 684 dosare față de 563 dosare în anul 2015.

La Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Maramureş în anul 2016 s-au înregistrat un număr mai mare de dosare în apel, respectiv 1.700 față de 1.452 în anul 2015.

O creștere de 19,50% se remarcă în materia căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate de judecătorii plângerile contravenţionale care în anul 2016 s-au ridicat la 5 dosare în recurs şi 1.196 în apel, în total 1.201 față de anul 2015 când s-au înregistrat în căile de atac, cu acest obiect, un număr total de 1.005 cauze, dintre care 984 dosare în apel, în timp ce în recurs au fost înregistrate 21 de dosare.

Reiterăm faptul că în anul 2016 numărul cauzelor având ca obiect taxa de primă înmatriculare (cu toate variantele acesteia) la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a scăzut foarte mult comparativ cu anii 2013 (3.546 dosare), 2014 (1.000 dosare). În anul 2016 s-au înregistrat 506 dosare, înregistrându-se cu 192 dosare mai mult decât în anul 2015 (314 dosare), în creştere cu 61,15%.

Cele 506 dosare având ca obiect taxa de primă înmatriculare (cu toate variantele acesteia) s-au adăugat la stocul de dosare rămas nesoluționat la sfârșitului anului 2015 – 291 dosare. Astfel, judecătorii de la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au soluționat în anul 2016 un număr de 199 dosare cu acest obiect, iar un număr de 214 dosare au fost soluționate de judecătorii de la Secţia I –a civilă. La sfârșitul anului 2016 au rămas nesoluționate un număr de 384 dosare având ca obiect taxa de primă înmatriculare (cu toate variantele acesteia) din care 100 dosare suspendate.

Volumul de activitate al Secţiei penale în cursul anului 2016 a cunoscut o creștere de 20,92% în comparație cu anul 2015 (942 dosare în anul 2016 față de 779 dosare în anul 2015) .

Concret, în anul 2016 Secţia penală a avut de soluţionat un număr de 1.040 de dosare (inclusiv asociate), cu 148 dosare mai mult faţă de anul 2015 când au fost de soluţionat 892 de dosare. Din totalul dosarelor de soluţionat în anul 2016, s-au soluţionat 892 dosare (inclusiv asociate) rămânând în stoc la sfârşitul anului un număr de 148 dosare.

Cu toate acestea, în raport de natura activităţii secţiei, modificările legislative succesive, inclusiv cele aduse prin Deciziile Curţii Constituţionale a României (potrivit cărora se impune citarea tuturor părţilor şi în procedura de cameră preliminară şi se fixează termen de judecată, dezbaterile în această procedură având loc într-o altă zi decât şedinţele de judecată planificate) numărul participărilor efective în şedinţele de judecată a crescut.

Volumul de activitate a crescut în raport de activitatea efectivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi şi cel de cameră preliminară, precum şi urgenţa pe care o presupune îndeplinirea acestor activităţi.

O altă activitate importantă este cea a judecătorului de drepturi şi libertăţi care, în cursul anului 2016, pe lângă judecarea altor cauze urgente ce i-au revenit spre competentă soluţionare, a emis 382 de mandate de supraveghere tehnică şi 41 de mandate privind obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, fiind înregistrat un număr total de 193 dosare, din care supraveghere tehnică - 133 dosare, obţinere date financiare - 13 dosare, obţinere date comunicări electronice - 10 dosare, obţinere date privind tranzacţiile financiare - 8 dosare, cereri de efectuare a percheziţiei - 29 dosare. Aceste cauze se soluţionează în ziua în care se înregistrează, iar lucrările necesită a fi întocmite cu atenţie sporită şi într-un timp echivalent cu o zi de lucru.

Este adevărat că numărul dosarelor rulate şi soluţionate în cadrul Secţiei penale este incomparabil mai mic cu celelalte secţii, însă obligatoriu trebuie avute în vedere complexitatea cauzelor nu numai prin prisma numărului mare de inculpaţi, ci şi prin multitudinea infracţiunilor pentru care aceştia sunt trimişi în judecată, probaţiunea administrată (în cea mai mare parte din cauze sunt audiate între 20-70 de persoane), durata şedinţelor de judecată, precum şi caracterul de urgenţă al lucrărilor ce trebuie întocmite. Cel puţin 70% din acestea trebuie efectuate în ziua respectivă sau cel mai târziu a doua zi, redactarea lor neputând fi amânată.

În cadrul unui dosar penal aflat în cursul judecăţii la un termen de judecată pot fi întocmite mai multe încheieri de şedinţă, din care una vizează măsurile preventive. În aproape toate aceste cauze se uzează de calea de atac prevăzută de lege şi fiind vorba de măsuri privative de libertate, încheierile se motivează şi se redactează cu celeritate, înaintându-se de urgenţă instanţei de control judiciar, activitate care abia din cursul anului trecut se reflectă în datele statistice.

Activitatea celor trei secţii ale tribunalului a fost influenţată și în anul 2016 de fluctuaţiile de personal (judecători şi personal auxiliar de specialitate).

Şi în anul 2016 s-au înregistrat greutăţi în operarea dosarelor în programul Ecris, mai ales urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală. Cu titlu de exemplu menţionăm deficienţe cu privire la lipsa unor menţiuni din modulul 13 „Executări penale”, fiind imposibilă completarea unor tipuri de soluţii în aplicaţie (de exemplu suspendarea condiționată a pedepsei aplicată în baza vechiului Cod penal atunci când această lege este mai favorabilă).

Toate neajunsurile constatate şi semnalate în cursul anului 2016 cu privire la aplicaţia Ecris au fost discutate de către preşedinţii de secţie cu conducerea instanţei şi cu compartimentul I.T., unele dintre acestea fiind remediate.

Pachetele de actualizare a aplicației Ecris în anul 2016 au rezolvat anumite neajunsuri ale aplicației, printre care cea mai importantă este corectarea mecanismului de repartizare automată prin implementarea unui nou algoritm de repartizare aleatorie a dosarelor. Una din țintele algoritmului de repartizare este echilibrarea (în limite acceptabile) a încărcării completelor.

Astfel în noua sa versiune, pentru calculul scorului unui complet eligibil algoritmul se bazează pe parametri calculați dinamic (la momentul repartizării), respectiv:

-următoarea dată disponibilă asociată completului, conform cu parametrii de încărcare asociați acestuia (încărcare maximă anuală);

-suma complexității dosarelor asociate completului în ultimele 12 luni;

-numărul de dosare asociate completului în ultimele 12 luni.

Pentru a asigura repartizarea aleatorie, la acești parametri se adaugă si un factor aleator.

Configurarea completelor influențează repartizarea în următoarea manieră: complexitatea maximă mai mică asociată unui complet împinge mai repede următoarea dată disponibilă pentru complet în viitor. Criteriile (complet urgență, obiecte pe care le poate judeca) funcționează ca filtre, având ca efect includerea sau după caz excluderea completului.

Datele prezentate sintetic în cuprinsul prezentului material de bilanţ însumează eforturile tuturor judecătorilor şi a personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Maramureş şi instanţelor arondate, care au participat nemijlocit la înfăptuirea actului de justiţie, deoarece fără aportul concret şi consistent al acestora orice măsură sau directivă cu putere decizională în organizarea si funcţionarea mecanismelor justiţiei, ar rămâne fără efect în planul realităţilor de fapt.

Este bine cunoscut faptul că randamentul general al instanţelor este dat în principal de activitatea concretă a judecătorilor si personalului auxiliar care concură la înfăptuirea actului de justiţie, însă randamentul este direct influenţat de modul de organizare a activităţii instanţei şi comunicarea existentă între membrii colectivului.

Din această perspectivă conducerea tribunalului a acţionat şi în 2016 şi va acţiona în continuare pentru creşterea operativităţii în materia soluționării cauzelor; gestionarea şi organizarea eficientă a resurselor umane cu stimularea procesului de comunicare; motivarea personalului pentru implicarea activă şi responsabilă în realizarea atribuţiunilor de serviciu în scopul creşterii calităţii actului de justiţie, asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate de către instanţă.

Raportat la situaţia concretă, la datele statistice aferente anului 2016 astfel cum rezultă din prezentul bilanţ se constată că durata medie de soluţionare a cauzelor înregistrată la nivelul Tribunalului Maramureş este una rezonabilă, justiţiabilii având predictibilitatea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi fără vătămarea drepturilor procesuale. De altfel, în mod constant conducerea instanţei a monitorizat încărcătura pe completuri, gradul de complexitate cumulat al cauzelor repartizate pe completuri şi primul termen de judecată stabilit în cauză astfel încât prin analiza comparată a parametrilor anterior amintiţi să se stabilească generarea unui prim termen de judecată rezonabil şi să se asigure un volum optim pentru fiecare judecător în parte.

Ponderea relativ redusă a atacabilităţii hotărârilor, pe de o parte, şi a cazurilor de casare sau modificare în căile de atac, pe de altă parte, pune în evidenţă un nivel rezonabil al încrederii cetăţenilor în justeţea actului de judecată şi demonstrează efortul concret al magistraţilor pentru crearea unei jurisprudenţe interne predictibile. Specializarea judecătorilor în soluţionarea unui anumit tip de cauze, şedinţele de unificare a practicii judiciare realizate la nivel de secţii, au avut un efect pozitiv asupra unificării practicii judiciare în aceste domenii şi asupra soluţionării cu celeritate a cauzelor.

Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă în anul 2016 încadrează Tribunalul Maramureş în gradul de performanţă „eficient”. Această eficienţă se defineşte ca fiind raportul dintre rezultatele constatate şi eforturile depuse la nivel instituţional (instanţele judecătoreşti în cazul de faţă) într-o perioadă dată (anul 2016). Ceea ce prezintă cu adevărat importanţă pentru cei angrenaţi în activitatea de judecată este însă eficacitatea, un indicator valoros care relevă acele eforturi depuse care dau un rezultat pozitiv şi pot fi valorizate în evaluarea performanţei instituţionale.

Aşadar pasul următor definirii acestor concepte ar fi cel al conştientizării lor de către cei direct implicaţi în activitatea unei instanţe, al raţionalizării situaţiei efective cu care se confruntă o instanţă, dar şi a mijloacelor ori instrumentelor pe care aceasta le are la îndemână sau le poate dezvolta pentru o performanţă adecvată în înfăptuirea actului de justiţie.

În contextul actual al reformei sistemului judiciar, activitatea oricărei instanţe trebuie să fie orientată către îndeplinirea cu precădere a două obiective principale: creşterea calităţii actului de justiţie şi creşterea credibilităţii justiţiei în faţa societăţii civile.

Creşterea calităţii actului de justiţie se poate realiza urmărind mai multe direcţii de acţiune, printre care soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, consolidarea activităţii de formare continuă şi a specializării judecătorilor, unificarea jurisprudenţei, implementarea aplicării noilor acte normative, asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorului, asigurarea transparenţei actului de justiţie.

O premisă importantă pentru realizarea unui standard ridicat de calitate a actului de justiţie o constituie dotarea instanţelor judecătoreşti, în vederea utilizării eficiente a resurselor umane, materiale şi informaţionale.

În domeniul judiciar, obţinerea performanţei este condiţionată de calitatea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate. În acest context, este necesară întărirea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri în ceea ce priveşte formarea profesională, atât la nivel centralizat, cât şi descentralizat.

Urmărind pronunţarea unor soluţii unitare, care să asigure previzibilitatea hotărârilor pronunţate, unificarea jurisprudenţei are o contribuţie esenţială la creşterea gradului de încredere a justiţiabililor în corectitudinea actului de justiţie.

În vederea asigurării transparenţei actului de justiţie, una dintre priorităţi este organizarea şi gestionarea accesului electronic al justiţiabililor la dosarele instanţei.

În concluzie, trebuie înţeles că personalul reprezintă resursa strategică a sistemului judiciar, singura în măsură să sporească calitatea şi eficienţa în condiţiile asigurării resurselor materiale şi financiare necesare. Un management eficient al resurselor umane presupune alocarea corespunzătoare a resurselor umane şi motivarea personalului.

Strategia de resurse umane rămâne în anul 2016 o provocare majoră pentru sistemul judiciar, atât în planul selecţiei, cât şi în planul promovării şi al păstrării în activitate a personalului cu experienţă în cadrul acestui sistem.

În acest context, din cauza lipsei magistraților, judecătoriile cu volum redus de activitate aflate în circumscripția Tribunalului Maramureș, respectiv Judecătoria Dragomirești și Judecătoria Târgu Lăpuș sunt în pericol de a-și suspenda activitatea sau chiar a fi desființate. Pe de o parte, schemele aprobate nu sunt complete, iar pe de altă parte nu au existat și nu există opțiuni de transfer la aceste instanțe, și nici judecători de la alte instanțe din circumscripția Curții de Apel Cluj care să-și exprime acordul în vederea delegării (pe termen lung) la aceste instanțe.



Acest raport de bilanţ este rezultatul unui efort de echipă, la întocmirea lui contribuind: doamna judecător Lihet Cristina Laura, preşedintele Tribunalului Maramureş; doamna judecător Pop Ghizela Gabriela, vicepreşedintele Tribunalului Maramureş; domnul judecător Pop Mihai Bogdan, preşedintele Secţiei I civilă; doamna judecător Sima Elena Maria, preşedintele Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal; doamna judecător Gondor Oresia Mariana, preşedintele Secţiei penale; doamna Indre Monica, managerul economic al Tribunalului Maramureş; doamna Saitos Felicia, specialist IT şef al Tribunalului Maramureş, doamna grefier Vidam Elena, prim grefier al Tribunalului Maramureş; doamna Bontea Dina, grefier cu atribuţii de statistică judiciară.
PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI MARAMUREŞ

LIHET CRISTINA LAURA
Yüklə 454,54 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin